Amnistia coronavirusului: Vor fi oare eliberați deținuții?

Pe fundalul crizei pandemice autoritățile multor țări au luat măsuri fără precedent și au eliberat din închisori o parte dintre deținuți – temporar sau definitiv. De cele mai multe ori, este vorba despre persoanele în etate și bolnavii cronici, care ispășeau pedepse pentru infracțiuni minore sau făceau parte din categoria deținuților politici.

Instituțiile internaționale au fost cele care au recomandat protejarea deținuților și eliberarea locurilor de detenție, asta au cerut și apărătorii drepturilor omului, și avocatul poporului. În pofida pătrunderii virusului în penitenciare, Ministerul Justiției s-a limitat la introducerea regimului special și înăsprirea regulilor sanitar-epidemiologice. Autoritățile susțin că administrația penitenciarelor ține situația sub control și nu există motive serioase de neliniște, mai ales că o amnistiere neprogramată ar putea provoca o creștere a criminalității în Moldova.

În același timp, discuțiile la această temă continuă, deoarece în multe penitenciare este dificilă respectarea celor mai elementare recomandări ale medicilor: celule supraîncărcate, în care distanța socială nu se respectă, iar igiena personală este problematică. În aceste condiții, pușcăriile devin potențiale focare de infecție, care se poate extinde departe de zidurile temnițelor și poate reduce la zero eforturile sistemului de sănătate.

Pușcăriile supraîncărcate din Moldova

La moment, cele 18 penitenciare din Moldova dețin 6500 persoane. Cifra se schimbă cu regularitate, deoarece o parte din ei iese la libertate, zilnic au loc noi rețineri, dar cifra variază în jurul acestui număr. Conform statisticilor Consiliului Europei, pușcăriile din Moldova sînt supraîncărcate: în penitenciare, numărul deținuților îl depășește mult pe cel al locurilor accesibile. Cca 1% din numărul total îl formează adolescenții, cam 6% – femeile. În medie, deținuții au în jur de 40 ani, dar asta este echivalent ”temperaturii medii pe spital”: există în număr mare și reprezentanți ai generației tinere, dar și persoane în etate.

Conform datelor instituțiilor internaționale, Moldova se regăsește printre țările cu cele mai mari rate de încarcerare, ceea ce vorbește despre utilizarea excesivă a unui astfel de instrument, ca privarea de libertate. Nivelul european, adică numărul deținuților la 100 mii de locuitori, nu s-a schimbat substanțial în ultimii doi ani, constituind 106,1. În Moldova acest indice este aproape dublu – cca 200 persoane la 100 mii de locuitori. În țările vecine aceste cifre arată mult mai bine: în România nivelul detenției este de 106,6, în Ucraina – 125,7.

În ultimii ani, autoritățile moldovenești au alocat tot mai multe mijloace pentru reparația și amenajarea instituțiilor penitenciare, îmbunătățirea condițiilor de întreținere a pușcăriașilor, asistența medicală pentru ei. Azi în Moldova pentru întreținerea penitenciarelor se cheltuiesc cam 25 mln.euro/an, pentru un deținut – cca 10 euro/zi. Mai multe pușcării au fost renovate și, astfel, condițiile de întreținere a deținuților s-au apropiat de standardele internaționale generale.

Între altele, recent a fost dat în exploatare un bloc nou al penitenciarului nr.3 din Leova, reparat un alt bloc al penitenciarului din Goieni. În scurt timp în apropiere de Chișinău, pe o suprafață de 11 ha, cu sprijinul Băncii de dezvoltare a Consiliului Europei va fi construit un nou complex penitenciar. Iar penitenciarul nr.13, ale cărui condiții proaste de detenție au fost adesea cauza pierderii de către Moldova a multor dosare la CEDO, ar putea fi demolat sau transformat în muzeu.

Dar în pofida acestor măsuri, situația în ”casele de stat” este complicată, deținuții depun sute de plîngeri. Din datele Administrației naționale a penitenciarelor, în perioada 2019 –februarie 2020 au fost înregistrate 5372 plîngeri privind condițiile de detenție. Lideri în acest rating sînt: penitenciarul nr.18 Brănești, Orhei (656), penitenciarul nr.13 din Chișinău (648), nr.3 din Leova (477), nr. 4 din Cricova (460), nr. 9 din Pruncul (460), nr. 6 din Soroca (363), nr. 1 din Taraclia (307), nr. 2 din Lipcani (250) și nr.11 din Bălți (249).

Condiții ideale pentru coronavirus

Unul dintre membrii Uniunii avocaților, specializat în dosare penale, a descris într-un comentariu pentru Noi.md starea alarmantă a lucrurilor în sistemul penitenciar al țării. Potrivit lui, deținuții au devenit unul dintre cele mai vulnerabile grupuri ale populației în raport cu coronavirusul, ei nu au posibilitatea să păstreze distanța socială – adesea în celule deținuții stau literalmente unul peste altul. Majoritatea încăperilor din penitenciare reprezintă în sine spații înguste, prost ventilate, ceea ce creează condiții ideale pentru extinderea infecției cu coronavirus.

Încă nu demult, susține interlocutorul nostru, deținuților nu le erau oferite careva mijloace de protecție. Personalul, în mare parte, poartă măști, dar oamenii scoși pentru verificări formează grupuri mari. Avocatul spune că în pușcării crește îngrijorarea, deoarece mulți deținuți care manifestă simptome nu-s testați pentru coronavirus, în unele penitenciare chiar și simpla termometrie se face doar în urma cererilor insistente. Există informații că gardienii adesea ignoră cererile de utilizare a măștilor, iar deținuții nu le primesc deloc. Aceștia primesc echipamente de protecție individuală doar la ieșirea din instituția penitenciară sau dacă au întrevederi cu persoane terțe.

Oficial, au fost confirmate cazuri de infectare a personalului penitenciarelor și doar cazuri aparte de infectare a deținuților. Se cunosc cca 20 de cazuri în care personalul a fost testat pozitiv, în condiții de laborator, o parte dintre ei fiind diagnosticați cu o formă ușoară de COVID-19, care presupune lecuirea în condiții casnice. Informația despre primul test pozitiv printre deținuți a apărut la 10 iulie. În ajun, cu coronavirus s-a infectat avocatul acestuia, ulterior a fost pornită o investigație internă pentru a elucida toarte circumstanțele. Potrivit administrației, toți cei care au fost în contact direct cu deținutul au fost izolați și verificați de medici.

Cei de la Agenția națională de sănătate publică confirmă faptul că în mai multe pușcării din Moldova există cazuri de contaminare. Nicolae Furtună, directorul Agenției, a menționat într-un comentariu, că în penitenciare trebuie să fie controlat fluxul: personalul sau avocații au acces liber, de aceea trebuie să fie asigurată securitatea, purtarea măștilor și respectarea distanței. El a îndemnat să nu se repete greșeala centrelor de plasament, în care la început angajații au fost infectați cu coronavirus, apoi și beneficiarii.

Uniunea avocaților menționează că în instanțe au fost depuse în mod repetat petiții privind atenuarea măsurilor preventive față de cetățenii care fac parte din grupul de risc sau se află în penitenciare pentru infracțiuni minore. Însă interlocutorii noștri nu cunosc cel puțin un caz, în care instanțele moldovenești au acceptat argumentul privind pericolul infectării cu coronavirus. Această poziție, potrivit lor, este influențată și de cifrele reduse, publicate de conducerea sistemului penitenciar. De altfel, mulți avocați și apărători ai drepturilor omului pun la îndoială datele oficiale privind extinderea coronavirusului în penitenciare. În opinia lor, e puțin probabil că administrația închisorilor ascunde cifrele reale – aici pur și simplu nu se cunoaște cine este bolnav.

Un regim special în pușcării și izolatoare

Apărătorii drepturilor omului și avocații care lucrează cu deținuții spun că chiar și în condiții normale Administrația națională a penitenciarelor este o instituție netransparentă. Dar acum, după ce peste Moldova s-a năpustit pandemia, potrivit lor acest sistem a devenit și mai închis. Pușcăriile s-au îngrădit de lume și au limitat întrevederile, pentru a ține coronavirusul mai departe de zidurile lor. Deținuții au voie să comunice cu avocații lor, dar chiar și această comunicare nu este garantată din cauza programului redus al vizitelor. Colete pot fi primite cu condiția că pachetele vor fi prelucrate. Interlocutorii noștri spun că se pot baza doar pe numeroasele plîngeri venite din partea deținuților, deoarece nu au acces la informația care le-ar permite să înțeleagă ce se petrece dincolo de gratii.

Conform ordinului ministrului Justiției, Fadei Nagacevschi, regimul special instalat în penitenciarele țării la începutul pandemiei, a fost prelungit de mai multe ori. În izolatoare și închisori trebuie efectuat un complex de măsuri, organizată măsurarea temperaturii tuturor angajaților și vizitatorilor. Însă experții naționali și cei internaționali găsesc insuficiente aceste eforturi. Apărătorii drepturilor omului din țările europene au adresat OMS și Consiliului Europei chemarea de a contribui la reducerea extinderii coronavirusului printre deținuți. Ei menționează că majoritatea pușcăriilor au aceleași probleme: încăperile prost aerisite, igienă insuficientă, concentrarea mare de persoane, lipsa măștilor. Mulți deținuți au imunitatea scăzută și boli cronice (spre exemplu, în închisori morbiditatea cu tuberculoză este de 30 ori mai mare decît în întregime pe țară).

O atenție deosebită acordă apărătorii drepturilor omului spațiului post-sovietic, unde aceste probleme sînt deosebit de actuale. Ei avertizează că administrațiile închisorilor nu pot schimba configurația încăperilor, pentru a asigura condiții de carantină. De aceea, cred ei, este necesar un spectru larg de măsuri: de la introducerea regimului special - la grațiere și amnistie. Autorii adresării cred că închisorile sporesc extinderea locală a infecției: dacă în libertate persoana suspectată de coronavirus poate fi spitalizată urgent, izolată și la necesitate – conectată la aparatul de ventilare pulmonară, în penitenciar nu există asemenea posibilități măcar și din lipsa acestor echipamente.

În contextul pandemiei infecției cu coronavirus, Marija Pejčinović Burić, secretar general al Consiliului Europei, a îndemnat țările europene să aplice măsuri alternative lipsirii de liberate, și de protejare a sănătății deținuților și a angajaților din penitenciare. Cu apeluri similare au ieșit și reprezentanții unui șir de instituții internaționale, inclusiv Michelle Bachelet, Înaltul comisar ONU pentru drepturile omului.

Avocatul poporului Mihail Cotorobai a recomandat Ministerului Justiției să reducă supraîncărcarea pușcăriilor prin utilizarea tuturor mijloacelor alternative de detenție. Potrivit lui, aceasta este necesar pentru implementarea normelor sanitare în condițiile posibilităților și a capacităților reduse din spitalul penitenciarului. Ombudsmanul a subliniat că în caz că epidemia pătrunde în penitenciare, ”situația va ieși de sub control”. Și apărătorii locali ai drepturilor omului au adresat, anterior, aceeași rugăminte într-o scrisoare adresată premierului Ion Chicu și ministrului Fadei Nagacevschi.

Ministerul Justiției nu susține amnistierea

Pentru a preveni contaminările masive în penitenciare, multe țări au eliberat mii de deținuți care, în opinia justițiarilor, nu prezentau un pericol pentru securitate. Printre primele țări care au făcut acest lucru a fost Iranul, care din cauza sancțiunilor internaționale nu are posibilitatea să achiziționeze mijloacele medicale de protecție și echipamentele ce ar putea opri extinderea epidemiei. În libertate s-au pomenit cca 85 mii de persoane condamnate la mai mult de 5 ani, care nu prezintă un pericol deosebit, au depus cauțiunea și au avut un rezultat negativ al testului de COVID-19.

Parlamentul Turciei a adoptat o decizie privind eliberarea temporară, în contextul pandemiei coronavirusului, a cca 90 mii de persoane – aproape o treime din numărul total al deținuților. Este vorba despre cei condamnați pentru infracțiuni minore și care își ispășesc pedeapsa în așezările-colonii. Termenul de aflare în libertate poate fi prelungit pe perioada pandemiei. Astfel autoritățile turce nu numai că au redus riscul de extindere a infecției, dar au mai și descărcat penitenciarele, care erau pline la 120%.

Procesul eliberării anticipat-condiționate a fost lansat și de SUA, cu referire la condamnații pentru crime minore, care nu reprezintă un pericol pentru societate și nu-s recidiviști. Autoritățile instituțiilor corecționale din mai multe state, inclusiv California, Texas, New York, Ohio au eliberat persoanele în etate, minorii și bolnavii. Ele își explică decizia prin supraaglomerarea pușcăriilor, în care domnesc condițiile nesanitare, sănătatea deținuților lasă de dorit și de aici - vulnerabilitatea lor în fața coronavirusului. Iar în celulele mai puțin aglomerate va fi posibilă asigurarea condițiilor de carantină pentru criminalii periculoși, care nu pot fi eliberați.

Deținuții penitenciarelor moldovenești așteptau ca în urma crizei pandemice să fie eliberate și unele categorii de pușcăriași de la noi. Dar Ministerul Justiției a dat de înțeles fără echivoc, că nu vede rostul unei amnistieri sau grațieri în contextul COVID-19. Departamentul crede că este suficient ca în penitenciare să fie luate ”măsuri speciale de minimizare a contactului cu mediul extern”. Autoritățile susțin că dacă există suspiciuni de coronavirus, deținuții fac testul, acționează procedura izolării, a asistenței medicale și investigațiilor epidemiologice imediate.

În plus, în perioada stării de urgență în sănătate publică, examinarea dosarelor penale și a diverselor interpelări are loc prin intermediul conferințelor video sau în încăperile speciale din penitenciare. Vizitele avocaților, procurorilor, notarilor, ofițerilor de urmărire penală continuă cu respectarea măsurilor de protecție. Și întrevederile scurte cu deținuții au loc prin intermediul conferințelor televizate, iar cele de lungă durată au fost sistate sau înlocuite cu cele de durată minimă. În locul întrevederilor, deținutul poate avea dreptul la convorbiri telefonice suplimentare în limitele maxim permise, iar numărul și durata sunetelor permise au fost dublate. Cei de la Ministerul Justiției cred că au fost luate măsuri suficiente pentru depășirea situației dificile și la această etapă a dezvoltării pandemiei chestiunea eliberării deținuților nu se află pe ordinea de zi.

În același timp, autoritățile fac trimitere la practica altor țări, care s-au confruntat cu consecințe grave. Mass-media americană, spre exemplu, scrie că eliberarea infractorilor, fie și nu foarte periculoși, a avut și dezavantaje. În SUA a crescut de o sută și chiar de o mie de ori cererea pentru arme și muniții. Oamenii se tem de numărul mare al infractorilor eliberați anticipat-condiționat și de ordinul dat polițiștilor de a nu aresta, în condițiile pandemiei, persoanele care au comis infracțiuni minore. Jurnaliștii avertizează de asemenea, că numărul infractorilor ar putea crește din contul adolescenților care nu mai frecventează școlile închise din cauza pandemiei.

Victor Surujiu