X 
Transnistria stiri: 1406
Eurovision stiri: 504

Între business și stat. Va apărea oare în Moldova un nou ombudsman?

8 dec. 2020,, 20:40   Analitică
35615 1

Pentru prima dată, în Moldova se vorbește despre introducerea instituției ombudsmanului în domeniul afacerilor - avocatul poporului cu împuterniciri vaste de a proteja oamenii de afaceri de abuzuri și a verifica activitatea autorităților în domeniul relațiilor acestora cu antreprenorii.

Principala lui sarcină – să fie un fel de pod între business și structurile statului. Dar business-ombudsmanul nu face lobby intereselor mediului de afaceri, el doar are grijă să nu fie încălcate drepturile antreprenorilor.

Practica altor țări arată, că o asemenea asistență este foarte solicitată de antreprenori. Adresările țin de un spectru larg de probleme – de la urmărirea penală a businessului la problemele administrative ce țin de impozite, vamă, servicii comunale, ecologie.

Inițiativa privind crearea funcției de ombudsman pentru drepturile antreprenorilor a trezit discuții aprinse între deputați, dar într-un final examinarea ei a fost amînată. Parlamentarii au ajuns la concluzia că proiectul de lege este ” un amestec de incompatibilități” și că în mediul ombudsmanilor moldoveni ar putea apare un conflict de interese. După ce amendamentele legislative vor fi perfectate reieșind din opinia experților internaționali și a Oficiului avocatului poporului, se va reveni la examinare lor.

«Inițiativa mediului de afaceri»


La începutul lunii noiembrie cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de lege, care prevede instituirea funcției de avocat al poporului pentru drepturile antreprenorilor. Departamentul relații cu presa și protocol a guvernului a anunțat, că acesta va fi numit de parlament în bază de concurs și va activa de sine stătător, la fel ca avocatul poporului și ca avocatul poporului pentru drepturile copilului. Proiectul presupune că din echipa ombudsmanului vor face parte 11 persoane, iar salariul va fi de 17 mii lei.

Conform amendamentelor legislative, acest ombudsman se specializează în problemele apărării antreprenorilor și asigură respectarea drepturilor și intereselor acestora de către structurile statului, organizațiile și întreprinderile, structurile necomerciale și persoanele de răspundere de orice nivel. «Crearea noii funcții are menirea să ajute agenților economici în contracararea abuzurilor, comise în special de instituțiile statului, și să elimine deficiențele din legislație. Acest ajutor va contribui nemijlocit la reducerea cheltuielilor existente pentru dezvoltarea businessului și, respectiv, - la majorarea veniturilor », - se spune în nota informativă a proiectului.

Ideea a fost susținută de premierul Ion Chicu, care a declarat că inițiativa a venit de la antreprenori. «La numeroasele întrevederi pe care le-am avut cu reprezentanții mediului de afaceri, ei mereu veneau cu dorința de a aproba funcția de avocat care să le apere drepturile. Noi am elaborat respectivul proiect și intenționăm să implementăm legea de la 1 ianuarie, 2021, pentru ca mediul de afaceri să profite de un grad mai înalt de protecție», - a spus premierul.

Proiectul mai presupune introducerea unor modificări în actele normative care reglementează activitatea apărătorului drepturilor antreprenorilor – salariul, statutul de funcționar public, dreptul de a se adresa Curții Constituționale, drepturile de procedură civilă și penală, dreptul de a face propuneri privind modificarea legislației. Timp de o lună după intrarea legii în vigoare parlamentul urma să organizeze un concurs de selectare a candidaților la noua funcție

«O propunere total nereușită »

Mihail Cotorobai, principalul ombudsman al țării, s-a pronunțat împotriva inițiativei guvernului în forma ei actuală și a cerut rechemarea proiectului privind crearea noii funcții. Potrivit lui, acesta nu a fost coordonat cu instituția, a fost aprobat cu încălcarea procedurii de adoptare a actelor legislative și trebuie remis pentru dezbateri repetate. În același timp, menționează ombudsmanul, documentul vine în contradicție cu principiile de la Paris, care stabilesc standarde internaționale în activitatea institutului național de apărare a drepturilor omului.

Mandatul Oficiului ombudsmanului constă în apărarea drepturilor omului de abuzuri din partea subiecților businessului, în timp ce autorii proiectului de lege văd mandatul și misiunea de bază a avocatului poporului pentru drepturile antreprenorilor în apărarea intereselor economice ale reprezentanților mediului de afaceri. În acest context, Cotorobai vede în proiectul de lege un pericol pentru independența și funcționalitatea Oficiului avocatului poporului.

În comunicatul de presă al instituției se menționează, că ombudsmanul a cerut Înaltului Comisar ONU pentru drepturile omului și Comisarului Consiliului Europei pentru drepturile omului să sprijine demersurile sale către autoritățile moldovene, pentru a le obliga să oprească procesul de creare a funcției de avocat al poporului pentru drepturile antreprenorilor în Oficiul avocatului poporului, pînă la încheierea unei expertize internaționale asupra proiectului dat. Cotorobai a mai solicitat avizarea acestui proiect și de un șir de organizații internaționale

Guvernul a încercat să influențeze poziția ombudsmanului cu propriile argumente în favoarea introducerii noii funcții. Ministrul economiei și infrastructurii i-a adresat o scrisoare, în care face trimitere la Planul de acțiuni ale cabinetului de miniștri pentru anii 2020-2023. Acolo se spune despre existența ”factorilor care determină cheltuieli nejustificate și împiedică fără temei mediul de afaceri din punctul de vedere al sistemului de administrare publică ». Ombudsmanul pentru drepturile antreprenorilor trebuie să contribuie la soluționarea acestor probleme, deoarece «deși în ultimii ani guvernul a elaborat și implementat mai multe politici în scopul reformării cadrului de reglementare a mediului de afaceri, efectul așteptat al reformelor nu a fost deplin ». În plus, ministerul face trimitere la experiența altor state, în care această funcție există și este eficientă.

Mihail Cotorobai menționează, că reprezentanții Ministerului economiei, conștient sau nu, au evitat să spună că nu există țări în care business-ombudsmanul să activeze în cadrul instituției naționale pentru drepturile omului. Cotorobai subliniază, că el nu este contra ideii de a introduce funcția de ombudsman pentru drepturile antreprenorilor, dar crede că aceasta nu poate fi instituită în cadrul Oficiului avocatului poporului. «Această circumstanță – propunerea de a implementa această funcție într-o subdiviziune specializată a Oficiului avocatului poporului – este motivul dezacordului cu o astfel de inițiativă », - concretizează Cotorobai.

Reiese că inițial funcția de avocat pentru drepturile antreprenorilor presupunea o unitate aparte, însă un astfel de proiect de lege nu a fost susținut de Ministerul finanțelor și cel al justiției, care au pledat pentru includerea ei în Oficiul avocatului poporului. În opinia lui Cotorobai, este o propunere total nereușită, dat fiind că ombudsmanul are alte atribuții. El crede că autoritățile nu i-au înțeles mesajul, nici cauzele care l-au făcut să iasă împotriva acestei inițiative, o atare întorsătură putea fi evitată dacă ar fi existat un dialog normal între autorități și Oficiul avocatului poporului.

«Să luăm o pauză»

În pofida protestelor ombudsmanului, guvernul a trimis proiectul în legislativ, cu mențiunea că antreprenorii așteaptă adoptarea lui. Pe parcursul lunii noiembrie Mihail Cotorobai a adresat de mai multe ori deputaților rugămintea de a ține cont de argumentele sale, precum și de opinia specialiștilor la care a apelat el. Ombudsmanul insista pe suspendarea examinării și adoptării proiectului de lege pînă la efectuarea expertizei internaționale. Totuși, comisia drept, numiri și imunități a parlamentului l-a aprobat și inclus pe ordinea de zi a ședinței în plen.

Însă deputații așa și nu au purces la examinarea amendamentelor în primă lectură: chestiunea privind crearea noii instituții nu a fost pusă la vot. Propunerea a venit de la Partidul ”Acțiune și solidaritate” și a fost susținută de majoritatea deputaților. Dumitru Diacov, președintele de onoare al PDM, a menționat necesitatea unor consultări suplimentare , așa că examinarea proiectului poate avea loc peste o lună : «Avocat pentru antreprenori. 30 de ani am trăit fără el, iar acum vrem în regim de urgență ca el să apară. Hai să excludem din ordinea de zi și să luăm o pauză. Să-l dezbată businessul, iar noi vom reveni la această propunere». Potrivit lui Diacov, «noi avem destui apărători ai businessului, așa că el însuși nu știe ce să facă cu asta ».

Socialiștii au propus ca proiectul să vie votat în primă lectură, apoi perfectat, dar într-un final au fost de acord cu alți deputați. Vicespicherul Vlad Batrîncea a spus că fracțiunea PSRM nu vrea ”să discute cu dl Diacov despre apărarea businessului” și de aceea va sprijinui scoaterea proiectului de pe ordinea de zi și remiterea lui pentru perfectare în comisie. La examinarea amendamentelor legislative se va reveni după perfectarea lor reieșind din opinia experților internaționali și a Oficiului avocatului poporului.

De la birocrație și corupție la problemele fiscale și vamale

În țările parlamentare dezvoltate (cum ar fi Belgia, Austria, Israel, Turcia), adică acolo unde guvernul răspunde în fața parlamentului, ombudsmanul, care se împotrivește acțiunilor nelegitime ale organelor de stat și ale persoanelor cu funcții de răspundere, este numit de parlament. În monarhiile constituționale (cum este Danemarca, Norvegia, Suedia, Olanda, Marea Britanie), numirea la fel ține de competența parlamentului.

În unele țări guvernul numește un ombudsman numai în anumite chestiuni, spre exemplu – ombudsman fiscal. În republicile prezidențiale unde guvernul este responsabil nemijlocit față de președinte, ombudsmanul este numit de președinte. Spre exemplu, în Federația Rusă președintele este cel care numește business-ombudsmanul .

În SUA ombudsmanul este numit de Administrația pentru problemele businessului mic și se ocupă de treburile întreprinderilor mici. De fapt, el este ”avocatul businessului”, care are grijă să fie respectate drepturile antreprenorilor și verifică legalitatea deciziilor luate de structurile statului.

În Suedia funcția de business-ombudsman este ocupată de patru persoane, a căror sarcină de bază este controlul asupra legalității acțiunilor structurilor de stat în raport cu antreprenorii privați. În Franța această funcție se numește ”mediator” și face parte din structura Ministerului economiei, finanțelor și industriei. Spre deosebire de Suedia, unde comunicarea are lor prin parlament, în Franța orice cetățean se poate adresa ombudsmanului nemijlocit.

Necesitatea creării instituției ombudsmanului este explicată, de regulă, prin faptul că adesea antreprenorii nu pot soluționa de sine stătător problemele ce țin de încălcarea drepturilor și intereselor lor legale, în special dacă există bariere administrative, presiuni birocratice, manifestări de corupție din partea organelor administrării de stat și a persoanelor cu funcții de răspundere.

Regula generală spune, că de competența business-ombudsmanului ține apărarea drepturilor și intereselor legale ale antreprenorilor locali, dar și străini, care activează în țară, precum și ale antreprenorilor autohtoni care au activități în alte țări. În acest scop el poate controla activitatea organelor puterii executive și a autorităților locale. Printre alte sarcini este și acordarea de asistență în dezvoltarea structurilor publice de protejare a antreprenorilor, interacțiunea cu mediul de afaceri, participarea la formarea și realizarea politicii statului în sfera dată.

Practica altor țări arată că asistența business-ombudsmanului este foarte solicitată de antreprenori. Adresările vin din toate ramurile economiei și se referă la un spectru larg de probleme – de la urmărirea penală a businessului la problemele administrative ce țin de impozite, vamă, servicii comunale,ecologie. În Rusia, spre exemplu, împuternicitul să apere drepturile antreprenorilor .a obținut anunțarea unei amnistii pe articolele economice ale Codului Penal, de care s-au folosit cca 2,5 mii de businessmeni.

Pentru a-și exercita mandatul mai eficient, ombudsmanul pentru apărarea drepturilor antreprenorilor posedă posibilități vaste. El, ca regulă, poate cere și primi de la autorități informațiile, actele și materialele necesare, poate vizita fără permisiuni speciale organele de control și locurile de detenție, poate participa la inspectările la fața locului, efectuate de organele de control, poate apela și suspenda anumite acte normative, care încalcă drepturile și interesele legale ale antreprenorilor. Imixtiunea în activitatea business-ombudsmanului, nerespectarea cerințelor legale ale lui, încercările de a împiedica activitatea sau a influența decizia lui se pedepsesc prin lege – de cele mai multe ori, este vorba despre răspunderea administrativă în formă de amendă.

Experții constată că principala condiție a activității eficiente a acestui instrument este încrederea din partea antreprenorilor. De aceea este importantă autoritatea și efortul persoanei concrete, care va fi numită în noua funcție după ce proiectul va fi perfectat și legea adoptată. În caz contrar există riscul că această inovație va deveni o simplă formalitate, nu o metodă reală de combatere a încălcărilor. În opinia lor, apariția unui nou ombudsman în Moldova nu numai că poate sprijini suplimentar mediul de afaceri în condițiile crizei pandemice, dar poate servi drept semnal pentru organele de control și cele de drept, care încă mai practică devieri acuzatoare în raport cu businessul: antreprenorii reprezintă o parte a societății, care este foarte importantă și utilă statului.

Victor Surujiu

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?