PAS a repetat anul 2001

Partidul proprezidențial “Acțiune și Solidaritate” a învins în alegerile parlamentare anticipate. Cum și era de așteptat. Nu era de așteptat doar rezultatul final. Pentru PAS au votat mai mult de jumătate dintre alegătorii prezenți la urne. În rezultat, partidul Maiei Sandu a obținut o majoritate parlamentară fermă – 63 de mandate.

Acum PAS poate orice – să formeze de sine stătător guvernul, să adopte legile necesare, doar Constituția nu o poate modifica. Pentru aceasta nu-i ajung 5 mandate, dar dacă se lucrează bine în spatele cortinei, problema se rezolvă. Experții vorbesc despre repetarea fenomenului din anului 2001, doar că oglindit, ideologic vorbind. Drept că nu a putut repeta performanța de atunci a PCRM – 71 mandate - majoritatea constituțională

Învingători și învinși

În ciuda criticilor, a acuzațiilor de manipulări electorale conștiente și trimiteri la rezultatele sondajului independent Votum.md, care prognoza generos accederea în parlament a ”Congresului civic” și a blocului ”Renato Usatîi”, de această dată serviciile sociologice au fost practic exacte. Și compania Date Inteligente, și sondajul “Vox Populi – iulie 2021”, și “Barometrul opiniei publice” au prezis că în parlament vor accede doar trei concurenți – partidul proprezidențial “Acțiune și solidaritate”, Blocul comuniștilor și socialiștilor și partidul “Șor”. Așa și a fost.

Cel mai exact s-a dovedit a fi “ Barometrul opiniei publice ”. Dacă potrivit Date Inteligente și Vox Populi, PAS și BeCS urmau să obțină rezultate practic la fel – 39,1%, 33,4% și, respectiv, 37,4%, 37,1%, apoi rezultatele sondajului BOP au scos partidul Maiei Sandu mult înainte cu 43,5%. Blocul comuniștilor și socialiștilor , în opinia autorilor sondajului, urma să ia 32,5%, partidul “Șor” – 7,8%.

Cifrele reale, în rezultatul votului din 11 iulie, au fost următoarele: pentru PAS au votat 52,8% dintre alegători, pentru BeCS – 27,17%, partidul “Șor” a trecut la limită pragul electoral cu 5,74%. Respectiv, PAS va avea în noul parlament 63 mandate, comuniștii cu socialiștii– 32, “șoriștii” – 6. Reieșind din calculele expertului economic Veaceslav Ioniță, soarta altor 12 mandate de deputat (să înțelegem, în favoarea PAS) a decis-o votul diasporei.

Dacă vom compara rezultatele alegerilor anticipate-2021 cu parlamentarele din 2019, socialiștii în cooperare cu PCRM și partidul ”Șor” au repetat, în fond, rezultatele de acum doi ani. PSRM avea 35 de mandate, acum are 32, “Șor” avea 7, acum are 6. Dar partidul Maiei Sandu, vorba lui Veaceslav Ioniță, “a înghițit toate voturile și mandatele de centru-dreapta și de dreapta”, fiind învingătorul incontestabil al cursei electorale-2021.

Marele perdant al acestor alegeri este Renato Usatîi. Pentru primarul de Bălți parlamentarele anticipate trebuiau să devină o revanșă. Liderul“Partidului Nostru” deja se vedea în parlament pe post de “a treia forță” și mult înainte de 11 iulie a sonorizat condițiile bunăvoinței sale postelectorale la formarea coaliției de guvernare. “Îmi pot asuma Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Agriculturii, dar și cel al Sănătății”, spunea el la începutul lunii mai într-o emisiune TV.

Încrederea primarului de Bălți se baza pe totalurile prezidențialelor de anul trecut, în care el a avut în primul tur rezultatul cu nr. 3 - 16,9%. Însă suma-record de 11 mln. de lei, cheltuite de blocul ”Renato Usatîi” în decursul campaniei electorale, a fost irosită în zadar. Cele 16,9% de anul trecut, în alegerile parlamentare anticipate s-au soldat pentru R. Usatîi cu 4,1%, insuficiente pentru a accede în parlament. El a pierdut chiar și la Bălții lui, unde blocul comuniștilor și socialiștilor a luat 40,17%, PAS - 27,34%, iar blocul lui Usatîi - doar 22,69%.

Unii comentatori cred că liderului ”Partidului Nostru” i-a jucat festa ”cazul Năstase”. Se știe că în prezidențialele din 2016, Andrei Năstase, președintele Platformei DA, presat fiind de forțele externe, a părăsit cursa electorală în favoarea Maiei Sandu, după care cariera sa politică a lunecat în jos. Fapt demonstrat și de actualele alegeri anticipate. Chemarea “votați cu Sandu pentru a pune capăt kulioacelor”, lansată de Usatîi în turul doi al alegerilor prezidențiale din 2020, cred adepții acestei versiuni, putea respinge de la Usatîi o parte din electoratul de stînga. De aici și aceste rezultate nesatisfăcătoare. Așa sau altfel, dar se pare că cariera politică a lui Renato Usatîi s-a încheiat: a doua zi după alegeri, supărat pe rezultatele slabe, el și-a anunțat demisia din funcția de primar de Bălți și a dat de înțeles că intenționează să părăsească și conducerea "Partidului Nostru"..

Nici ”Congresul civic” nu a reușit să acceadă în parlament pe un cal alb, deși liderii lui erau convinși că vor face parte din legislativ. Mai ales că sondajul preelectoral de la Votum.md le oferea generos ”congresmenilor” poziția a treia, cu rezultatul de 9,89%. Realitatea a șocat – doar 0,77% sau 11260 voturi. Chiar și partidele unor politicieni controversați ca Gheorghe Cavcaliuc și Vasile Costiuc au obținut rezultate mai bune - 1,28% și, respectiv, 1,45% .

PAS vs PCRM

Anterior, timp de 11 campanii electorale parlamentare în Republica Moldova învingătorul absolut a fost determinat de trei ori: în 1994, atunci Partidul democrat-agrar a obținut 56 mandate, a devenit partidul puterii și a format propriul guvern; în 2001 – atunci o victorie răsunătoare a obținut Partidul Comuniștilor care a acumulat 71 mandate (majoritatea constituțională); și în 2005 – a învins tot PCRM, dar deja cu 56 de mandate. De atunci, învingători unici nu au mai fost, de aceea partidele care au ajuns în parlament erau nevoite să poarte negocieri lungi și chinuitoare cu privire la formarea majorității parlamentare și a unei coaliții de guvernare.

În actualele alegeri, Partidul “Acțiune și Solidaritate” a rupt această tradiție de 12 ani. În istoria parlamentarismului moldovenesc, el a devenit al treilea partid și prima formațiune politică ”proeuropeană”, care a obținut majoritatea parlamentară prin votul alegătorilor.

Acum comentatorii politici compară activ PAS cu PCRM-ul din 2001. Se vorbește despre repetarea fenomenului anului 2001 - doar că oglindit ideologic. Totuși, este o diferență între victoriile PAS-2021 și PCRM-2001, chiar dacă și atunci și acum a avut loc votarea protestatară și e o diferență colosală.

În anul 2001 prezența alegătorilor la urne a constituit 67,52%, acum – 48,41%. Este cea mai proastă prezență în istoria alegerilor parlamentare. Respectiv, rezultatul de atunci al comuniștilor - 50,07% - este mult mai greu ca cel de acum al PAS - 52,74%. În 2001 PCRM a obținut din start majoritatea constituțională de 71 mandate, iar PAS are doar majoritatea simplă în parlament care îi permite să formeze guvernul și să adopte legi, nu și să modifice Constituția. Iar de asta, reieșind din mai multe promisiuni preelectorale ale PAS, partidul are mare nevoie, inclusiv în privința reformei justiției și a combaterii corupției.

Dar nu statistica contează. În 2001 comuniștii nu se așteptau la o victorie așa de mare, sperau la maxim 58 sau 60 de mandate. Ei nu erau gata să-și asume toată puterea. Poate, de aceea la conferința de presă președintele PCRM Vladimir Voronin a declarat că partidul său nu intenționează să monopolizeze toate funcțiile sus-puse din țară, și este gata să le ofere altora, pentru a asigura continuitatea puterii. De fapt, așa a și fost. Principala osatură a primului guvern ”comunist” al lui Vasile Tarlev au format-o membrii guvernului Braghiș: 6 din 17 miniștri și-au păstrat portofoliile ministeriale. Iar membri propriu-ziși ai PCRM sau persoane care au acces în parlament pe listele PCRM în acel guvern au fost doar trei.

PAS nu va acționa așa. Maia Sandu și partidul ei au provocat consecvent alegerile parlamentare anticipate pentru a obține puterea deplină. Lista miniștrilor din guvernele eșuate ale Nataliei Gavriliță și Igor Grosu a arătat clar că PAS nu intenționează să împartă cu nimeni puterea. Dacă erau aprobate, guvernele Grosu\Gavriliță ar fi inclus întreaga conducere a partidului, și în rezultat pentru prima oară în istoria de 30 de ani a Moldovei independente ar fi putut fi pus semnul egalității între puterea executivă și conducerea partidului politic. Asta încă mai poate avea loc: Natalia Gavriliță și Igor Grosu în continuare sunt principalii pretendenți la funcția de prim-ministru al guvernului proprezidențial ”Acțiune și Solidaritate”.

Ce urmează? Sau despre experiența “Слуги народа (Slugile poporului)” și a lui Vladimir Zelenscky

Politologul Serghei Manastîrlî a comentat situația în felul următor: PAS obține majoritatea parlamentară fermă, blocul comuniștilor și socialiștilor merge în opoziție împreună cu partidul ”Șor”, în țară se instaurează “o situație total nouă în ultimii 12 ani – la putere se află un partid super-prezidențial care deține toată puterea, un credit de încredere enorm din partea societății și un minimum de resurse ca această încredere să poată fi realizată”.

Creditul de încredere al conexiunii președinte-majoritate parlamentară proprezidențială este cu adevărat mare acum. Pe rețelele sociale adepții PAS și susținătorii lor au și postat o listă de sarcini primordiale, pe care această conexiune trebuie să le întreprindă după formarea noului guvern (Maia Sandu a și declarat intenția de a-l forma). Printre măsurile enumerate - lustrația, eliberarea de judecătorii și procurorii corupți, stabilirea unui mecanism de control vast al societății asupra puterii judecătorești etc.

Toate acestea există printre promisiunile electorale ale PAS-ului. Astfel, în ajunul alegerilor din 11 iulie, PAS s-a jurat că primele legi adoptate după ce va accede la putere, vor fi: 1) Confiscarea averii funcționarilor și a demnitarilor suspuși care nu pot face dovada originii ei legale (drept că pentru aceasta va fi nevoie de modificat Constituția, iar PAS nu are numărul necesar de voturi); 2) Lipsirea de imunitate parlamentară pentru acțiuni de corupție (iar modificarea Constituției); 3) Atestarea externă a procurorilor și judecătorilor; 4) Legea privind verificarea investițiilor în domeniile de importanță strategică pentru securitatea statului, în vederea curmării acaparării întreprinderilor de importanță strategică de către structuri dubioase din interiorul și din afara țării, inclusiv în domeniul energetic, telecomunicații, tehnologii informaționale și mass-media (dar dacă acest angajament va fi îndeplinit pe deplin, pot apărea probleme grave cu partenerii de dezvoltare, și va avea oare PAS voință, sau totul se va reduce la lupta cu mass-media inacceptabilă?)

Pentru toate acestea (și alte angajamente ale partidului ”Acțiune și Solidaritate” din timpul campaniei electorale) e nevoie de dorință fermă, voință politică și curajul de a-ți asuma răspunderea pentru situația din țară. Dar pesimiștii cred că anume curajul îi lipsește PAS și președintei Maia Sandu, deoarece în contextul luptei anunțate ”pentru curățenia rîndurilor”, pot apărea anumite întrebări nu doar față de ”hoții din guvernarea precedentă”, dar și față de unii activiști ai PAS și față de anturajul președintei. Așa că, prognozează unii comentatori politici, totul se va reduce la jumătăți de măsuri, o curățare demonstrativă a aparatului de stat de funcționarii condițional corupți, cu eliberarea acestor funcții pentru “ai noștri”, încercări intense de a-l înlătura pe procurorul general nedorit A. Stoianoglo (în care scop președinta și PAS vor fi ajutați de Curtea Constituțională), precum și de tradiționala ”căutare a celor care se fac vinovați de propria ne-dorință și teamă de reformele radicale”.

“E ușor să obții puterea (cu toate nuanțele), dar pentru a o menține e nevoie nu de emoții, ci de activitatea profesională zilnică a tuturor verigilor structurii de stat. Puțin probabil ca cei din PAS să dispună de aceste posibilități. Pentru că Moldova are experiența aflării lor în parlament și guvern (a.2019 ). Această experiență a durat cinci luni, după care s-a făcut simțită criza. Acum fiind la putere deplină, nu într-o alianță, asta se poate produce mai repede, dacă ținem cont de problemele acumulate și care-s greu de soluționat, viitoarele decizii nepopulare, prețurile în creștere pe fondalul pandemiei și nu numai, nivelul scăzut al producției în țară, deficitul forței de muncă, salariile și pensiile mici etc. Mai și crește pericolul transformării în balaurul cu care luptai. Fanfarele developează oamenii mai bine ca focul și apa”, - a scris pe rețelele sociale Elena Radu, specialistă în branding strategic.

Vom trăi și vom vedea. Noul partid de la guvernarea ar trebui să se elibereze rapid de amețeala succesului. PAS are acum și puterea deplină, și mult de lucru. Complex. Conform pronosticurilor ex-premierului Ion Chicu, banii din buget vor ajunge pentru lunile iulie-august, deja spre finele verii cabinetul de miniștri se va ciocni de dificultăți.

Și dacă PAS nu va începe să îndeplinească cele promise rapid și eficient, - inclusiv ”majorarea pensiei minime din contul bugetului public”, sau nu va face două-trei demascări de rezonanță privind corupția cu eliberarea din funcții și tragerea la răspundere , - dezamăgirea alegătorilor va veni foarte repede Populismul poate fi utilizat, dar nu pentru mult timp. Ceea ce a arătat exemplul lui Vladimir Zelensky, președintele Ucrainei și a partidului său “Слуга народа”, nemulțumirea față de politica căruia doar crește.

Compatrioții care au votat pentru el în a.2019 deja îl numesc pe Zelensky “copia mai proastă a lui Poroșenco”, 62,4% dintre respondenții celui mai recent sondaj au declarat, că în țară evenimentele se desfășoară în direcția greșită, iar ratingul personal al președintelui a căzut în iulie, 2021 la 29,1% comparativ cu 71% în septembrie,2019 și 40% în vara lui 2020. Experții locali explică asta prin faptul, că inițial Vladimir Zelensly a făcut electoratului avansuri prea generoase, vorbind despre schimbările radicale în țară, dacă va fi ales. În fapt, situația din multe sfere s-a înrăutățit.

Președinta Moldovei Maia Sandu în mare parte repetă calea lui Zelensky. O menționează nu doar experții locali, dar și cei ucraineni. Despre aceea că Sandu merge pe urmele lui Zelensky a scris recent analistul ucrainean Serghei Sidorenco. Important e ca liderul neoficial al PAS-ului și partidul ei să nu repete greșelile politice ale colegului lor ucrainean, printre primele acțiuni ale căruia a fost anularea imunității parlamentare (după care președintele are posibilitatea să pună presiuni pe Radă), campania populistă de deoligarhizare a țării și reducerea drepturilor populației rusofone mai mult ca pe timpul lui Poroșenco.

Analistul politic Dionis Cenușă a declarat că odată cu monopolizarea puterii – de la președinție la parlament și guvern – PAS își asumă întreaga responsabilitate, și acum partidul Maiei Sandu va deveni nu doar obiectul unei monitorizări permanente din partea societății civile, dar și o țintă politică pentru partidele de dreapta și de stînga.

Xenia Florea