Un an fără procuror general

Peste un an după reținerea și suspendarea din funcție a procurorului general Alexandr Stoianoiglo, fotoliul de șef al instituției din nou s-a pomenit în centrul atenției.

Odată cu expirarea mandatului lui Dumitru Robu, care a asigurat interimatul funcției de procuror nr.1, în fața Consiliului suprem al procurorilor (CSP) a fost pusă problema găsirii variantelor de alternativă, care să permită aflarea în fruntea instituției a unui conducător cu prefixul «interimar». Căci, în conformitate cu legislația în vigoare, perioada de aflare în funcție a procurorului general interimar nu poate depăși 12 luni. În același timp, de-jure Stoianoglo ocupă în continuare funcția de conducere, chiar dacă a fost suspendat.

Experții vorbesc despre poziția selectivă a «partenerilor de dezvoltare» europeni ai Moldovei în funcție de interesele căror forțe politice ține chestiunea dată, inadmisibilitatea schimbării legilor «pentru o persoană concretă», precum și posibilele urmări negative pentru imaginea și autoritatea statului în care se tergiversează soluționarea problemei procurorului general.

În așteptarea procurorului general interimar

Dumitru Robu a fost numit procuror general interimar pe 6 octombrie,2021, a doua zi după arestarea lui A.Stoianoglo. Procurorului general suspendat i-au fost înaintate mai multe capete de acuzare, inclusiv abuz în serviciu în interesul unei grupări criminale, exces de putere, încălcarea vieții private, corupție pasivă, fals în declarația de proprietate și interesele personale. În septembrie,2022 a fost pornit încă un dosar penal – Stoianoglo este bănuit de îmbogățire ilicită.

El nu-și recunoaște vina și neagă orice acuzații. «Actuala putere, în pofida recomandărilor Comisiei de la Veneția și a Curții Europene pentru drepturile omului, mă persecută în continuare», - a scris Stoianoglo pe pagina sa socială. Din spusele sale, acuzarea poartă un caracter nefondat, nu are temei juridic și de fapt. Stoianoglo crede că a devenit victima unei «comenzi politice coordonate de stat ».

În ajunul expirării mandatului lui Dumitru Robu, pe 5 octombrie, a fost numită persoana care va prelua funcțiile de conducere. Este Eduart Bulat, responsabil de sectorul urmărire penală din cadrul Procuraturii generale. Respectivul ordin a fost semnat de Robu încă în timpul mandatului său. Iar pe 11 octombrie Consiliul superior al procurorilor a decis să-l numească în funcția de procuror general interimar le Ion Munteanu. În prezent, Munteanu este adjunctul procurorului general al procuraturii Anticorupție. Decizia finală privind numirea lui îi aparține președintei.

În opinia experților, situația balansează pe muchia legii, care anterior prevedea posibilitatea interimatului funcției de procuror general doar pe parcursul unui an. Se pare că instituția de drept așa și nu a putut defini clar formularea concretă - ce funcții exercită Bulat și ce mandat îi este atribuit.

Inițial, serviciul de presă al Procuraturii generale a declarat că această numire se referă la exercitarea atribuțiilor de șef al departamentului. Dar în scurt timp Mariana Cherpec, secretara de presă, a concretizat că «Eduard Bulat îl înlocuiește în funcție pe procurorul general, dar asta nu înseamnă că el va exercita atribuțiile procurorului general». Din spusele ei, Bulat «va îndeplini atribuțiile procurorului general interimar pînă CSP va numi un procuror general interimar ».

Dumitru Robu a declarat public că dorește în continuare să se afle în fruntea instituției. Însă decizia aparține Consiliului superior al procurorilor, după ce 53 de deputații PAS în parlament au introdus amendamente legislative. Legea deja a fost adoptată în lectura a doua și în cel mai scurt timp va fi publicată. Anterior, Serghei Litvinenco, ministrul justiției, menționa că amendamentele nu exclud posibilitatea ca în funcția de șef interimar al Procuraturii generale să fie numit același candidat.

Pe de altă parte, președintele parlamentului Igor Grosu a dat de înțeles că pe parcursul mandatului față de activitatea lui Robu s-au acumulat destule pretenții. Reieșind din cele spuse de el, totul depinde de poziția CSP, de competența căruia țin problemele de personal, precum și de existența unor candidaturi de alternativă, care să poată fi competitive.

«Cu toții avem un gust amar din cauza lipsei de rezultate pe marginea dosarelor de rezonanță, ceva a fost lăsat la o parte, ceva a fost făcut foarte prost. Multe procese trebuie reluate, în special dacă este vorba despre apelarea la țările în care se ascund fugarii. Noi avem această nemulțumire justificată că lucrurile nu progresează așa de repede cum ne-am dori», - a menționat Grosu în emisia unui post TV privat.

«Pentru că așa este situația»

Adoptarea de către parlament a amendamentelor la Legea privind procuratura a coincis cu apariția lui Eduard Bulat în biroul șefului instituției. Modificările se referă, printre altele, la unele aspecte ce țin de executarea temporară a atribuțiilor procurorului general și numirea adjuncților în procuraturile specializate. În esență, majoritatea parlamentară a redactat legea pentru a avea posibilitatea să prelungească mandatul temporar al șefului instituției pentru încă un an. «Pentru că așa este situația», - a explicat liderul PAS, președintele parlamentului Igor Grosu.

În plus, una dintre stipulările documentului țintește perfecționarea procedurii de formare a comisiei de evaluare a activității procurorului general. Unii membri ai comisiei trebuie să aibă experiență de lucru în sistemul procuraturii, pentru a asigura o evaluare echilibrată, independentă și complexă. Reglementarea se va referi și la criteriile de evaluare a procurorului general – calitatea planificării activității, eficiența managementului, control și management, comportament, comunicare internă și externă, influență de încredere și eficiență instituțională.

De menționat, că limitarea în timp a mandatului procurorului general a fost introdusă în legislație la recomandarea partenerilor externi. Anume pentru a ocoli situația în care una dintre cele mai importante instituții din țară ar fi con dusă ani în șir de un interimar. Anume de aceea s-a stabilit că șeful interimar al Procuraturii generale nu se poate afla în funcție mai mult de 12 luni.

Din partea sa, președinta Maia Sandu spune că nu va semna decretul de demitere a procurorului general suspendat Alexandr Stoianoglo înainte ca instanța să–i aprecieze activitatea. «Eu nu am semnat decretul de demitere a sa, deși CSP a propus să fie demis. Nu voi semna nimic înainte ca instanța să se pronunțe dacă el are sau nu dreptate. Judecătorul va decide, reieșind din cele incriminate lui Stoianoglo de procuratură», - a declarat șefa statului.

Fostul vice-ministru al justiției Nicolae Eșanu crede că autoritățile s-ar fi putut descurca fără a modifica legislația în interesul unor persoane concrete, în opinia sa. Din spusele lui, soluționarea situației în jurul conducerii Procuraturii generale putea fi făcută în actualul cadru legal. «Chiar și fără a introduce în lege aceste modificări, trebuia găsită o soluție pentru a face numirea. Dacă acesta va fi Dumitru Robu, înseamnă că legea a fost adoptată anume pentru el. Unicul principiu, care trebuie să fie aplicat, este că legile nu trebuie să fie adoptate pentru persoane concrete. Este inadmisibil. Legea trebuie să aibă aplicare generală»,- a subliniat Eșanu.

Vorbind despre aprecierea activității lui Dumitru Robu, fostul vice-ministru menționează, că în cazul unor dosare de rezonanță Procuratura generală nu a respectat prezumția nevinovăției – principiul fundamental, pe care trebuie să se bazeze activitatea sistemului de drept. Din spusele lui, toate persoanele care au comis infracțiuni penale, trebuie trase la răspundere, dar în cadrul legii, iar despre finalizarea oricărui dosar se poate vorbi numai dacă există cel puțin verdictul Curții de Apel. «Foarte bine că pe numele ”foștilor” se deschid dosare penale, dar pentru Republica Moldova pericolul cel mai mare este corupția care are loc în prezent », - crede Eșanu.

În ordine de prioritate

Fostul ministru adjunct al justiției mai atrage atenție la poziția selectivă a așa numiților parteneri europeni ai Moldovei: «Dacă pe timpul lui Plahotniuc avea loc ceva chiar mai puțin grav ca în cazul lui Stoianoglo, imediat răsunau declarații din partea misiunilor diplomatice sau chiar de la Bruxelles». Din spusele lui, trebuie să vorbim deschis și să recunoaștem: «este vorba despre obiective principial diferite».

Pe fundalul evenimentelor în jurul lui Alexandr Stoianoglo, fostul procuror și judecător CEDO Stanislav Pavlovschii are senzația că «a devenit victima unei banale răfuieli politice». «Dl Stoianoglo a spus că i s-a cerut să întreprindă anumite acțiuni în raport cu opoziția politică. Și că el nu ar fi fost de acord, de aceea autoritățile au luat măsuri pentru a-l înlătura și a numi o altă persoană, mai supusă, care să le îndeplinească cerințele politice», - spune Pavlovschii.

Ex-judecătorul CEDO subliniază, că statul trebuie să aducă dovezi convingătoare ale faptului că persoana într-adevăr a comis infracțiuni, iar «la această etapă asemenea argumente, convingătoare pentru societate, nu au fost oferite». «Vă asigur, că asemenea dosare nu se deschid așa pur și simplu, oamenii nu-s arestați și trimiși în judecată. Este un dosar evident politic», - crede Pavlovschii.

În opinia deputatului Constantin Starîș, șeful Procuraturii generale a devenit periculos pentru autorități după un șir de declarații ale sale. «Alexandr Stoianoglo a ajuns între aceste pietre de moară după ce a spus două lucruri: responsabilitatea colectivă a guvernului care a votat pentru alocarea miliardelor din fondul de rezervă. Și faptul că Sandu a cerut pornirea dosarelor împotriva lui Dodon și Voronin. Anume după aceste declarații el a nimerit în vijelia care îl macină », - a declarat Starîș într-o emisiune televizată.

Din spusele lui Stanislav Pavlovschii, în lunile imediat următoare CEDO, la care a apelat Stoianoglo, s-ar putea expune pe marginea acestui dosar. Prima solicitare ține de plasarea solicitantului în arest la domiciliu după ce pe numele său a fost pornită o cauză penală (p. 1 art. 5 al Convenției europene – dreptul la liberate și inviolabilitatea persoanei), precum și interdicția de a participa la demonstrații, dezbateri, aplicată la punerea sa sub control judiciar (art. 11 – libertatea întrunirilor). A doua solicitare ține de suspendarea solicitantului din funcția de procuror general după pornirea cauzei penale și imposibilitatea contestării acestei măsuri în conformitate cu legislația națională (p. 1 art. 6 – dreptul la un proces echitabil).

Reieșind din rezonanța vastă și importanța problemelor abordate, CEDO și-a declarat intenția de a examina «dosarul Stoianoglo» în ordine de prioritate. Dacă în medie Curtea de la Strasbourg expediază guvernului cererea în decursul mai multor ani după depunerea solicitării, în acest caz a făcut-o în luni numărate. «Asta demonstrează că CEDO acordă acestui dosar un caracter prioritar. De obicei, Curtea examinează dosarele în ordine cronologică, dar există și excepții. Ea nu revine la examinarea dosarelor obișnuite înainte să le examineze pe cele prioritare», - menționează fostul judecător CEDO.

Recent, guvernul a transmis la Strasbourg obiecțiile sale, și a menționat că nu vede încălcarea principalelor drepturi și libertăți ale solicitantului, garantate de Convenția europeană. Acum Alexandr Stoianoglo urmează să-și pregătească comentariile în termenii stabiliți de CEDO. El trebuie să-și formeze poziția pe marginea întrebărilor instanței și a argumentelor guvernului, precum și cerințele sale privind compensarea echitabilă. La următoarea etapă judecătorii europeni vor pronunța verdictul. Conform pronosticurilor lui Stanislav Pavlovschii, asta ar putea fi posibil încă în acest an.

Nicolae Eșanu crede că este evident faptul, că actuala guvernare în nici un caz nu va accepta să-l întoarcă pe Stoianoglo în fotoliul de șef al Procuraturii generale. În opinia sa, aceste intenții nu vor fi influențate nici de poziția Curții Europene pentru drepturile omului. «Cel mai probabil, CEDO se va expune în mod abstract asupra faptului dacă el poate sau nu fi tras la răspundere penală. Nu cred că decizia instanței va avea o influență asupra restabilirii sau nerestabilirii în funcție a dlui Stoianoglo », - a menționat expertul.

Ex-premierul Ion Chicu crede că situația în jurul lui Alexandr Stoianoglo va avea urmări negative pentru imaginea și autoritatea statului. În opinia sa, anume de aceea președinta Maia Sandu nu se grăbește să semneze decretul de demitere a lui Stoianoglo din funcția de procuror general. «În fine, dacă la CEDO guvernul nu va putea justifica urmărirea procurorului general, asta va deveni o problemă gravă pentru țară. Mai înainte eram un stat din care s-a furat un miliard, da pe urmă vom deveni țara în care a fost capturat procurorul general», - menționează Chicu.

Din spusele lui Vladislav Gribincea, președintele Centrului de resurse juridice, cu expirarea unui an de la suspendarea procurorului general începe o perioadă de incertitudine. «Politicienii nu pot tergiversa sau lăsa această decizie la bunul plac al puterii judecătorești care, potrivit chiar lor, nu este reformată», - menționează juristul, subliniind că în timp ce Stoianoglo încă mai este procuror general, alte concursuri nu pot fi organizate. În opinia lui, în această situație implementarea reformelor este imposibilă. «Dacă Stoianoglo merită să fie demis din funcție - să fie editat decretul, dacă nu merită să fie demis din funcție – să revină la atribuțiile sale de serviciu», - spune expertul.

Victor Surujiu