"Războiul politic" pentru fotoliul de procuror general

În Republica Moldova continuă lupta dintre autorități și procurorul general, care, la cererile însistente de a-și da demisia, a răspuns cu un refuz categoric. Comentînd acuzațiile de incompetență și de muncă ineficientă, el a spus că este gata să răspundă la toate întrebările și că nu există motive legale și morale pentru demiterea sa.

Alexandr Stoianoglo a făcut o serie de declarații publice, referindu-se la lipsa unui dialog constructiv cu conducerea țării și la încercările de a impune procurorii să activeze conform instrucțiunilor politice. Și dacă unii cred că Procurorul General și-a permis emoții inutile, mai ales comparînd actualul președinte cu Vladimir Plahotniuc, alții vorbesc despre importanța problemelor ridicate de el și necesitatea respectării legii la interacțiunea între ramurile guvernării.

Experții reamintesc că în istoria Republicii Moldova nici un procuror general nu și-a încheiat mandatul, deoarece toți au fost numiți pe criterii politice. În cazul lui Stoianoglo, accentul a fost pus pe competența profesională, dar majoritatea comentatorilor sînt de aceeași părere că astăzi în Moldova se încearcă crearea unor premise pentru politizarea maximă a instituției juridice și limitarea independenței acesteia față de clasa politică. Inițiativele promovate contribuie la formarea unei situații în care în Republica Moldova în fiecare an poate apărea cîte un nou procuror general.

Rezultatele concursului profesional

Alexandr Stoianoglo a devenit șeful Procuraturii Generale la sfîrșitul anului 2019, la cîteva luni după ce Eduard Harunjen, acuzat de colaborare cu Partidul Democrat și Vladimir Plahotniuc, a demisionat. Conform legislației actuale, mandatul lui Stoianoglo este de șapte ani. El a devenit primul procuror general care a primit funcția în baza rezultatelor unui concurs profesional. În același timp, concursul, în jurul căruia s-au spart multe tipare, a fost organizat de guvern pe vremea cînd prim-ministru era Maia Sandu. Conform modificărilor la Legea cu privire la Procuratură adoptate cu o zi înainte, candidații au trecut prin două filtre: Comisia Specială a Ministerului Justiției și Consiliul Suprem al Procurorilor (CSP).

Mulți colegi ai Maiei Sandu și susținători ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) au avut păreri pozitive despre Stoianoglo, dar situația s-a schimbat în curînd. Formal, anume figura Procurorului General și metoda de la numire a sa a dus la prăbușirea coaliției de "dreapta-stînga" și demisia guvernului Sandu în noiembrie 2019. Ministrul de atunci al Justiției, Olesea Stamati (care, apropo, a fost membru al comisiei de concurs și, de asemenea, i-a dat lui Stoianoglo cel mai mare punctaj), a anunțat despre anularea rezultatelor concursului, spunînd că au apărut îndoieli cu privire la imparțialitatea unuia dintre membrii comisiei de evaluare. În aceeași zi, guvernul și-a asumat responsabilitatea de a înainta candidatura Procurorului General pentru aprobarea acesteia de către CSP. În rezultatul moțiunii de cenzură înaintat cabinetului Maia Sandu, în țară a apărut un nou guvern, care a anulat decizia de anulare a rezultatelor concursului.

În mai 2020, s-a încercat eliberarea fotoliului Procurorului General prin intermediul Curții Constituționale (CC). Judecătorii au declarat neconstituționale unele articole din Legea cu privire la Procuratură, inclusiv modificările privind modalitatea de numire a Procurorului General. Este vorba despre procedura prin care actualul șef al instituției și-a primit mandatul. Cu toate acestea, contrar așteptărilor inițiatorilor cererii, Alexandr Stoianoglo și-a păstrat funcția: concluziile instanței nu afectează procedurile deja efectuate. "Mandatul actualului procuror general nu este afectat în niciun fel. Din contra, odată cu pronunțarea acestei hotărîri Procuratura devine mai protejată în independența și imparțialitatea sa față de eventualele influențe din partea Executivului", a declarat atunci președintele Curții Constituționale, Domnica Manole.

Ulterior, în iulie 2020, Maia Sandu și-a exprimat nemulțumirea față de lipsa unor rezultate concrete în activitatea Procuraturii Generale și a spus că, după ce va deveni președinte, ea va evalua activitatea lui Alexandr Stoianoglo și ar putea începe procedura de demitere a lui. În calitate de șef al statului, Sandu a revenit în repetate rînduri la această idee, iar după victoria PAS în alegerile parlamentare, unul dintre primele proiecte de lege a fost inițiativa de modificare a legii cu privire la Procuratură, creînd condiții pentru demisia procurorului general.

"Astăzi avem o altă procuratură"

În acest context, Alexandr Stoianoglo a făcut în repetate rînduri declarații publice în care a condamnat atacurile politice asupra instituției pe care o conduce. Astfel, în ianuarie 2021, el a spus că "atacurile au depășit toate limitele admise, mai ales acum că am făcut progrese în investigarea fraudei bancare". "Politicienii nu pot accepta faptul că nu mai au pîrghii pentru a ne influența. Ei au nevoie de o procuratură independentă, dar, în același timp, care să depindă numai de ei. Ei încearcă să atace, să intimideze, să forțeze procurorii să ia decizii. În ultima campanie electorală, procuratura a devenit subiect de controversă pentru a distrage atenția de la propriile lor neajunsuri. Se creează impresia că politicienii au rezolvat toate problemele societății și au început să facă justiție, înlocuind procurorii", a spus Stoianoglo.

În sprijinul actualului procuror general s-au declarat mulți avocați cunoscuți și reprezentanți ai societății civile. De exemplu, fostul președinte al Curții Constituționale, fostul Ministru al Justiției, Alexandru Tănase l-a caracterizat pe Stoianoglo drept "un procuror bun și o persoană onestă care întotdeauna a avut intenții bune". "Avem primul procuror general care a vorbit despre nelegiuirile din procuratură și care și-a asumat responsabilitatea pentru revizuirea cazurilor politice", spune Tănase. În opinia sa, trebuie să ai mare curaj să mergi împotriva acestui sistem și, în acest sens, Procurorul General face totul bine.

Experții reamintesc că în istoria Republicii Moldova nici un Procuror General nu și-a încheiat mandatul, deoarece toți au fost numiți pe criterii politice. În cazul lui Stoianoglo, accentul a fost pus pe capacitățile profesionale, însă majoritatea comentatorilor sînt de aceeași părere că astăzi, în Republica Moldova se încearcă prin mijloace legale crearea unor premise pentru politizarea la maxim a instituției de drept, iar lupta care se dă pentru funcția de Procuror General nu poate fi numită altfel decît un "război politic".

"Nu am fost numit pe criterii politice. Am trecut și am cîștigat concursul organizat de guvern, care era atunci condus de Maia Sandu. Nu este vina mea că persoana înaintată de ei nu a cîștigat", a declarat mai devreme procurorul general la unul dintre posturile TV. Stoianoglo a adăugat că, în perioada conducerii sale, s-a încetat deschiderea dosarelor penale "la comandă", nivelul corupției a scăzut semnificativ, funcționalitatea procuraturii s-a schimbat în bine. "Astăzi avem o altă procuratură. Dar încă avem o demotivare totală a persoanelor din procuratură. Nu vreau să fiu un trădător. Vreau ca oamenii care lucrează în procuratură să aibă un viitor. Procuratura nu ar trebui să fie ca o minge, să fie la picioarele cuiva", a spus șeful instituției.

"Raportor al unor cazuri individuale"

Printre principalele revendicări înaintate de actualul guvern Procurorului General și instituției condusă de el sînt lipsa încrederii din partea societății, lipsa unor acțiuni concrete și a unor progrese vizibile în investigarea furtului miliardului și a altor cazuri de rezonanță, munca ineficientă privind returnarea banilor furați, depunerea unor eforturi insuficiente pentru extrădarea lui Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, lipsa unor acțiuni împotriva lui Veaceslav Platon și altor cîteva persoane, care le permit să evite răspunderea penală. În cadrul unui briefing din 19 august, Alexandr Stoianoglo a comentat acuzațiile împotriva sa și și-a exprimat punctul de vedere "în legătură cu schimbările politice din țară și campania de defăimare" a Procuraturii Generale și a lui personal.

Potrivit lui, în Republica Moldova, ca în orice stat de drept, autoritățile sînt separate și interacționează în baza egalității și loialității, fără a compromite independența și imparțialitatea fiecăreia dintre ele. El a amintit că, potrivit Constituției Republicii Moldova, procuratura este autonomă și se supune doar legii, dar nu șefului statului, Parlamentului sau Guvernului. "Cu excepția controlului intern ierarhic, singurul organism care exercită controlul procedural asupra activităților procuraturii este sistemul judiciar", a spus Stoianoglo.

În acest sens, el s-a referit la lipsa unui dialog reciproc acceptabil cu conducerea țării. "În toate cele opt luni după ce Maia Sandu a devenit președinte, Procuratura Generală a încercat să stabilească un dialog bazat pe respect reciproc și relații constructive cu șeful statului, dar, din păcate, eforturile noastre au fost în zadar. Președintele nu a dorit să se intereseze despre starea de lucruri, despre problemele cu care ne confruntăm și cum ne poate ajuta la remedierea situației", a spus Procurorul General. Stoianoglo a atras o atenție deosebită la ultima ședință a Consiliului Suprem de Securitate (CSS), la care a fost invitat în calitate de "raportor al unor cazuri individuale".

Procurorul General a comparat-o pe Maia Sandu cu fostul lider al PDM, Vladimir Plahotniuc, susținînd că președintele încalcă principiul separării puterilor în stat. "Încercările mele de a explica faptul că examinarea unor dosare nu face parte din atribuțiile Serviciului Suprem de Securitate și este o implicare în activitatea procuraturii au fost aspru respinse de argumentul incompetenței. Ultima ședință a Consiliului Suprem de Securitate a fost organizată pe neașteptate, la raport au fost chemați și procurorii. Cred că doar Plahotniuc își permitea acest lucru", consideră șeful Procuraturii Generale.

Potrivit lui, la ședința Consiliului Suprem de Securitate, președintele a cerut Procuraturii Generale să inițieze dosare penale pe numele mai multor deputați din opoziție, inclusiv împotriva fostului președinte al țării, liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a fostului președinte, liderul Partidului Comuniștilor, Vladimir Voronin, a ex-președintelui parlamentului Zinaida Greceanîi. "Reprezentantul Procuraturii Generale a fost întrebat de ce nu au fost încă inițiate dosare penale pe numele lor", a spus Stoianoglo, menționînd că "nu au fost prezentate argumente, a fost doar un reproș în adresa procuraturii". El a cerut Președinției să "aibă curaj" și să publice lista prezentată la Consiliul Suprem de Securitate.

Alexandr Stoianoglo consideră necesară restabilirea activității Consiliului Suprem de Securitate în albia legalității. Potrivit lui, Procuratura Generală va sesiza Curtea Constituțională privind verificarea constituționalității includerii procurorului General în Consiliul Suprem de Securitate. În același timp, a devenit cunoscut faptul că PG s-a adresat Comisiei de la Veneția, Consiliului Consultativ al Procurorilor europeni al Consiliului Europei, Asociației Internaționale a procurorilor și corpului diplomatic acreditat în țara noastră. Este așteptată reacția acestora la ultimele modificări ale legislației privind activitatea Procuraturii, adoptate de majoritatea parlamentară.

"Fără motive legale sau morale"

Procurorul General a menționat că este gata să răspundă public la toate acuzațiile și că este transparent cu privire la orice "caz sensibil". El și-a exprimat nedumerirea față de poziția curentă a autorităților: "Negarea oricăror realizări ale procuraturii, ignorarea acestora, subestimarea nejustificată a activității procuraturii în investigarea a zeci de mii de cazuri, manipularea și dezinformarea societății despre "lipsa unor rezultate în investigarea fraudei bancare" și că "după un an și jumătate, procuratura a întors la 180 de grade direcția de investigare față de ceea ce imita pînă nu demult". Avînd în vedere că într-un an și jumătate și în condiții limitate de pandemie, procuratura a finalizat și trimis în judecată zeci de cazuri împotriva foștilor conducători ai Băncii Naționale a Moldovei, băncilor comerciale implicate în această schemă, administratorilor procesului de falimentare, colaboratorilor holdingului lui Șor și a altor persoane implicate în furtul miliardului, ale căror active au fost confiscate, în valoare de aproximativ 3,1 miliarde de lei".

Alexandr Stoianoglo a declarat că ancheta continuă pe mai multe episoade din 2010-2015 care, de asemenea, se referă la cazul furtului miliardului, iar procuratura va trece la etapa cînd vor fi implicați nu numai organizatorii și beneficiarii, dar și cei care au votat pentru deciziile guvernului care au permis jaful din sistemul bancar național. "Același lucru se întîmplă și în alte dosare despre care se vorbește atît de mult: "Kuleok", "Bahamas", "Platon", "Laundromat", "Concesionarea Aeroportului". Vom informa publicul larg despre fiecare caz în parte, oferind soluții și argumente", a subliniat Procurorul General.

Potrivit acestuia, Veaceslav Platon și Gheorghe Cavcaliuc pot fi dați în căutare internațională și trași la răspundere dacă nu vor apărea de bunăvoie la procuratură. Stoianoglo menționează că procurorii nu au avut niciun motiv să restricționeze deplasarea lui Platon pînă cînd acesta nu s-a prezentat la ședința de judecată. El a spus că au fost trimise în mai multe țări cereri de extrădare a lui Vladimir Plahotniuc, care se află în prezent în Turcia. "Vom continua ancheta împotriva lui Plahotniuc, vom investiga cazurile nu numai pe teritoriul Republicii Moldova, întreprindem unele măsuri concrete legate de arestarea proprietății, companiilor lui, și avem unele succese în acest sens", a spus Alexandr Stoianoglo.

Comentând intenția lui Ilan Șor de a veni în Parlament prin intermediul legăturii video cu informații despre frauda bancară, el a menționat că afirmația despre nedorința procurorilor de a-l asculta pe Șor nu este adevărată: "Sîntem gata să auzim opinia oricui poate oferi detalii pentru investigarea cazului furtului miliardului de dolari. Dar menționez că trebuie să fie o informație confirmată prin dovezi. "Potrivit lui, Șor a depus mărturii și mai înainte, iar acestea au fost întotdeauna diferite. "Noi susținem inițiativa de a returna banii, dar condițiile de restituire trebuie coordonate cu Banca Națională. Cu toate acestea, din cîte înțeleg, el nu vrea să returneze banii acum, dar vrea anumite condiții speciale pentru el însuși", a spus Stoianoglo.

El a spus că nu va apărea în Legislativ pe 20 august pentru a discuta despre progresul investigării fraudei bancare, deoarece "legea nu prevede audierea Procurorului General în Parlament". Procuratura a trimis deputaților un raport, în care se conțin date din perioada 1 ianuarie 2021-19 august 2021. Din acesta rezultă că ancheta a detectat "factorii politici" ai furtului, precum și a fost identificat rolul Băncii Naționale a Moldovei în asigurarea retragerii fondurilor. În special, este vorba despre adresarea BNM către Guvern privind acoperirea găurii care s-a format în sistemul bancar.

Procurorul General a declarat că nu-și va da demisia și nu va permite instituției să lucreze după instrucțiuni politice. "Nu am nici motive legale, nici morale de a demisiona. Tot ce am făcut pînă acum, am făcut conform legii și nu cred că cineva poate da vreun exemplu cînd am încălcat legea. Nu am deschis dosare la comandă, nu am persecutat agenții economici, clasa politică și jurnaliștii. Nu mă tem de o evaluare sau de acțiuni disciplinare. Sînt gata să vă răspund la toate întrebările. Puteți discuta zilnic despre demiterea mea, dar declar public că procuratura nu va accepta instrucțiuni și nu va acționa la comandă sau la emoții", a conchis Procurorul General.

Lecția "istoriei de succes" nu a fost însușită?

Reacția autorităților nu a durat mult. Președintele Maia Sandu a calificat drept "false și iresponsabile" declarațiile Procurorului General privind cererea de a iniția dosare penale împotriva opoziției. Ea a spus că astfel de cazuri nu au fost discutate deloc la ședința Consiliului Suprem de Securitate și l-a sfătuit pe procurorul General să "consulte procesul-verbal al acelei ședințe". "Nici dl Stoianoglo, nici corupții pe care încearcă să îi protejeze acesta nu vor putea opri cea mai importantă reformă de care are nevoie țara – curățarea sistemului judecătoresc și cel al procuraturii de influența grupărilor corupte", a scris Sandu pe pagina sa de socializare.

Oricum, mulți comentatori nu au lăsat declarațiile lui Alexandr Stoianoglo fără atenție. Întrebări apar și din faptul că stenograma ședinței Consiliului Suprem de Securitate, în jurul căreia au apărut discuții, nu a fost încă publicată, nici măcar parțial, ținînd cont de faptul că unele informații pot fi confidențiale. Iar dacă unii cred că Procurorul General și-a permis emoții inutile, mai ales atunci cînd l-a comparat pe actualul președinte cu Plahotniuc, alții vorbesc despre importanța problemelor ridicate de el și necesitatea respectării legii la interacțiunea între ramurile guvernării.

Mai mulți experți și politicieni au cerut ambasadorilor străini și organizațiilor internaționale să asculte cu atenție ce a spus Procurorului General. "Tolerarea din partea partenerilor de dezvoltare a derapajelor antidemocratice evidente ale guvernării actuale este foarte regretabilă. Niciun raționament geopolitic nu poate servi justificare pentru o asemenea poziție față de aceste derapaje. Regret că lecția "istoriei de succes din anii 2010-2014" nu este însușită de unii din prietenii țării noastre. Rezultatele vor fi similare...", a scris fostul prim-ministru Ion Chicu pe pagina sa de socializare.

După declarațiile Procurorului General despre solicitarea de a iniția dosare penale împotriva opoziției, Partidul Socialiștilor și-a exprimat îngrijorarea cu privire la "derapajele ilegale și anti-democratice ale noii puteri, acțiuni care devin tot mai multe și mai periculoase pentru statul de drept". Potrivit PSRM, aceste acțiuni sînt "inspirate din perioada “statului capturat”, iar unele chiar le depășesc pe acestea prin caracterul abuziv și ilegal". Deputații din opoziție au cerut instituției prezidențiale să facă publică stenograma ședinței Consiliului Suprem de Securitate. "Juriștii PSRM pregătesc adresări către mai multe instituții internaționale în materie de drept și de respectare a democrației și supremației statului de drept, pentru a sesiza gravele încălcări și abuzuri din partea actualei guvernări", a declarat PSRM într-un comunicat.

Politologul Dionis Cenușa este surprins de tăcerea instituțiilor UE "în războiul politic al președinției, Guvernului și majorității PAS și al lui Alexandr Stoianoglo". Într-un comentariu pe pagina sa de pe rețeaua de socializare, el reamintește o situație similară atunci cînd UE a criticat anterior tentativa socialiștilor de a face presiunie asupra Curții Constituționale. "Este necesară publicarea stenogramei cu pricină de către președinție, iar războiul declarațiilor trebuie încetat pentru a omite populismul, a stabili un dialog inter-instituțional și a nu prejudicia imaginea instituțiilor (președinție, procuratură etc.) și procesele importante pentru țară (atragerea asistenței externe, investigarea cazurilor)", scrie Cenușa. Potrivit lui, în această confruntare, legea este de partea Procurorului General, iar politizarea activității procuraturii nu va afecta decît negativ progresul anchetei în dosarele de rezonanță.

Majoritatea comentatorilor sînt de acord că creșterea nivelului de independență și depolitizare ar putea rezolva multe probleme în cadrul Procuraturii. În același timp, se remarcă faptul că, atunci cînd se schimbă clasa politică sau Procurorul General, apar adesea schimbări și în soarta unor investigații – acest lucru, în primul rînd, indică faptul că procuraturile nu au suficientă independență și responsabilitate funcțională. În același timp, pentru mulți este evident faptul că schimbarea Procurorului General nu va rezolva aceste probleme în sistem. Legile promovate astăzi creează riscuri de a crea o situație în care în Republica Moldova în fiecare an poate apărea un nou procuror general. În astfel de condiții, putem uita de independența acestei figuri: șeful instituției neapărat va lua decizii în avantajul clasei politice.

Mîine citiți pe Noi.md despre proiectul de lege care vizează evaluarea activității Procurorului General și introducerea condițiilor suplimentare pentru demisia sa.

Ion Munteanu