Un comitet creat după șablonul ucrainean

Președinta Maia Sandu a anunțat crearea Comitetului consultativ independent pentru combaterea corupției. O autoritate cu scopuri nobile, dar cu un statut dubios.

Acesta va investiga și va face publice cazurile grave de corupție, va analiza obstacolele în calea combaterii eficiente a corupției și va oferi recomandări privind perfecționarea bazei legislative și instituționale.

Reieșind din conținutul noii structuri, finanțarea ei și scopurile declarate, în Moldova cu sprijinul partenerilor occidentali a început implementarea șablonului anticorupție, testat deja în alte țări (spre exemplu, în țările vecine Ucraina și România), următorul pas al căruia trebuie să fie crearea unui sistem de organisme represive de combatere a corupției.

Era posibil așa ceva?

“Cu regret, instituțiile publice care trebuie să prevină și să combată corupția, acționează extrem de lent, mult mai lent ca grupările corupte care jefuiesc această țară. Ne bucură faptul că cetățenii Moldovei nu-s singuri în fața acestei probleme grave de combatere a corupției. Hoții din Moldova au reușit să se facă cunoscuți la nivel internațional. Despre escrocheriilor pe care le-au comis și le mai comit, cunoaște o lume întreagă. Partenerii noștri de dezvoltare înțeleg gravitatea problemei corupției în Moldova și se arată disponibili să ne ajute”, - a declarat recent președinta Maia Sandu, și a anunțat crearea Comitetului consultativ independent pentru combaterea corupției.

Scopul noii structuri este foarte nobil, însă imediat apar întrebări cu privire la activitatea ei.

Comitetul consultativ independent pentru combaterea corupției a fost creat în baza unui decret prezidențial. Adică, ar trebui să joace rolul unui organism consultativ al președintelui. Conform actelor normative în vigoare, munca membrilor unor asemenea consilii consultative nu este remunerată, ea fiind gratuită. Ceea ce președinta Maia Sandu a confirmat la 27 ianuarie, curent prin semnarea decretului “Privind aprobarea Regulamentului de activitate a consiliilor consultative ale Președintelui Republicii Moldova ”. Conform art.7 al acestui Regulament, “activitatea persoanelor în consiliile consultative de profil nu este remunerată, ea reprezintă o activitate de voluntariat și este efectuată în afara orelor de muncă”.

Aflăm însă, că activitatea celor șase experți din Comitetul consultativ independent pentru combaterea corupției, dintre care trei – cetățeni străini, va fi chiar foarte bine plătită. Maia Sandu a declarat că ei vor activa cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, a guvernului SUA și a altor donatori care vor adera la proiectul în cauză. Plus la asta, a mai adăugat președinta, respectiva structură colegială va fi independentă și nu se va supune vre-unei instituții. Cum se vede, nici administrației prezidențiale.

Reiese, că președinta Republicii Moldova a semnat un decret privind crearea unui oarecare ONG pentru combaterea corupției, finanțat din surse externe. Pentru că Comitetul consultativ independent pentru combaterea corupției: 1) nu este un organ consultativ pe lîngă președintă; 2) nu face parte din sistemul organelor juridice ale statului RM; 3) împuternicirile Comitetului nu-s reglementate de vre-un act normativ. Și în genere, nu este clar în ce temei această structură va activa în Republica Moldova, va adresa interpelări diferitor instituții publice de la care va cere informații, dat fiind că aceleași organizații neguvernamentale trebuie să treacă prin procedura înregistrării la Agenția servicii publice. Reiese, că președinta a creat o structură dubioasă din punct de vedere juridic, dar cu împuterniciri destul de vaste, care, evident, va fi finanțată de statul moldovean, care va oferi angajaților săi birouri (și, poate, altceva) în Prezidinție.

Ridică semne de întrebare și principiile de activitate a comitetului dat. Una dintre direcțiile activității lui este investigarea și informarea populației cu privire la cazurile grave de corupție în Republica Moldova. Asta în timp ce, potrivit diplomatului american James Wasserstrom, care este președintele comitetului, acesta va analiza doar informații din surse deschise. Dar cu funcția de informare a societății despre cazurile grave de corupție, în baza surselor deschise, se isprăvește cu succes mass-media. Iar de investigarea schemelor ilegale, inclusiv de corupție, nu mai puțin reușit se ocupă RISE Moldova. Acest lucru îl pot face și membrii echipei Maiei Sandu, care se poziționează drept oameni cinstiți, plini de dorința de a lupta împotriva corupției.

A doua direcție de activitate a comitetului în cauză este analiza obstacolelor în calea combateri eficiente a corupției, precum și elaborarea recomandărilor privind perfecționarea bazei legislative și instituționale. James Wasserstrom a declarat că acest comitet va analiza activitatea organismelor de combatere a corupției, inclusiv a colaboratorilor acestora, pentru a afla “de ce eficiența activității lor este mai mică ca cea scontată”.

“Noi vom analiza ce anume nu funcționează și din ce cauză. Rapoartele noastre vor fi absolut deschise. Ele se vor baza doar pe dovezi, nu pe tot felul de zvonuri, situații anecdotice și diverse ipoteze. Noi vom oferi recomandări, care nu trebuie puse pe poliță și uitate. Sperăm că în activitatea lor autoritățile se vor baza pe aceste recomandări ”, - a subliniat specialistul american în combaterea corupției.

Dar în deceniul din urmă în Republica Moldova s-au acumulat destule concluzii “de ce nu merge?” și recomandări cum să corectăm situația privind combaterea corupției. (Inclusiv grație experților internaționali, care împreună cu colegii moldoveni – devoratori de granturi au valorificat cu mult entuziasm mijloacele alocate de donatori în scopul ajustării legislației autohtone la cea europeană /combaterii corupției/reformării justiției/sporirea nivelului administrării publice etc. Așa că era suficient ca autoritățile să ridice recomandările anterioare.

Sau pur și simplu să vadă propunerile experților locali, care cunosc bine specificul moldovenesc, care în mod repetat și total dezinteresat au propus propriile scheme de combatere a corupției. Spre exemplu, ex-vicepremierul Alexandr Muravschi încă în toamna lui 2014, în timp ce Chișinăul oficial anunța următoarea ”cruciadă” împotriva corupției, a propus șapte pași care vor permite, în opinia sa, să fie cu adevărat combătut acest viciu social.

El propunea crearea unui comitet public format din cei mai respectați și onești membri ai societății, verificați în prealabil din punct de vedere al coruptibilității, care să inspecteze averile înalților oficiali, a judecătorilor, procurorilor și deputaților. Toți reprezentanții justiției, ai procuraturii, ai administrației publice, de la viceminiștri în sus, precum și deputații în parlament obligatoriu să prezinte declarațiile de venit, informațiile despre proprietățile care le aparțin lor și rudelor apropiate ale lor, informațiile privind sursele de proveniență a mijloacelor din contul cărora au fost procurate aceste proprietăți. Persoanele care refuză să treacă un asemenea test să fie lipsite de dreptul de a ocupa funcții de răspundere. Să fie introdusă responsabilitatea inevitabilă pentru noile cazuri de corupție, cu aplicarea tuturor metodelor de urmărire penală și de pedepsire, etc.

Cu alte cuvinte, să fi existat voință politică, că recomandări și elaborări concrete în țară există demult. Însă la noi încă odată, cu mult fast, s-a anunțat lansarea procesului de inventare a bicicletei cu sprijinul financiar al partenerilor de dezvoltare. Și ceva ne șoptește, că acest Comitet consultativ independent pentru combaterea corupției va deveni unul dintre beneficiarii celor 25 milioane de euro pentru reformarea justiției și combaterea corupției din suma totală de 600 milioane de euro, pe care UE a decis să le acorde Moldovei în anii următori în scopul restabilirii economiei, în schimbul efectuării unor reforme și a îndeplinirii unor condiții, inclusiv politice, probabil.

“Desantul anticorupție”. Who is who?

Așa dar, ce anume, la propunerea președintei Maia Sandu, a Uniunii Europene și a SUA, va sta în fruntea luptei consultative cu corupția în Republica Moldova?

În componența Comitetului consultativ independent pentru combaterea corupției, prima ședință a căruia s-a desfășurat marți, 8 iunie, au intrat trei experți locali și trei – străini. Este vorba despre diplomatul american James Wasserstrom (președintele comitetului), expertul sloven Drago Kos, experta română Laura Ștefan, precum și Alina Radu, jurnalistă de investigație și redactor șef al publicației “Ziarul de Garda”, Tamara Razin, economistă, specialistă în finanțe internaționale cu o experiență de 15 ani de activitate la Fondul monetar internațional, și jurista Nadejda Hriptievschi, fondatoarea și directoarea programului “Justiție și drepturile omului” de la Centrul de resurse juridice din Moldova.

Agenția Moldpres a anunțat, că acești șase experți au fost selectați în urma consultărilor dintre administrația președintei RM și organizațiile internaționale specializate în combaterea corupției. Iar comitetul în sine este “rezultatul adresării președinției către partenerii de dezvoltare cu rugămintea de a ne ajuta în combaterea corupției ”.

Dintre toți membrii comitetului, cel mai interesant palmares îl are americanul James Wasserstrom. Înainte de a ajunge în Republica Moldova, veteranul diplomației americane a luptat cu corupția în Kosovo, Afganistan (a fost ofițer pentru combaterea corupției în ambasada SUA din Cabul) și Ucraina. Între anii 2002 și 2007 a fost fondatorul și șeful Autorității pentru supravegherea utilităților publice din Kosovo. A fost membru, fondator și copreședinte al Comitetului independent de apărare anticorupție (НАКО) din Ucraina. Este celebru pentru litigiile sale judiciare cu ONU.

În a.2007, la Kosovo, Wasserstrom a fost martorul unui delict cu implicarea unor oficiali ai misiunii ONU și a reprezentanților unei companii locale. Ulterior au fost găsite dovezi ale faptului, că doi oficiali suspuși ai misiunii au luat mite pentru încheierea unui contract de construire a unei centrale electrice pe cărbune și a unei mine. După ce s-a adresat serviciului de supraveghere al ONU, a fost concediat, acuzat el însuși de acte de corupție, apoi reținut de poliția ONU, care i-a percheziționat apartamentul și automobilul.

Litigiul cu Organizația Națiunilor Unite și, în particular, cu Ban Ki-Moon, care era pe atunci Secretar general, a durat mai mulți ani, cu varii succese. În pofida cererilor repetate ale Tribunalului pentru dispute al ONU, conducerea organizației e refuzat să prezinte spre examinare actele oficiale privind presupusa corupție în misiunea ONU din Kosovo. În rezultat, Wasserstrom așa și nu a învins în procesul contra ONU.

În a. 2013 el s-a adresat autorităților SUA cu chemarea de a limita contribuțiile la ONU cu 15%, pe motiv că ONU nu se grăbește să-i achite 2,2 mln de dolari – despăgubiri pentru cheltuielile de judecată legate de divulgarea corupției în misiunea ONU la Kosovo în anul 2007.

“I-am adresat lui John Kerry [secretar de stat al SUA în anii 2013-2017– n.red.] o scrisoare privind examinarea eșecului sprijinului informatorilor în ONU. Kerry nu a întreprins nimic, dar Congresul SUA a adoptat legea privind revizuirea practicilor de protecție a informatorilor ”, - spunea ulterior Wasserstrom .

Și slovenul Drago Kos a activat în Ucraina pe post de expert anticorupție, fiind împreună cu James Wasserstrom membru al Comitetului independent de apărare anticorupție (НАКО). În toamna anului trecut el făcea parte din componența comisiei de concurs privind alegerea șefului Procuraturii specializate anticorupție din Ucraina, în care activa de la distanță. Cel mai recent loc de muncă al său – președinte al grupului de lucru al Organizației de colaborare și dezvoltare economică (OECD) pentru combaterea corupției în tranzacțiile comerciale internaționale . Înainte de aceasta (în anii 2003-2011) a condus Grupul de state împotriva corupției (GRECO), creat de Consiliul Europei în a.1999 . Între anii 2011-2015 a fost comisar internațional și președinte al Comitetului independent mixt privind monitorizarea și evaluarea anticorupției în Afganistan.

Al treilea reprezentant extern în Comitetul consultativ independent anticorupție – Laura Ștefan, expert pentru combaterea corupției din România. Între anii 2005-2007 la ministerul român al justiției ea a fost responsabilă pentru politicile anticorupție. A participat la elaborarea legislației anticorupție a țării sale și a programelor de sporire a gradului de informare al cetățenilor, a muncit la reformarea procuraturii române. În a. 2015 ambasada SUA din București i-a oferit premiul “Femeia curajoasă a anului” și o bursă a Fundației Eisenhower care prevedea un stagiu de două luni în SUA. Este expert internațional în problemele statului de drept la Comisia Europeană și Consiliul Europei.

Unul dintre experții autohtoni, care a activat un timp îndelungat în diverse proiecte internaționale și de aceea cunoaște această bucătărie din interior, a declarat cu mulți ani în urmă, că există un anumit număr de experți internaționali și companii străine, care participă cu regularitate la selecțiile și licitațiile organizațiilor internaționale și a țărilor-donatoare. Ei trec din proiect în proiect și, după ce au lucrat într-un stat căruia donatorii i-au acordat granturi sau ajutor tehnic , imediat merg ”să ajute” (citește, să valorifice mijloacele alocate) într-o altă țară-recipient.

În rezultat, pe de o parte, este soluționată problema angajării enormei armate birocratice internaționale de nivel mediu și mic, deoarece poziția “Servicii de consulting” sau “Managementul proiectului ” – este partea obligatorie a oricărui acord de acordare a unui credit sau grant. Ca urmare – o parte semnificativă a ajutorului acordat de UE sau SUA ca sprijin financiar țărilor sărace și în curs de dezvoltare , de facto se cheltuiește pentru salarizarea și organizarea muncii specialiștilor - consultanți străini, în mare parte. Și geografia “activității anticorupție ” a celor trei experți internaționali, care fac parte din Comitetul consultativ independent pentru combaterea corupției în Republica Moldova confirmă aceste concluzii.

Șablonul ucrainean: de la consiliul consultativ la Tribunalul anticorupție

Reieșind din scopurile și principiile de lucru ale Comitetului consultativ independent pentru combaterea corupției, în Republica Moldova a început implementarea a.n. “șablon ucrainean”. Deși, UE și SUA acționează conform unor scenarii ”anticorupție” similare în fiecare țară ”tutelată”.

Spre exemplu, și în Ucraina la etapa inițială au apărut structuri consultative de investigație pentru prevenirea corupției, finanțate de partenerii de dezvoltare. Să zicem, Centrul anticorupție, ulterior – Comitetul independent de apărare anticorupție (НАКО), menționat deja.

Apoi (în octombrie, 2014) prin decret prezidențial a fost creat un organism consultativ anticorupție – Consiliul național pentru politica anticorupție, pre care Vladimir Zelensky l-a relansat în a. 2019. Atunci, în componența lui au intrat experți, observatori și consultanți americani și europeni, reprezentanți ai Băncii mondiale, ONU și a unui șir de organizații internaționale.

Iar următorul pas a fost formarea organelor represive specializate anticorupție. În primăvara lui 2015, cu sprijinul financiar și organizațional al partenerilor occidentali, a fost creat Biroul național anticorupție al Ucrainei (НАБУ) – un organism cu vaste împuterniciri de forță, chemat să prevină, să depisteze, să curme și să descopere crimele de corupție. În scurt timp, în jurul lui au izbucnit simultan mai multe scandaluri. Spre exemplu, din cauza organizării interceptării ilegale a cetățenilor.

Iar în toamna lui 2019, după o epopee de doi ani, în Ucraina și-a început activitatea Curtea Supremă anticorupție, unde trebuie să ajungă toate dosarele majore de corupție (jurisdicția instanței include toate dosarele care au adus prejudicii echivalente cu cel puțin 31 mii de dolari). Crearea ei a fost una dintre condițiile puse de partenerii occidentali și de FMI pentru acordarea ajutorului financiar.

Maia Sandu a urzit ideea creării unor structuri represive specializate de acest gen încă fiind prim-ministră, în a. 2019. Unul dintre punctele programului de activitate a guvernului său prevedea crearea, cu ajutorul partenerilor occidentali, a Direcției naționale anticorupție și a Curții specializate anticorupție “din care vor face parte procurori și judecători, inclusiv din alte țări, și care va examina în exclusivitate cazurile de corupție majoră ”. Și în programele de activitate ale guvernelor eșuate Gavriliță și Grosu existau punctele privind crearea Curții supreme anticorupție. Așa că, dacă în anticipate va învinge PAS-ul proprezidențial și se va forma o majoritate parlamentară, echipa actualei președinte cu siguranță va da curs ”agendei anticorupție”. Desigur, dacă viitorii parteneri de coaliție vor fi de acord.

Deocamdată însă lupta președintei Maia Sandu pentru combaterea corupției s-a limitat la auto-promovarea sa în timpul lansării Comitetului național consultativ de combatere a corupției, care reieșind din standardele moldovenești nu este tocmai legal. Experții spun, că de regulă, acest gen de organisme anticorupție sînt create ca instrumente de influență din exterior și de răfuială împotriva politicienilor și a mass-media incomode Occidentului. De exemplu, drept exemplu este adusă Ucraina, care într-un timp scurt s-a răfuit pe deputatul parlamentului Viktor Medvedchuk și pe mass-media controlată de opoziție.

Să vedem dacă investigațiile acestui Comitet anticorupție independent “3+3” vor fi suficient de echidistante.

Analistul economic Dumitru Barbălat a declarat pentru publicația “Молдавскиe ведомости” că dacă președinta Maia Sandu cu adevărat ar fi dorit să demonstreze seriozitatea intențiilor sale de a combate corupția, ea nu ar fi creat, patetic, Comitetul anticorupție, care de facto este lipsit de orice drepturi și împuterniciri de a desfășura în Republica Moldova activitatea declarată, ci ar fi mers pe altă cale.

La 1 iunie în UE și-a început activitatea Procuratura europeană, condusă de cunoscuta Laura Codruța Kovesi, ex-procuror general al României, care a trimis după gratii mai mulți demnitari și funcționari români. Sarcina noului departament este combaterea corupției, a spălării banilor și a delapidării mijloacelor UE.

Dumitru Barbălat crede că autoritățile moldovene, de comun acord cu Parlamentul european și Procuratura UE, ar putea iniția completări la acordul RM-UE din anul 2014, ca excepție, oferind Procuraturii europene împuterniciri de a investiga crimele penale inclusiv pe teritoriul Moldovei.

“Tot în acest acord adițional ar putea fi inclusă o așa componentă, ca atestarea judecătorilor și procurorilor noștri cu participarea specialiștilor UE. Ceea ce ar permite îndeplinirea intenției președinției de atestare fără încălcarea prevederilor Constituției și ale împuternicirilor constituționale ale Consiliului suprem al magistraturii ”, - a menționat Dumitru Barbălat, în opinia căruia Comitetul anticorupție, lansat de Maia Sandu, este “doar o creație a președinției, care nu-și va putea juca rolul din lipsă de drepturi”.

Aceasta este o altă opinie care este foarte frecventă în rândul oamenilor care nu cred în propriul popor și în capacitățile lor, dar trăiesc în așteptarea că "Occidentul ne va ajuta". Occidentul, care are o mulțime de probleme proprii și amploarea corupției, depășind semnificativ cele moldovenești.

Aceasta este o altă opinie care este foarte răspîndită în rîndul oamenilor care nu cred în propriul popor și în capacitățile lor, dar trăiesc cu așteptarea că "Occidentul ne va ajuta". Occidentul, care are o mulțime de probleme proprii și corupție, care o depășește semnificativ pe cea moldovenească.

Lupta împotriva corupției este cea mai importantă sarcină a oricărui stat și obiectivele declarate sînt justificate pe deplin. Cu toate acestea, pentru a dovedi că în spatele acestor declarații nu se află o altă super-sarcină stabilită de curatorii internaționali, ar fi mult mai justificat de a completa după alegeri cu "oameni buni" organele existente menite să lupte împotriva acestui fenomen. Străinii, așa cum arată practica veche de 30 de ani de însușire a banilor străini de către țara noastră și de state ca ale noastre, nu ne vor ajuta cu nimic, dacă nu vom acționa noi înșine. Dar daune ne pot provoca.

Xenia Florea