S-ar părea, revolta “noilor europeni” în persoana Poliniei și Ungariei împotriva dictatului UE a fost înăbușită. Cei din Varșovia și Budapesta au considerat că principialitatea îi va costa prea scump.
La summit-ul șefilor de stat și guverne, desfășurat la 10-11 decembrie, Ungaria și Polonia au căzut de acord să renunțe la veto-ul lor asupra bugetului de șapte ani al UE pentru perioada anilor 2021-2027 în sumă de 1,07 trln. Euro, dar și a planului de restabilire a economiei Uniunii Europene după pandemie, în sumă de 750 mlrd. euro.
Pe de o parte, această decizie îi poate costa scump pe unii politicieni locali. În ziua deschiderii summit-ului partidul ”Polonia solidară”, care face parte din coaliția de guvernare, a anunțat că va cere demiterea primului ministru Mateusz Morawietsky, dacă el va accepta un compromis cu Bruxelles privind mecanismul de protejare a supremației dreptului.
Pe de altă parte, spun unii experți europeni, Polonia și Ungaria au biruit totuși în acest conflict: în timpul negocierilor, Uniunea Europeană a acceptat compromisuri mult mai mari ca cele așteptate.
În iulie, după coordonări și negocieri lungi și dificile, la summit-ul UE de la Bruxelles (era prima întrevedere a conducătorilor celor 27 țări-membre UE de la începutul pandemiei), șefii de state și guverne au ajuns la o înțelegere privind bugetul UE pentru anii 2021-2027 și planul de restabilire a economiei europene după pandemie, în sumă de 750 mlrd. euro.
Că negocierile au fost dificile mărturisește faptul, că summit-ul din iulie a devenit cel mai îndelungat din istoria comunității europene. În locul tradiționalelor două zile, liderii europeni nu au putut împărți bugetul multianual al Uniunii Europene trei zile în șir. Țările Europei de nord (Danemarca, Olanda, Austria și Suedia), - cei mai mari plătitori de contribuții la bugetul UE, au refuzat să-și asume datoriile Spaniei și Italiei, care au suferit cel mai mult în urma coronavirusului.
Și iată că în clipa în care, s-ar părea, s-a reușit o înțelegere cu ”cei patru zgîrciți”, s-au revoltat Polonia și Ungaria. În timpul dezbaterilor pe marginea bugetului, spicherul parlamentului european David Sassoli, susținut apoi și de alți politicieni, a cerut ca acces deplin la banii europeni să aibă doar țările care respectă deplin normele democratice și de drept ale UE. “UE nu este un bancomat. Noi trebuie să creăm un mecanism, care să garanteze respectarea valorilor noastre”, - a declarat el atunci. În fapt, asta însemna că dacă la Bruxelles vor decide că o țară sau alta din UE încalcă principiul supremației dreptului european, ea poate fi lipsită de o parte semnificativă de finanțare.
În UE, pentru nimeni nu era un secret cine poate fi primul afectat de acest mecanism de sancționare. Comisia europeană și alte instituții centrale din UE demult și cu regularitate acuză Polonia și Ungaria de încălcarea principiului de separare a puterilor, discriminare a oponenților politici și a minorităților. Iar la 30 septembrie Uniunea Europeană a publicat raportul privind supremația dreptului, pregătit de Comisia Europeană, în care a criticat Varșovia și Budapesta pentru că ele ”resping un șir de principii ale democrației liberale”, precum și pentru că în aceste țări se observă ”influența majoră a puterii legislative și executive asupra celei judecătorești ”.
Cu introducerea noului mecanism de repartizare a mijloacelor bugetare acestor două țări în următorii șapte ani, în esență, cele două țări erau amenințate de un dictat financiar al Bruxellesului. Demnitarii europeni nu ascundeau acest lucru. La începutul lui octombrie, Catarina Barli, președinta-adjunctă a Parlamentului European, declara că “în unele țări-membre UE în permanență se încalcă principiul supremației legii. Reducerea subvențiilor pentru ele este o metodă eficientă de presiune. Așa țări ca Polonia și Ungaria trebuie să simtă penuria financiară ”.
Evident, Varșovia și Budapesta s-au împotrivit dur acestei măsuri. Delegația magheară la summit-ul din iulie nu a exclus că, dacă un asemenea punct va fi inslus în bugetul UE, țara va pune veto pe adoptarea documentului. Maghearii, și împreună cu ei polonezii, și-au îndeplinit amenințarea.
La 16 noiembrie, în ședința reprezentanților permanenți a țărilor UE, ambasadorii Ungariei și Poloniei au pus veto pe bugetul de șapte ani al UE și crearea fondului de sprijinire a economiei afectate de pandemie. Iar la19 noiembrie “rebelii” și-au confirmat poziție în cadrul conferinței video a șefilor de state și guverne din UE.
Victor Orban, primul ministru al Ungariei, a explicat decizia de a pune veto pe bugetul UE prin faptul, că prin mecanismul dat autoritățile din Bruxelles intenționează să-i oblige țara să-și schimbe politica de restricționare a imigrației și să participe la schemele UE privind stabilirea obligatorie a imigranților în țările UE, de la care ungurii se eschivează. La Budapesta au declarat, că primirea imigranților ține de politica de migrație internă și este ilegal ca finanțarea să fie condiționată de acest aspect.
“Criteriile de recunoaștere a supremației legii au toate semnele unui șantaj ideologic. Uniunea Europeană a fost formată nu pentru a se transforma în a doua Uniune Sovietică. Dar dacă ideologia devine criteriul colaborării internaționale, aceasta tot mai mult seamănă nu cu Uniunea Europeană, da cu Uniunea Sovietică”, - a declarat premierul ungur. Iar Laslo Kever, spicherul parlamentului maghiar, a amenințat cu ieșirea țării din UE. Potrivit lui, dacă “Bruxelles ne va indica cum trebuie să administrăm țara, el se va asemui Moscovei dinaintea schimbării regimului în a. 1989 ”.
Poziția colegilor au fost susținută și de politicienii polonezi. Iaroslaw Kaczynski, președintele partidului ”Dreptul la echitate”, care guvernează Polonia, într-un interviu a comparat UE cu URSS (se pare, pentru ”neofiții” est-europeni aceasta este cea mai cumplită insultă), în defavoarea primei. Iar premierul Mateusz Morawietsky a declarat că “UE, în care există oligarhia europeană, care îi pedepsește pe cei slabi și îi încolțește, nu este acea comunitare în care noi am intrat și care are un viitor”.
La 26 noiembrie, în cadrul vizitei lui Morawietsky la Budapesta, Polonia și Ungaria au semnat o declarație prin care se angajau să acționeze de comun acord și au exprimat disponibilitatea să blocheze viitorul buget UE, dacă conducerea UE va insista în continuare asupra fixării unei raport între supremația dreptului și planul bugetar.
Ca răspuns, demnitarii europeni și Germania, care prezidează Consiliul UE, au învinuit ”rebelii” de forțare a UE, de acutizare a crizei politice în comunitate, de faptul că prin acțiunile lor Varșovia și Budapesta lasă economiile europene afectate de pandemie fără mijloace. Au răsunat și învinuiri că “dictatorii din Polonia și Ungaria vor să distrugă UE”, că ei ar “lucra în folosul Moscovei”. Iar Johannes Hahn, comisar european pentru buget, a declarat că pentru statele-membre ale comunității criza politică provocată de Polonia și Ungaria este cea mai rea de la Războiul al doilea mondial încoace.
Toată lumea aștepta deznodămîntul, care urma să aibă loc la 10-11 decembrie, în cadrul summit-ului șefilor de state și guverne ale țărilor-membre UE.
În ajunul forului a devenit cunoscut faptul, că Bruxelles a stabilit un nou termen limită pentru ca Ungaria și Polonia să coordoneze planul bugetar. Li s-a propus ca pînă la 8 decembrie să decidă dacă-s gata pentru negocieri și deblocare. Dacă nu, UE era gata să acționeze conform planului ”B”, care includea și măsuri dure față de statele rebele. Acest plan prevedea aprobarea bugetului preliminar și a fondului de restabilire a economiei UE fără Polonia și Ungaria. În plus, din cele relatate de Johannes Hahn pentru The Financial Times, UE examina varianta excluderii Ungariei și a Poloniei din fondul extrabugetar de restabilire a economiilor, dacă cele două țări vor continua să blocheze aprobarea acestui proiect. În rezultat, Polonia putea pierde 64 mlrd. euro.
La 30 noiembrie și 8 decembrie Victor Orban a zburat expres la Varșovia pentru a coordona acțiunile contra regulilor UE. În rezultatul negocierilor, el a declarat că Ungaria și Polonia au ”șanse bune” să biruie în lupta cu Bruxelles privind blocul bugetar. Pe neașteptate, țările-disidente au fost susținute de premierul Portugaliei Antonio Costa (din ianuarie, Portugalia va prezida UE), care a criticat propunerea de a crea un mecanism care ar lega finanțarea UE de sprijinirea supremației legii.
În ajunul summit-ului, informațiile despre deciziile luate de Varșovia și Budapesta erau contradictorii. Unele surse apuneau că acestea au respins cerința ultimativă a Berlinului și a Bruxellesului. Altele, cu trimitere la niște informatori din cercurile diplomatice ale UE, scriau că ungurii și polonezii au acceptat să nu mai pună veto pe bugetul UE. Chiar dacă oficial Varșovia și Budapesta nu vorbeau despre aceasta, sursele susțineau că aceste țări au acceptat totuși un compromis.
Și iată că în prima zi de lucru a summit-ului conducătorilor țărilor UE a devenit clar, că UE a reușit să ridice blocada bugetară a Poloniei și Ungariei. Liderii țărilor UE au aprobat bugetul pentru șapte ani și fondul de combatere a urmărilor pandemiei. Înțelegerea privind renunțarea la blocaj a fost atinsă grație compromisului dintre Varșovia, Budapesta și Berlin.
Conform tranzacției încheiate, în bugetul UE pentru perioada de șapte ani se va păstra totuși mecanismul de sancționare (mecanismul de respectare a dreptului), însă Polonia și Ungaria au obținut anumite garanții privind aplicarea lui. Astfel, norma dată nu va fi utilizată înainte ca Ungaria și Polonia să poată face un apel la Curtea supremă a UE și să obțină un verdict. Adică, chiar dacă Comisia europeană va decide să pedepsească financiar Budapesta sau Varșovia pentru o oarecare greșeală, în cel mai bun caz o va putea face peste luni sau chiar ani - procedurile judiciare pot dura un timp îndelungat.
Înțelegerea mai prevede și faptul, că mecanismul în cauză va fi aplicat numai în raport cu bugetul UE pentru anii 2021-2027 și fondul de refacere a economiei. Într-o declarație separată este indicat faptul că raportarea supremației dreptului la fonduri va fi aplicată obiectiv și numai pentru a asigura utilizarea corectă a banilor Uniunii Europene, nu și pentru a pedepsi țările.
“Acum bugetul UE poate intra în vigoare, și Polonia va primi din el 770 mlrd. zloți. Banii vor fi în siguranță, deoarece mecanismul condițiilor a fost restricționat de criterii foarte exacte. Condițiile de azi blochează posibilitatea schimbării acestor reguli în pofida Poloniei. Comisia europeană va fi obligată să utilizeze criteriile ce corespund exact concluziilor Consiliului Europei, adoptate acum ”, - a declarat Mateusz Morawietsky.
“Bruxelles a presat Polonia și Ungaria ”, - a comunicat cu bucurie compania britanică BBC imediat după scoaterea veto-ului de pe bugetul de șapte ani al UE. “Înțelegerea la care am ajuns este o victorie dublă ” și “Bunul simț a predominat” – este declarația premierilor țărilor rebele Morawietsky și Orban.
În general, compromisul găsit a permis tuturor părților negociante să declare propria victorie și să interpreteze situația în folosul său.
Spre exemplu, publicația germană Frankfurter Allgemeine Zeitung (Germania prezidează UE în a.2020) a numit Polonia și Ungaria “preșuri în fața patului”, care au primit o lecție importantă: în UE banii contează. Iar ziarul Die Zeit a scris că compromisul găsit este de facto o capitulare a național-populiștilor polonezi și maghiari.
“Declarațiile Budapestei și Varșoviei despre ”succesul” lor reprezintă doar o parte a jocului. Dar nu vă lăsați amăgiți, unica cedare acceptată de țările UE este o păsuire. Numai după ce UE va examina mecanismul supremației dreptului, acesta va intra în vigoare. Textul juridic în sine nu a suferit schimbări”, - susține publicația germană, citată de agenția Regnum. Iar revista germană Der Spiegel a scris cu aroganță, că compromisul cu Budapesta și Varșovia a fost provocat de faptul că Polonia și Ungaria reprezintă niște piețe de desfacere enorme, și Germania obține multe beneficii, unde mai pui că angajații lor pot fi remunerați mai puțin ca ”mecanicul din Stuttgart”.
Dar iată politologul german Alexander Rar are un alt punct de vedere asupra evenimentelor de la summit-ul UE. În comentariul pentru ziarul rus ВЗГЛЯД el a spus că prin adoptarea bugetului UE pentru anii 2021-2027 cu respectarea cerințelor Poloniei și Ungariei aceste țări “cu adevărat au învins în aceste negocieri”.
“Uniunea Europeană a acceptat compromisuri mai mari ca cele așteptate. Germania și Franța înțelegeau că trebuie să poarte un dialog mai dur cu țările disidente, dar atunci ele ar fi blocat activitatea uniunii, ceea ce s-ar fi soldat cu distrugerea instituțiilor ei. Era inutil să pui în continuare presiuni pe Polonia și Ungaria, de aceea Germania a decis să salveze situația ”, - a spus expertul.
Asta, crede el, vorbește despre incapacitatea Uniunii Europene: “Încă doi ani vor continua audierile la Curtea Europeană privind legitimitatea relației dintre finanțare și supremația legii. Polonia și Ungaria vor avea o rezervă de timp enormă pentru a utiliza mijloacele alocate și a obține din ele destule beneficii. În această perioadă ele nu vor fi pedepsite pentru nerespectarea principiilor democratice, iar UE va pune la îndoială propriile mecanisme” . În rezultat, crede A.Rar, a fost creat un precedent și acum alte țări din Europa de Est se pot abate mai mult de la valorile liberale pentru a se baza pe principiile lor naționale. “Polonia și Ungaria au demonstrat că și alte state pot merge pe această cale”, - a menționat Rar.
Și în timp ce fiecare dintre părți își anunță victoria, s-ar putea ca premierul polonez Mateusz Morawietsky și partidul lui ”Drept și echitate” să se mai confrunte cu ă încăierare – internă. Compromisul bugetar cu UE i-ar putea costa scump. Doar Victor Orban în Ungaria ține totul sub control.
Zbigniew Zebro, ministrul justiției și procurorul general al Poloniei, al cărui partid ”Polonia solidară” face parte din coaliția de guvernare, demult îl sapă pe premierul Mateusz Morawietsky. În ziua deschiderii summit-ului șefilor de state și guverne UE a apărut informația, că ”Polonia solidară” ar putea cere demisia primului ministru Morawietsky, dacă acesta va accepta un compromis cu Bruxelles privind mecanismul de protejare a supremației dreptului. S-a anunțat, că după summit conducerea formațiunii politice intenționează să decidă ce-i de făcut cu propria prezență în coaliție. Zbigniew Zebro crede că ”victoria” despre care raportează premierul Morawietsky este una a la Pirus și să de fapt Morawietsky a fost pur și simplu ”amăgit”.
diferente dintre UE si URSS =in fruntea UE nu e un dictator ci un funcionar ./ in URSS Rusia lua bani din celelalte tari iar in UE tarile bogate dau bani la cele sarace
Adăuga comentariu