Arhitectură peisagistică fără reguli

În fiecare an, primăvara și toamna, în toată Moldova se desfășoară acțiuni de înverzire, cu plantarea a zeci de mii de copaci. Acești copaci devin un fel de ”plămîni verzi” ai localităților. În municipiul Chișinău, în cadrul evenimentelor de acest fel se reînnoiesc nu numai spațiile verzi le-a lungul drumurilor, dar și cele din parcuri, scuaruri.

În multe țări, inclusiv europene, există anumite cerințe și acționează anumite reguli privind imixtiunea în structura parcurilor – monumente ale arhitecturii peisagistice. Dar cum stau lucrurile la noi? – asta a încercat să afle jurnalista Noi.md de la specialiștii moldoveni în arhitectura peisagistică.

Rezultatul înverzirii – 100 001 de copaci

În capitală, măsurile de înverzire se bucură de o atenție aparte. La ele participă funcționari publici, diplomați, angajații companiilor publice și private, membrii organizațiilor neguvernamentale, voluntarii, cetățenii simpli și chiar elevii. Înverzirea capitalei este folosită pe post de PR de către politicienii de toate culorile.

Spre exemplu, pe 9 octombrie în scuarul amenajat în memoria victimelor catastrofei de la Cernobîl în parcul ”Valea trandafirilor”, a fost plantată ”Alea liceenilor– 2021”. 80 de copaci și arbuști au fost crescuți de elevii chișinăuieni, care frecventează Centrul orășenesc al tinerilor naturaliști.

Asemenea acțiuni au fost multe în anul care pleacă – reprezentanții autorităților, voluntarii, cetățenii simpli transformau zilele de odihnă în zilele înverzirii. Potrivit edilului capitalei Ion Ceban, în total în decursul a. 2021 în oraș au fost plantați 100 001 de copaci! Cel de-al o sută miilea unu a fost teiul, plantat de edil, împreună cu tinerii chișinăuieni de la Centrul municipal pentru tineret, în preajma monumentului domnitorului Ștefan cel Mare, pe 7 decembrie

«️Astfel, în anul curent campania de plantare a copacilor și arbuștilor se declară închisă. Scopul nostru a fost să sădim 100 mii de copaci. Dar nu ne oprim aici. Campania de plantare a copacilor în municipiul Chișinău va continua în primăvara viitoare. Mulțumesc tuturor angajaților primăriei, locuitorilor orașului, tinerilor, agenților economici, reprezentanților misiunilor diplomatice și ai organizațiilor internaționale, ONG-urilor și voluntarilor care au aderat la inițiativa primăriei Chișinău și au participat la plantarea copacilor, începută acum un an. Orașul merită să arate frumos: cu spații verzi amenajate, cu străzi și trotuare curate . Grație acțiunilor noastre, Chișinăul își recapătă titlul de «Cea mai verde capitală din Europa», – a scris I.Ceban pe canalul său Telegram în ziua de 7 decembrie.

Desigur, toate aceste acțiuni de înverzire contribuie la înfrumusețarea și transformarea capitalei noastre. În special, asta se observă în ultimii doi ani. Noile spații verzi apar în locul celor vechi, defrișate și bolnave, nu doar pe străzile capitalei, ci și în toate parcurile și scuarurile. Dar pentru ca aceste acțiuni să fie de un real folos, iar copacii plantați să se prindă și să înfrumusețeze capitala Moldovei pentru mult timp, este foarte important să respectăm o anumită politică și să colaborăm îndeaproape cu specialiștii în arhitectura peisagistică.

Fără strategii și regulamente

Din discuția jurnalistei portalului Noi.md cu arhitecta peisagisticăNatalia Iachimova, reiese în privința parcurilor din centrul istoric al Chișinăului nu există careva protocoale clare pentru diverse intervenții, însă anume acolo totul trebuie să fie reglementat – ce fel de lucrări și în ce volum se permite să fie efectuate. Se referă la toate parcurile chișinăuiene, create în baza proiectelor designerilor peisagistici.

Interlocutoarea Noi.md a povestit, că împreună cu alți arhitecți a fost invitată să formuleze specificațiile tehnice în cadrul concursului internațional, anunțat de municipalitate, pentru cea mai reușită concepție de reconstrucție a două parcuri centrale din capitală – grădina publică Ștefan cel Mare și scuarul Catedralei.

– Am solicitat atunci ca primăria să determine clar ce anume își dorește – reconstrucția, restaurarea sau renovarea parcurilor, căci orice tip de intervenție în spațiile verzi existente presupune un anumit set de acțiuni într-o succesiune corespunzătoare, precum și să ne pună la dispoziție un regulament, care ar determina hotarele și condițiile acțiunilor. Asta ne-ar fi permis să determinăm un șir de criterii pentru evaluarea obiectivă a proiectelor de concurs, însă așa și nu am primit răspuns la solicitările noastre, – spune Natalia Iachimova. – Да, în Moldova există reguli de proiectare și reglementare în zonele istorice, însă acestea nu prea reglementează ceea ce se referă la spațiile verzi. De aceea la elaborarea specificațiilor tehnice am fost nevoiți să ne conducem de un șir de documente internaționale în domeniul dat. Din păcate, noi nu avem o strategie de dezvoltare a zonelor verzi ale orașului, nici regulamente care să determine genul și condițiile de proiectare a lor. În același timp, în parcuri trebuiesc efectuate lucrările curente, uneori – de modernizare. Și imediat ce este pusă problema unor lucrări mai serioase, sau chiar a concursurilor, apar opinii care se exclud reciproc. Toată lumea înțelege că trebuie să schimbăm ceva, dar cum anume?

Doi-trei arbori de tuia nu rezolvă problema

Arhitecta este convinsă, că dacă ar exista un plan de dezvoltare , pe termen lung, a spațiilor verzi din oraș, a fiecărei grădini sau parc , precum și reguli de proiectare, nu ar exista motive pentru interpretări și dispute.

– Pe de altă parte, nu putem transforma aceste parcuri în muzeu, ele trebuie să funcționeze, să fie utile oamenilor , – menționează N.Iachimova. – Numai așa ele vor trăi în continuare și își vor ”povesti” istoria, vor menține memoria locului, spiritul orașului, al evenimentelor trecute, etc. În ce privește nemijlocit vegetația, ea desigur că trebuie să fie înlocuită, pe măsură ce degradează. Dacă noi avem într-un parc istoric un stejar care a fost deteriorat de insecte sau este avariat, el trebuie înlocuit cu un exemplar sănătos, mare, din aceiași specie. E bine că noi modernizăm parcurile, dar cu regret uneori facem lucruri fără a avea un sistem – undeva am făcut pentru PR, însă un beneficiu de durată pentru oraș nu există. Să plantezi niște tui acolo pe unde, să zicem, trece o conductă corodată, este cel puțin lipsit de perspicacitate. Avem nevoie de o abordare sistemică, care este garanția influenței pozitive, de durată, asupra oamenilor, a construcțiilor din jur și a funcționării orașului în general.

Potrivit specialistei în arhitectura peisagistică, actuala tendință mondială presupune revizuirea spațiilor istorice, menținerea atractivității lor, dar fără a prejudicia memoria locului, imaginea pe care o poartă acest parc, și mediul istoric în întregime.

– Voi mai menționa: dacă vorbim despre parcurile istorice, oamenii trebuie să le viziteze, deci ele trebuie menținute în starea corespunzătoare. Imixtiunea în parcurile amplasate în zonele istorice se clasifică în funcție de tipul parcului, importanța lui arhitectural-artistică, cultural-istorică, și a scopului proiectului. Spre exemplu, restaurarea presupune un studiu istoric serios, determinarea gradului de conformitate a stării actuale cu cea din perioada de glorie. Reconstrucția este ceva mai îngăduitoare – se permite modificarea aspectului, dar aceasta trebuie justificată. Însă tot felul de construcții capitale în zonele verzi trebuie excluse , - își argumentează punctul de vedere N.Iachimova. – În cazul nostru era corect să fie format un grup de experți , împreună cu istorici, arhitecți, dendrologi, specialiști în domeniul patrimoniului istoric de la Ministerul culturii, pentru a stabili reguli moderne de proiectare și planuri de dezvoltare. În caz contrar disputele la această temă nu se vor mai încheia, dar folos nu vom avea deloc. Trebuie să existe reguli clare. Spre exemplu, în țările din nordul Europei sectoarele predestinate construcțiilor și înverzirii chiar de la stadiul planificării au un pașaport, în care-s indicate clar cerințele de bază. Dacă e înverzire – aspectul, compoziția speciilor, siguranța, protecția mediului. Dacă e construcție – etajarea, materialele, gama cromatică, raportul geamuri - piatră, contextul sau contrastul cu clădirile din jur , etc. Chiar și arhitecții renumiți consideră o onoare să construiască ceva într-un asemenea oraș, și se supun normelor existente. Asemenea reguli trebuie să existe și la Chișinău.

Arbuștii nu au nevoie de peticării

Arhitectul peisagistic Anatol Pînzaru, membru al Uniunii și a Asociației arhitecților, în comentariul pentru Noi.md a confirmat spusele colegei sale N.Iachimova despre aceea că municipiul nu are un regulament de dezvoltare a parcurilor în zona istorică a Chișinăului.

– Noi abia acum discutăm perspectivele de dezvoltare a capitalei, inclusiv a zonelor verzi, pînă în a. 2030, – a menționat A.Pînzaru. – Politica așa numitei carcase verzi încă nu a fost adoptată, pentru că nu există hotare cadastrale clare ale zonelor verzi, nu a fost efectuată o inventariere a tuturor copacilor, arbuștilor, nu a fost stabilită starea lor – trebuie să identificăm nu numai componența numerică, calitativă și de specie a plantelor, dar și starea lor biologică, fiziologică și forestieră. Carcasa de înverzire a orașului trebuie adificată conform anumitor norme și cerințe, nu doar ecologice, dar și estetice. Nu se admite plantarea copacilor care vor astupa toate fațadele sau vor interfera cu linia de troleibuz, etc.

Potrivit lui A.Pînzaru, nu numai în parcurile din zona istorică a orașului, ci și în toate zonele verzi va trebui să modificăm radical totul, să avem o abordare științifică, practică a politicii de înverzire a orașului.

– Este necesară nu o peticărie parțială, da o abordare complexă: trebuie inventariate toate spațiile verzi pe străzi, alei, bulevarde, trebuie să stabilim cum și ce avem de făcut, să alcătuim un plan exact. Să nu ne apucăm de toate concomitent, ca să facem în tot orașul, dar să luăm fiecare stradă în parte, să alcătuim un plan dendrologic, să defrișăm copacii care prezintă pericol pentru viața oamenilor și să plantăm , cu ajutorul macaralei, noi copaci mari, conform regulilor și cerințelor stabilite. Și nu acele specii de copaci, de care dispun sau pe care le propun pepinierele, da cele de care trebuie. La noi, spre exemplu, în loc de stejar cu frunza roșie este propus frasinul, care în patru ani ajunge la 25 metri, s-ar părea că spațiul a fost înverzit, dar fără nici un rost. În oraș avem o mulțime de copaci de genul ligaturii aspre sau a arțarului american – mari, verzi, aparent buni, dar periculoși, dat fiind că există marele risc de cădere a ramurilor mari peste trecători sau unitățile de transport, din cauza fragilității lor sporite. Jumătate din Chișinău suferă din cauza unor asemenea discrepanțe în speciile copacilor plantați.

Mai bine mai puțin, dar mai bine

Interlocutorul Noi.md a menționat, că politica de înverzire a capitalei a fost lăsată în voia sorții de primărie și întreprinderea municipală ”Spații verzi”.

– Și asta-i cel mai regretabil, deoarece primarul nu poate fi specialist în toate domeniile, - crede arhitectul peisagistic A.Pînzaru. – El are încredere în angajații acestei întreprinderi municipale, însă ei uneori privesc cu indulgență sarcinile și propun pentru plantare acele specii de copaci, care există în pepinieră. Dar trebuie să atragem atenție calității înverzirii, nu cantității. Avem în oraș multă verdeață – se știe, Chișinăul este unul dintre cele mai verzi orale europene, însă din punct de vedere al calității înverzirii noi nu intrăm nici măcar în ultimele cincizeci de orașe. Avem o îngrijire proastă a copacilor și o combinație proastă a speciilor. Și trebuie să plantăm nu puieți subțiri, de grosimea unui deget, da copaci de 6-8-10 metri cu bulgăre mare, grosimea trunchiului la nivelul pieptului trebuie să fie de cel puțin 10-12 cm, cu legături, ghidaje, pentru ca vandalii sau șoferii care își parchează mașinile în preajmă, să nu-i rupă. Da, va costa mai scump, dar e mai bine să plantăm 500 de copaci scumpi, care vor prinde rădăcini, în loc de 5000 dintre care vor supraviețui doar 50 . Da plantarea puieților tineri, cu tulpină subțire, pe care o face întreprinderea municipală Spatii verzi, este doar o irosire a banilor publici.

Fiecărui parc – propriul chip

E de menționat, că la discutarea temei înverzirea zonelor verzi din partea istorică a Chișinăului, jurnalista Noi.md a încercat să afle în baza căror documente anterior au fost reconstruite parcurile și scuarurile. Arhitectul Vladimir Dubasov presupune că în anii 70 – 80 , la reconstruirea parcurilor numite pe atunci Victoriei (azi - scuarul Catedralei) și Pușkin (grădina publică Ștefan cel Mare), cel mai probabil s-a lucrat în baza proiectelor ce includeau și compartimentul ”înverzire”.

– Putem presupune, că proiectanții s-au bazat pe planurile care existau anterior, - a spus V.Dubasov. – Putem presupune, însă cel mai probabil de fiecare dată s-au condus de … moda de atunci în ale înverzirii. Între timp, există anumite principii de formare și a unei grădini orășenești, și a unui scuar. Și ele diferă. Pare straniu, dar este vorba despre două parcuri diferite și ar fi bine ca fiecare să aibă propriul ”chip”. Dar fără un proiect elaborat de specialiști acest lucru este imposibil.

Am vrea să credem, că în rezultatul concursului internațional pentru cea mai bună concepție de reconstrucție a celor două parcuri centrale ale capitalei – grădina publică Ștefan cel Mare și scuarul Catedralei – vor fi selectate într-adevăr cele mai bune variante, care pe viitor vor permite îngrijirea acestor zone verzi și modernizarea lor confrom regulilor. După care, cu respectarea aceluiași principiu, va trebui să elaborăm documente, ce vor reglementa alte zone verzi din municipiu. Că doar parcurile Chișinăului au fost construite în baza proiectelor și reprezintă monumente de arhitectură peisagistică, în care orice intervenție este posibilă numai în baza unor proiecte bine puse la punct, elaborate de instituțiile de proiectare și aprobate de consiliul municipal.

Totul trebuie făcut conform Legii

Vasile Chirtoca, președintele Comisie pentru construcții, arhitectură și relații funciare a Consiliului municipal Chișinău, crede că în timpul administrării liberale a capitalei a avut loc o bătaie de joc față de parcuri. «Toate parcurile noastre (și nu numai cele care se află în zona istorică) au fost construite în baza unor proiecte peisagistice bine puse la punct, ele-s unice în felul lor. În parcurile mari de la noi există în mod obligatoriu un iaz, sau o cascadă de lacuri, poiene frumoase, este selectată reușit componența copacilor (platan, pin, brad, tei, arțar…) și plantarea s-a făcut cu înțelegerea perspectivelor și a dimensiunilor în așa fel, ca să fie frumos și să creeze sentimentul de ordine și armonie. În parcurile noastre au fost amenajate chibzuit cărările, trotuarele, chiar străzi întregi . Din start, acestea erau capodopere de arhitectură peisagistică, și orice imixtiune în proiectul lor este inadmisibilă, în special dacă angajații primăriei și a întreprinderilor municipale respective nu prea înțeleg aceste chestiuni. Spre exemplu, pe vremea primarilor precedenți, dezvoltatorul care obținea autorizația pentru construcție și permisiunea de a defrișa un număr oarecare de copaci, era obligat să planteze același număr de copaci în alt loc, inclusiv în parcuri. În rezultat, în parcurile noastre multe poiene frumoase, inițial prevăzute de proiectul peisagistic, au început să fie plantate cu copaci , ceea ce deteriora semnificativ peisajul natural existent. Acelaș lucru îl vedem în cazurile, în care politicienii dornici de PR inițiază în zilele de odihnă campanii de plantare a copacilor, fără a chibzui unde și ce anume plantează – principalul e să fie arătați la televizor ca mari iubitori ai naturii. Cu regret, această practică nici azi nu a fost eliminată definitiv. Noi credem, că este un lucru ilegal, de aceea am expediat în adresa Primarului general o scrisoare și pregătim un proiect de decizie a Consiliului Municipal care prevede ca orice proiecte de reconstrucție a parcurilor și scuarurilor să fie aprobate de Consiliul Municipal.

Lidia Ceban