X 
Transnistria stiri: 1406
Eurovision stiri: 504

De ce trebuie, de fapt, să ne protejăm copiii?

1 iun. 2022,, 10:00 (reactualizat 1 iun. 2022,, 18:10)   Analitică
7301 0

De mulți ani, de multe decenii chiar, Ziua Internațională a copilului 1 iunie este percepută în exclusivitate ca o sărbătoare. Începe vacanța, concerte, baloane multicolore, concursul desenelor pe asfalt, hohote, costume festive, înghețată și sucuri… Însă acum înțelegem, că totul este foarte alarmant, și copiii trebuie protejați nu doar la 1 iunie, și nu de amenințări vagi, ci de amenințări reale și foarte periculoase.

«Fie soare întruna

Această piesă cu versuri simple și memorabile a fost un timp îndelungat cea mai populară dintre cele cară răsună de obicei anul de Ziua copilului. Adică, să protejăm copiii de război. Doar că acest ”război” era perceput ca ceva foarte abstract, care nu are nimic cu noi. Azi suflul lui este tot mai aproape.

Credeam cu naivitate: «De unde să se iște un război, dacă nimeni nu-l dorește? Cine cu cine va lupta, dacă nimeni cu nimeni nu vrea să lupte?» Acum vedem că pas cu pas , contra voinței și doleanțelor noastre, ne apropiem de fatidica linie tragică, ne simțim împinși în starea de război în ciuda împotrivirilor noastre.

Poporul Moldovei, oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului nu au nevoie de război. Și poporul Moldovei a repetat și a demonstrat asta de multe ori. De război au nevoie doar actorii externi, care încearcă prin intermediul lui să-și rezolve careva probleme, ce nu corespund intereselor noastre.


Ce putem face în această situație? Cum să ne protejăm pe noi și pe copii noștri, pe care îi sărbătorim azi? Că doar nu numai cu muzică și desene! Probabil , întreaga societate trebuie să-și spună clar și răspicat poziția: nu dorim să luptăm cu nimeni, nu avem nevoie să fim înarmați, nu trebuie să ne asmuțiți împotriva altora, toate problemele cu Transnistria le putem soluționa de sine stătător. Cum anume trebuie exprimată această poziție – prin mitinguri masive împotriva războiului? prin petiții? prin declarații pe rețelele de socializare? prin sondaje sociologice? Desigur, orice metodă este binevenită, doar să se soldeze cu rezultatul scontat. Trebuie să le spunem foarte clar poziția noastră autorităților Moldovei și să le sprijinim în tendința de a păstra pacea în republică. Ca niciodată, azi este importantă consolidarea tuturor forțelor politice. Mai ales că avem deja un exemplu bun: ținem minte cum în primele zile ale conflictului armat din Ucraina președinta Moldovei a anunțat un consens și a inițiat consultări cu toate partidele parlamentare și cele mai influente neparlamentare. La această interacțiune trebuie să revenim astăzi!

«A născut regina noaptea un fiu sau o fiică »

Dar copiii trebuie protejați nu numai de război. Chiar dacă ne va reuși să-l ocolim, nenorocirile și neliniștile nu se termină aici. Dat fiind că Moldova și-a anunțat integrarea cu Occidentul,ea va trebui să-și demonstreze multilateral unitatea cu acest Occident. Spre exemplu, să împărtășească valorile comune. Iar ele astăzi diferă mult de cele cu care ne-am obișnuit.

Spre exemplu, propaganda deschisă și activă a LGBT+, care se încearcă a fi extinsă nu numai asupra indivizilor maturi, ci și asupra copiilor micuți, care nu au încă închipuiri clare despre sine și despre lume, și care percep încrezător tot ce le insuflă adulții. Pentru ei apar povești noi, în care prințul iubește nu o prințesă, ci un alt prinț - asta, deci, nu mai este o perversitate, ci o normă. În unele țări scandinave copiilor li se insuflă că în familii pot exista nu numai o mamă și un tată, ci doi tați – copiii mici cîntă despre aceasta la matinee, iar în școli pentru cei din clasa I se organizează parade gay. Manualele de educație sexuală pentru cei de șase ani povestesc că e bine să iubești și băieți, și fetițe, pentru că astfel vei avea de două ori mai multă iubire.

Mai este și așa numita problemă a identității de gen, pentru care recent în Moldova a fost ratificată Convenția de la Istanbul. Ce înseamnă aceasta? Conform «ideologiei de gen», omul, indiferent de sexul său natural, se poate identifica ca fiind ba femeie, ba bărbat, ba altcineva din celelalte 36 de genuri. Oamenii «neavansați» nu-și pot imagina care anume genuri mai pot fi inventate, în afară de cele două obișnuite. Dar reiese, că poți fi cisgender, bigender, transgender, fluid de gen, demigender, transsexual, pangeder și nu mai știu ce altceva.

Și toate acestea li se propun spre alegere copiilor mici ! Pentru a le înlesni micuților perceperea noii ideologii, au fost produse păpuși-transgendere, în pereche cu Barbi apare gravidul Ken. Guvernele unor țări occidentale admit legalizarea schimbării sexului în anii de copilărie. În Norvegia copii au acest drept încă de la 7 ani, în Marea Britanie – de la 9. Acum șase ani, peste 800 de englezi mai mici de 10 ani primeau leacuri pentru schimbarea sexului. În anii din urmă cererea pentru aceste preparate a sporit simțitor, scrie portalul Medicforum, dat fiind că medicii au început să acorde « mai multă atenție micuților care se simt într-un corp străin ».

Autoritățile Australiei au mers și mai departe în procesarea conștiinței copiilor foarte mici – publicația Daily Mail a anunțat că administrația statului N.S.W. le-a propus copiilor să-și aleagă sexul de la trei ani!

Și guvernul Scoției este îngrijorat de problema sexuală: autoritățile locale au decis să le permită copiilor din școli și din clasele pregătitoare, de la patru ani în sus, «să-și schimbe sexul» în funcție de dorința lor. Conform acestor recomandări, copiilor trebuie să li se permită să se folosească de veceul pe care îl vor, iar uniforma școlară trebuie să includă variante «neutre ca gen» . Mai mult, materialele didactice pentru clasele primare trebuie să conțină personaje transgender și modele de rol adecvate.

Cel mai trist este faptul, că toată această batjocură de sufletele și corpurile copiilor urmează să se facă fără acordul părinților! Pe motiv că aceștia «nu posedă cunoștințe suficiente în problema dată ». De parcă un micuț de tei ani posedă asemenea cunoștințe într-o măsură mai mare…

Apare întrebarea inevitabilă – în ce măsură este gata societatea noastră, părinții noștri să accepte această «normalitate nouă», cum este ea denumită? Și ne vom putea noi oare apăra copiii de acest pericol?

Da, un pericol grav și îngrozitor. Se va încerca să ni se insufle, că nu-i nimic strașnic în toate acestea, că este doar o extindere a posibilităților omului, fapt care îi permite să fie liber și să se simtă ceea ce dorește să fie.

De fapt, toate acestea înseamnă distrugerea totală a omului în sine, așa cum l-a creat Dumnezeu, și a modelului tradițional al familiei și al societății ca atare. O asemenea ființă, care se află în contradicție cu propriul corp și propria conștiință, lipsită de gen, familie, genealogie, noțiunea despre ce este norma, devine un obiect ideal pentru manipulare.

Acestea nu-s jucării!

Repetăm, noua ideologie de gen nu este un joc cu travestiri, ea nu este deloc inofensivă, cum nu se insuflă. Psihologul Alexei Zaharov crede că abaterea de la existența tradițională a rolurilor de gen amenință nu doar să denatureze natura umană, ci și să ducă la dispariția istoriei dezvoltării omenirii. Iată ce spune el: «Noi trebuie să înțelegem că omul, ca noțiune, determină în sine două roluri de gen – fiecare subiect aparte, ca om, și om ca noțiune. Și bărbatul, și femeia poartă în sine două roluri de gen – masculin și feminin. Doar că la bărbați predomină cel masculin, la femei – cel feminin.

Dar mai există și factori de gen, care determină rolul acestor perechi. Putem spune că omul există doar dacă bărbatul și femeia există împreună. Aceste lucruri nu pot fi despărțite. Ele-s unite la un loc. Anume ele determinau întregul sistem de dezvoltare socială. În sistemul de relații rolurile întotdeauna au fost repartizate, cine pentru ce este responsabil. Sistemul de dezvoltare determină mișcarea în spațiu și timp. Și dezvoltarea în afara acestor indicatori este imposibilă.

Noi trebuie să înțelegem, cine pentru ce răspunde în sistemul acestei dezvoltări. Ei bine, tradițional bărbatul răspunde de activitatea în spațiu. El pleacă din familia părinților, obține acest spațiu, pune un punct spațial – se creează o familie nouă… El lucrează cu spațiul. Da adevăratul rol de gen al femeii este să lucreze cu timpul. Ea formează timpul pentru sine, pentru copii, pentru familie, ea construiește acest timp.

Foarte important – aceste roluri determină sistemul interacțiunilor dintre bărbat și femei în familie. De fiecare dată, la crearea familiei, obținerea punctului spațial, bărbatul construiește o casă. Este factorul noii mișcări înainte. Apoi apare noua familie a următorului punct – următoarea mișcare înainte. Aceste lucruri determină legile fizice și biologice ale dezvoltării».

Chiar dacă ni se tot spune că familia tradițională este depășită, că rolurile de gen s-au schimbat, un lucru este clar: încălcarea legilor despre care vorbește psihologul poate avea consecințe îngrozitoare. Noi nu mai vorbim despre dragoste între un bărbat și o femeie – sentimentul înălțător care stă la baza celei mai bune părți a culturii, literaturii, artei mondiale .

«Salvează planetanu face copii»

Acestea nu-s toate pericolele grave, care amenință copiii Terrei. Plus la toate, dacă moda child-free (adică, «liber de copii») va mai continua, viitoarele generații ar putea să nu mai apară pe lume.

Cum se obișnuiește, această modă a venit din Occident. Azi tot mai mulți americani nu numai că nu au copii – nici nu se văd părinți pe viitor. Conform sondajului Pew Research, cca o jumătate (47 %) dintre locuitorii SUA, care nu au urmași, declară că nu intenționează să cunoască bucuriile de părinte. Pentru comparație, cu doar 5 ani în urmă această opinie era împărtășită de doar 36% dintre respondenți.

Mai bine de jumătate din cei care refuză (56 %), la întrebarea «de ce?», spun că «nu vor». Pe ceilaliți îi oprește lipsa unui partener permanent, problemele de sănătate, cheltuielile mari pentru îngrijirea copiilor, pentru medicină și pentru studiile lor. Incertitudinea globală contribuie și ea la schimbarea viziunii asupra lumii la americani.

Chipul familiei mari și prietenoase de pe imaginile publicitare din secolul trecut pentru mulți azi nu mai este visul american. În opinia experților, citați de The Washington Post, pe viitor insuficiența tinerilor poate lipsi economia de posibilitățile de creștere, și crea distorsiuni în sistemul asigurărilor sociale.

Totuși, reducerea natalității este flagelul comun al țărilor dezvoltate, și nu numai. Recent The Guardian a scris că tot mai mulți bărbați de pe Albion fac benevol vasectomia (operația, după care bărbații devin sterili), și o fac tot mai des de dragul «salvării planetei». Tinerii englezi, intervievați de publicație, susțin că «nu doresc să-și aducă copiii în această lume », deoarece leagă creșterea populației lumii cu creșterea mineritului și cu epuizarea accelerată a resurselor planetei.

Australianul Nik Demedyuc, specialist în vasectomie, care operează anual cca 4000 de persoane, a ajuns la concluzia că dacă anterior tinerii renunțau la urmași doar de dragul unei vieți libere și a călătoriilor, acum mai bine de jumătate nu vor ca urmașii lor să epuizeze mediul ambiant.

O punte spre viitor

Pe planetă, moldovenii nu-s foarte numeroși, și noi trebuie să ne «înmulțim», așa că din fericire în Moldova fenomenul child-free nu este așa de popular ca în Europa și SUA. Dacă și există din cei care conștient nu-și doresc copii, o fac nu pentru «a ajuta ecologia». Există reprezentanți ai tineretului actual, care doresc «să obțină de la viață satisfacții fără număr, aici și acum, căci viața este scurtă ». Cu regret, la formarea acestui punct de vedere contribuie și cultura de masă, și numeroasele articole de pe diverse site-uri (important: nu moldovenești!), care laudă din plin ce bine e să fii singur, să faci ce dorești și să te bucuri, și ce multă putere, tinerețe, timp și sănătate îți iau «micii rozători de spate ».

Unii invocă alte cauze: să ai copii, mai ales mulți, deseori înseamnă să fii sărac. «Nu vrem ca urmașul nostru să trăiască în sărăcie, să nu primească tot ce e necesar – hrană normală, asistență medicală demnă, studii bune. La ce bun să plodim sărăcia?», - spun acești oameni.

Totuși, pentru majoritatea familiilor moldovenești continuarea sinelui în copii este sensul vieții. În pofida tuturor greutăților, crizelor, problemelor pentru majoritatea familiilor de moldoveni nașterea unui copil este o sărbătoare, un vlăstar nou de viață, o punte spre viitor.

Micul om, venit încrezător pe lume, chiar este amenințat de multe pericole, inclusiv pe care anterior noi nu le-am cunoscut. Sarcina noastră, ca adulți responsabili, este să-i protejăm pe micuți de ele. Și nu doar la 1 iunie.

Fie ca pentru ei cele mai grave nenorociri să fie genunchii juliți și temele nepregătite, azi însă - aibă parte de sărbătoare.

Cristina Agatu

4
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?