Cum să protejăm copiii de conținutul dăunător de pe Internet? Partea a II-a

( Continuare. Începutul - la 22.02.2023 )

Înăsprirea măsurilor legale privind protecția tinerei generații de informațiile nedorite și periculoase este una dintre principalele tendințe globale în reglementarea internetului. Peste tot se lucrează asupra protejării copiilor nu numai de conținutul interzis direct, ci și de informațiile care nu sînt interzise formal, dar pot fi dăunătoare pentru minori.

Experții recomandă crearea în Moldova a unui sistem de tragere la răspundere pentru distribuirea informațiilor rău intenționate, precum și definirea mai exactă în legislație a ceea ce este considerat un astfel de conținut. În opinia lor, o rezolvare mai eficientă a acestei probleme este posibilă numai prin unirea eforturilor statului, societății și platformelor de Internet.

Ministerul Afacerilor Interne recomandă

În ultima perioadă, Ministerul Afacerilor Interne a desfășurat mai multe campanii de informare menite să sensibilizeze părinții cu privire la protecția copiilor împotriva conținutului nedorit. Inspectoratul Național de Securitate Publică invită pe toți cei interesați de siguranța tinerei generații să țină cont de următoarele sfaturi și recomandări.

Deoarece Internetul este o resursă uriașă, cu o cantitate mare de informații fascinante și educaționale, nu este nevoie să reacționăm prea acut sau să restricționăm excesiv copiii în utilizarea sa. Potrivit poliției, pentru ca copiii să extragă doar foloase dintr-o astfel de resursă și pentru asigurarea siguranței lor, este necesar să conștientizăm toate riscurile asociate cu aceasta.

"De exemplu, pentru început, puteți discuta cu copilul dumneavoastră regulile de a aflare în rețea. Dacă părinții înșiși sînt familiarizați cu Internetul și cu toate aspectele sale, acest lucru îi va ajuta foarte mult. În timpul dialogului, vă va fi mai ușor să aflați cum folosește copilul dvs. Internetul și, astfel, veți ști mereu ce face el pe rețelele de socializare. Pentru o comunicare mai îndeaproape cu copilul și, la rîndul său, pentru a-i cîștiga încrederea, îi puteți cere să vă învețe cum să utilizați diverse aplicații pe care nu le-ați folosit pînă acum, acest lucru va fi util ambelor părți. Cu cît aflați mai multe despre cum folosește copilul dvs. internetul, cu atît vă va fi mai ușor să determinați ce este acceptabil și sigur", menționează oamenii legii.

Ministerul Afacerilor Interne sfătuiește părinții să discute mereu cu copiii lor, să le povestească și să-i sfătuiască cum să procedeze și să reacționeze la acțiunile altor persoane de pe Internet. În special, să le explice că aflarea într-un mediu virtual este la fel ca aflarea într-un loc public. Adică, o parte semnificativă a pericolelor la care poate fi expus utilizatorul este foarte asemănătoare cu riscurile care apar atunci cînd comunică cu persoane străine.

Copiii trebuie să înțeleagă clar că, dacă nu cunosc personal persoana cu care comunică online, atunci acest lucru este echivalent cu comunicarea în viața reală cu un străin, ceea ce este interzis. De asemenea, ar trebui de explicat faptul că s-ar putea ca unele persoane de pe Internet să nu spună adevărul și să nu fie cei drept cine se dau. Prin urmare, minorii nu trebuie niciodată să plaseze pe Internet informații despre ei înșiși (număr de telefon, adresă de domiciliu, informații despre instituția de învățămînt, să posteze fotografii personale), precum și în mod independent, fără adulți, să se întîlnească cu prietenii virtuali pe care nu îi cunosc în viața reală.

"Deoarece uneori rețelele sociale conțin materiale nepotrivite pentru copii, majoritatea acestor materiale pot fi blocate cu ajutorul unor filtre. Pentru aceasta, trebuie să vă asigurați că pe computerul pe care îl folosesc copiii dvs. sînt instalate și configurate corect instrumentele de filtrare, deoarece cel mai important lucru este să asigurați securitatea informațiilor personale pe propriul computer, ceea ce înseamnă protecție împotriva virușilor și actualizării software", subliniază poliția.

Dacă părinții află că copilul lor a fost supus presiunii, amenințărilor sau șantajului pe Internet cu ajutorul unor fotografii sau videoclipuri compromițătoare, Ministerul Afacerilor Interne recomandă în niciun caz să nu-l certe, să-i reproșeze sau să-l pedepsească, ci să-i ofere sprijinul de care are nevoie. Potrivit oamenilor legii, aceste măsuri simple, precum și discuțiile confidențiale cu copiii despre regulile de comportament pe Internet, vor permite părinților să se simtă liniștit atunci cînd lasă copilul în lumea educațională a Internetului.

Dacă copilul a suferit din cauza mediului online sau în cazurile în care are nevoie de consultația specialiștilor, părinții sînt sfătuiți să apeleze la platforma siguronline.md .

De la strategie la strategie

În Moldova, la nivel național și local sînt în vigoare documentele strategice menite să protejeze generația tînără. Astfel, anul trecut Guvernul a adoptat Programul Național pentru protecția copilului pentru anii 2022-2026, care a înlocuit un document similar care era în vigoare în anii precedenți. Iar în capitală, de exemplu, este implementată Strategia municipală pentru Protecția Drepturilor Copilului 2020-2025.

Printre sarcinile principale se numără formarea condițiilor pentru educarea minorilor într-un mediu familial, prevenirea și lupta împotriva violenței și exploatării copiilor, probleme de asigurare a creșterii și dezvoltării armonioase a copilului. Sînt prevăzute o serie de acțiuni pentru dezvoltarea abilităților parentale, desfășurarea campaniilor de sensibilizare a societății pentru a asigura securitatea pe Internet și a preveni violența, precum și alte măsuri.

Cu toate acestea, după cum a menționat Oficiul Avocatului Poporului (Ombudsman), strategiile și programele conțin multe dispoziții ambigue și sînt foarte vagi. "Acțiunile autorităților sînt nesemnificative în acest domeniu", a declarat avocatul poporului pentru Drepturile Copilului, Maia Bănărescu. În același timp, Oficiul Avocatului Poporului confirmă că subiectul protecției drepturilor și intereselor minorilor, inclusiv pe Internet, în fiecare an devine din ce în ce mai relevant pentru Moldova. Autoritățile nu respectă multe recomandări ale instituțiilor internaționale, inclusiv Comitetul ONU pentru drepturile copilului, precum și recomandările Ombudsmanului.

Experții organizațiilor neguvernamentale consideră că Republica Moldova a obținut unele progrese în respectarea drepturilor copiilor, dar, în același timp, multe probleme rămîn nerezolvate. Potrivit La Strada Moldova, un subiect aparte este securitatea online și ce acțiuni trebuie întreprinse pentru a proteja copiii de impactul negativ al Internetului. Potrivit organelor de drept, printre cele mai frecvente infracțiuni împotriva copiilor în spațiul virtual se numără pornografia infantilă, atragerea minorilor în scopul exploatării lor sexuale și traficul de copii.

Potrivit Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, anual sînt investigate peste 300 de cazuri de violență sexuală împotriva copiilor. Potrivit procurorilor, măsurile întreprinse de legiuitori pentru a proteja minorii de exploatarea sexuală pe Internet rămîn cu mult în urma dezvoltării tehnologiei informaționale.

Accent pe autoreglementare

Noi.md a hotărît să afle ce sisteme de protecție a copiilor și adolescenților împotriva informațiilor nedorite de pe Internet funcționează în alte țări. Principala amenințare la care oamenii legii de peste hotare atrag atenție este crearea și distribuirea conținutului pornografic cu implicarea sau înfățișarea minorilor, precum și acțiunile ilegale împotriva copiilor asociate acestor procese. Există multe alte conținuturi care pot fi, de asemenea, dăunătoare psihicului copilului, dar distribuirea acestora nu este întotdeauna aspru pedepsită, spre deosebire de pornografia infantilă.

China are propriile standarde de protejare a copiilor împotriva informațiilor dăunătoare. Legea privind protecția minorilor din 1992 (cu modificările ulterioare) pune în sarcina părinților și tutorilor prevenirea practicilor dăunătoare în rîndul minorilor, inclusiv dependența de Internet. Legea pune în responsabilitatea statului asigurarea faptului ca tinerii să nu dezvolte dependență de Internet. În același timp, statul se angajează să promoveze dezvoltarea tehnologiilor și serviciilor care servesc acestui scop și "contribuie la dezvoltarea sănătoasă a minorilor”. Este prevăzută o tragere la răspundere penală pentru distribuirea materialelor "dăunătoare minorilor".

În iunie 2004, în China a fost înființat Centrul pentru reclamații cu privire la materialele ilegale de pe Internet, care poate fi accesat printr-un site special. Una dintre sarcini, în același timp, a fost "protecția societății, în special a minorilor, de influența informațiilor ilegale și dăunătoare”. Centrul "se ocupă în principal de combaterea conținutului dăunător dezvoltării sănătoase a minorilor, cum ar fi materiale indecente și pornografice, jocuri cu elemente de violență, terorism, complicitate la comiterea infracțiunilor, precum și conținut care distribuie ură rasială, materiale defăimătoare și jignitoare, materiale care încalcă drepturile altora și drepturile la proprietate intelectuală".

China este cunoscută și pentru multe alte inițiative în acest domeniu. Astfel, guvernul chinez a limitat timpul pentru copii și adolescenți de folosire a rețelei sociale Douyin – un analog al TikTok – la 40 de minute pe zi. Copiii sub 14 ani nu au voie să intre în aplicație între orele 22.00 și 6.00. Înregistrarea pe Douyin este posibilă numai prin utilizarea numelor reale: programul cunoaște vîrsta exactă a utilizatorului și singură determină timpul de utilizare. În aplicație este încorporat și un sistem automat de recunoaștere facială. Algoritmii rețelei sociale pot, de asemenea, găsi și șterge comentariile agresive și să blocheze imediat utilizatorii care le distribuie. Se discută o nouă măsură: la înregistrarea pe rețelele sociale, vor fi necesare datele personale ale părinților și consimțămîntul acestora.

În Rusia, în 2021, au fost adoptate cîteva legi privind drepturile digitale ale cetățenilor, inclusiv ale minorilor. Una dintre ele este orientată spre lupta împotriva informațiilor false și a conținutului interzis pe rețelele de socializare. Acum, rețelele sociale trebuie să blocheze independent materialele cu imagini pornografice ale minorilor; informații care îi incită pe copii să comită acțiuni care pun viața în pericol și ilegale; publicitatea de vînzare la distanță a alcoolului și cazinourile online. Noul proiect de lege a dus la amenzi mari pentru Google și Facebook. Pentru a facilita punerea în aplicare a noii legislații, a fost adoptată o lege privind așa-numita "aterizare" a resurselor de Internet străine cu o audiență zilnică de peste 500 de mii de oameni. Acestea au fost obligate să-și deschidă reprezentanța oficială în Rusia, sub amenințarea aplicării unei amenzi și blocarea pe teritoriul Federației Ruse.

La 1 septembrie 2021, în Rusia a fost formată Alianța pentru protecția copiilor în mediul digital, unul dintre principalele obiective ale căreia fiind crearea de către companiile IT a unor instrumente eficiente pentru contracararea amenințărilor cibernetice pentru generația tînără. În prezent, deputații ruși discută înăsprirea condițiilor de utilizare a Internetului pentru copii și actualizarea legislației privind protecția minorilor. În special, se prevede ca numai părinții sau reprezentanții legali să poată înregistra pe rețelele sociale copiii cu vîrsta mai mică de 14 ani. Înregistrarea va fi posibilă prin indicarea datelor din pașaport, cu indicarea numelui original și cu furnizarea documentului în format electronic. De asemenea, se propune aplicarea de pedepse pentru hărțuirea cibernetică pe Internet.

În Turcia, în aprilie 2011, Biroul de telecomunicații și comunicații a încercat să introducă filtrarea cu ajutorul cuvintelor-cheie. Conform acestui plan, furnizorii au fost obligați să blocheze site-urile pentru 138 de cuvinte-cheie. Scopul principal a fost limitarea pornografiei, dar în filtru au ajuns și cuvinte destul de neutre, de exemplu, "animale". Din această cauză au fost introduse noi filtre. Acum, sistemul, pe care toți furnizorii din țară îl respectă, obligă utilizatorii să instaleze un software special și să furnizeze conținutul pentru filtrare înainte de a primi acces la Internet.

În SUA, problema protejării copiilor pe Internet a fost discutată încă în anii 90. În 1996, Congresul a aprobat Communication Decency Act, care recunoaște drept ilegală plasarea în rețea a "conținutului care este în mod intenționat ofensator, conform standardelor publice". Cu toate acestea, articolele acestei legi au fost respinse de Curtea Supremă ca fiind neconstituționale. Legea Children’s Online Protection Act prezentată în continuare a fost, de asemenea, aproape imediat blocată de decizia Curții Federale de Apel.

Treptat, accentul s-a mutat de pe lupta împotriva răspîndirii pornografiei, pe combaterea hărțuirii sexuale a copiilor online. Din 2009, accentul s-a mutat încă o dată pe instruirea utilizării Internetului de către adolescenți. A apărut proiectul Online Safety 3.0, care a început să se ocupe cu cercetări în acest domeniu. În prezent, este în vigoare Children’s Internet Protection Act, care obligă școlile și bibliotecile care primesc finanțare de la stat să utilizeze filtre și alte mijloace tehnice pentru a proteja copiii de conținut nedorit.

O serie de decizii ale UE vizează combaterea exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile pe Internet, precum și dezvoltarea cooperării la nivel interguvernamental. Autoritățile țărilor UE se angajează să elimine orice pornografie infantilă postată pe teritoriile țărilor lor, precum și să coopereze cu alte state, în care este postat un astfel de conținut, la nivel internațional.

Astăzi în UE nu există un cadru juridic unic în privința Internetului, reglementarea este realizată la nivel național. De asemenea, nu există o "listă neagră" a site-urilor interzise, deși autoritățile judiciare pot decide dacă să interzică sau să șteargă orice pagină de Internet, de exemplu, cu pornografie infantilă. Încercările de a introduce în unele țări ale UE legi care ar restricționa libertatea de acces la resursele de rețea, au întîmpinat în mod regulat rezistență.

În UE, accentul s-a mutat de la reglementare la autoreglementare: responsabilitatea pentru accesul copiilor la resursele de Internet este pusă pe seama părinților. Logica aici este următoarea: părinții sînt responsabili pentru aflarea copiii lor pe Internet, la fel cum sînt responsabili pe stradă, în transportul public și așa mai departe. În UE sînt foarte populare programele care permit părinților, prin acces de la distanță, să controleze cu ce se ocupă copilul său la calculator. Programul trimite un semnal către computerul părintelui, iar mama sau tata decide dacă să permită copilului să acceseze un anumit site.

De asigurarea securității conținutului resurselor de rețea se ocupă companiile și furnizorii de Internet. Aici, Uniunea Europeană mizează pe o inițiativă voluntară numită Safer Internet Programme (Internet sigur), care a fost susținută de zeci dintre cele mai mari companii înalt tehnologizate din lume, inclusiv Apple, Facebook, Google, Deutsche Telekom, Samsung, Microsoft, Nintendo. Pe lîngă software, dezvoltarea de instrumente care ar permite copiilor și părinților să raporteze informații dăunătoare pe Rețea, se acordă atenție educării părinților și clasificării voluntare a conținutului site-urilor în funcție de vîrstă.

În același timp, în primăvara anului 2021, autoritățile Germaniei au adoptat o lege privind protecția copiilor pe Internet. El prevede că unele site-uri sînt obligate să filtreze materialul și plasarea acestuia pe site-uri. Legea, de asemenea, este menită să protejeze copiii și adolescenții de hărțuire, agresiune, urmărire și jafuri financiare pe Internet. Pentru aceasta, guvernul a oferit mecanisme pentru protejarea conturilor pe rețelele de socializare.

Experții menționează că, pentru ca sistemul implementat astăzi în Moldova să funcționeze, este necesară o finanțare suficientă, o autoritate de supraveghere dinamică și stimulente (de exemplu, legi) pentru furnizorii de conținut. Dar dacă stimulent va deveni constrîngerea și amenințarea cu sancțiuni, acest lucru poate fi perceput ca o amenințare la adresa libertăților civile și o încercare de introducere a cenzurii. Experții recomandă elaborarea unui sistem de responsabilitate pentru distribuirea conținutului interzis, precum și definirea mai clară în legislație a ceea ce este considerat un astfel de conținut. Potrivit experților, rezolvarea mai eficientă a acestei probleme este posibilă numai prin unirea eforturilor statului, societății și platformelor de Internet. În cele din urmă, în Moldova ar trebui format un sistem care să permită atît furnizorilor, cît și organelor de stat să reacționeze rapid la acțiunile ilegale pe Internet.

Victor Suruji