X 
Transnistria stiri: 1365
Eurovision stiri: 499

Problema capitalei: sistemul de canalizare a apelor pluviale

9 iul. 2018,, 11:00   Capitala
11449 1

Lidia Guţu

De fiecare dată cînd asupra capitalei se abat ploile torențiale, e o adevărată catastrofă: orașul plutește, literalmente, în apă. Și de fiecare dată situația se înrăutățește. Cetățenii urmăresc cu nerăbdare prognozele meteorologilor, nu cumva ne aşteaptă inundații?

Problema constă în faptul că sistemul de canalizare a apelor pluviale al municipiului Chișinău nu a fost curățat temeinic deja de peste 30 de ani. Fiecare primar a promis să rezolve această problemă, dar aşa şi nu a făcut-o. Este posibil oare să ne așteptăm la vreo schimbare substanțială acum, în perioada interimatelor?

Curge de prin toate crăpăturile

În ultimii ani, cînd Serviciul Hidrometeorologic anunță iminența căderii ploilor torențiale, mulţi chișinăuieni își fac griji ca nu cumva să se pomenească în momentul declanșării stihiei pe străzile capitalei. În aceste ore viața orașului este, practic, paralizată, transportul pe unele porţiuni nu circulă, drumurile urbane se transformă în fluxuri continui de apă și ele sînt atît de puternice, încît pot doborî oamenii. Acum cîțiva ani, în timpul ploilor torenţiale, la Botanica, la intersecția dintre bulevardul Dacia şi bulevardul Decebal, un asemenea flux de apă a dat jos de pe picioare o femeie, care a și murit în acest torent.

Pe an ce trece, situația în timpul ploilor torențiale doar se agravează, cuprinzînd o parte tot mai mare a orașului. Din cauza faptului că canalizarea pluvială din oraș este în mare parte înfundată, apa nu are unde să se scurgă, ieşind astfel prin toate orificiile din toate părțile mai înalte ale Chișinăului aceasta curge pe carosabil și pe trotuare spre părţile de mai jos ale oraşului. Iată că şi ploile din ultima decadă a lunii iunie au dat destule bătăi de cap serviciilor municipale.


Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, pe data de 22 și 23 iunie, ploaia torenţială a fost atît de puternică, încît timp de o zi au căzut 57 de litri de apă pe metru pătrat, în timp ce norma lunară de precipitații este de 71 de litri pe metru pătrat. În zilele de 28-29 iunie au căzut precipitații în volum de 31-36 litri/m², iar pe 29-30 – 18 litri pe m².

Potrivit șefului ÎM „Exdrupo”, Adrian Boldurescu, în timpul ploilor torențiale din capitală, au fost inundate 25 de apartamente și șapte scări ale trecerilor subterane, din cauza înfundării unei porțiuni a rețelei de canalizare a apelor pluviale. Iar toate aceste inundații au avut loc pentru că în oraș există un mare număr de zone cu probleme.

Colectoarele sînt arhipline

Ca de obicei în astfel de cazuri, serviciile municipale de profil, preocupate de problema existentă, au început să imite acțiuni active, ce ar permite soluționarea situației. Astfel, șeful ÎM „Exdrupo” a spus că specialiștii întreprinderii pe care o conduce au pregătit o serie de propuneri pentru soluționarea urgentă a problemelor în zonele cele mai problematice, unde au loc, de obicei inundațiile.

„Zone de acest tip sînt mult mai multe în Chișinău, dar le-am ales pe cele mai dificile, unde ar trebui deja anul acesta de intervenit, spune Adrian Boldurescu. Există o mare probabilitate de inundații în zona care se întinde pe toată lungimea rîului Bîc: Calea Ieşilor, Munceşti și Albişoara. Este necesar să fie luate măsuri urgente și să se găsească echipamentul special, cu ajutorul căruia să se poată curăța colectoarele înnămolite.

După cum reiese din informațiile făcute publice de funcționar, porţiunea problematică a fost depistată pe Calea Ieşilor, 55, unde, la o adîncime de 15-18 de metri, se află colectoare cu un diametru de un metru și jumătate. Chiar dacă diametrul țevilor este destul de mare, ele sînt, practic, nefuncționale, din cauza faptului că la 80% sînt înămolite. 75-80% dintre conducte sînt înfundate și pe porțiunea de la ieșirea de pe strada Ghidighici. Acestea trebuie curățate în complex cu rîul care curge de la Calea Ieşilor în direcția străzii Ghidighici.

„A treia zonă unde sînt înregistrate inundații serioase este Calea Ieşilor – Parcul «Alunelul», în regiunea Fabricii «Zorile». Acolo este un colector mare și pe acolo curge rîul subteran Durleşti, care, la capătul Căii Ieşilor, iese la suprafață, dar care este complet înnămolit, fiind necesară curățarea urgentă a acestuia. Au fost efectuate măsurări și s-a constatat că acest colector este blocat 70%. Cea de-a patra zonă problematică este Calea Ieşilor – str. Creangă. În partea inferioară a străzii Creangă, în continuarea străzii după cerc, există un singur colector cu un diametru de un metru, care este înnămolit în proporție de 90%. Apar probleme cu curățarea acestei țevi, din cauza faptului că chiar și fîntînile sînt înnămolite. În plus, numai cu curățarea colectorului problema nu va putea fi rezolvată, va fi necesară instalarea unor rețele suplimentare. Problema acumulării apei la piața Dimitrie Cantemir va putea fi soluționată şi de reparaţia capitală a străzii Creangă. Realizarea proiectului prevede plasarea unui colector pluvial care va redirecționa apa în rîul Durleşti. O altă zonă cu risc de inundații este podul rutier dintre străzile Albişoara și Renaşterii. Unica soluție de a elimina problema din această zonă este de a curăţa zona rîului Bîc. Pe un alt segment problematic de drum, cel al nodului rutier Albișoara-Ismail, a fost instalat un colector destul de mare (2 x 2,5 metri), dar din zona inundată pînă la acesta sînt trase doar două ţevi cu un diametru nu foarte mare, care nu poate face față afluxului puternic de apă. Există posibilitatea de a scăpa de inundații în această zonă instalînd un alt colector sub pămînt”, a punctat Adrian Boldurescu.

Potrivit lui, Moldova dispune de echipamente care să sape tuneluri cu diametrul și adîncimea necesară în acest caz. Se preconizează identificarea unei soluţii în următoarele zile pentru a începe lucrările de instalare ale acestui rezervor, pentru a fi finalizate spre sfîrșitul anului 2018.

O situație dificilă s-a creat şi pe strada Muncești, 208/1, unde trebuie să fie curățată, de asemenea, albia rîului Bîc și colectoarele cu diametrul de 2,5 x 2 metri, care la ieșire sînt, de asemenea, înnămolite în proporție de 90%. Dar pe această porţiune mai există și o altă problemă, chiar deasupra colectoarelor au fost construite garajuri. Ţinînd cont de complexitatea situației, șeful ÎM „Exdrupo” a comunicat că, pe 1 iunie, a fost înființată o unitate specializată separată, care se ocupă de curățarea sistemului de canalizare a apelor pluviale.

„În perioada 4 iunie – 30 iunie au fost curățate 672 de rezervoare de apă și 87 de fîntîni, a relatat Adrian Boldurescu. Dar aceste măsuri nu pot rezolva problema. În acest caz este nevoie de un complex de măsuri: curățarea rîului Bîc, a grilajelor pluviale, a tuturor conductelor de drenaj, identificarea colectoarelor ilegale și a construcțiilor de pe aceste rețele inginerești. Pe parcursul săptămînii curente va fi elaborat un plan concret și vor fi efectuate calculele aproximative ale costului întregului volum de lucru.”

Întrebat de reporterul portalului NOI.md de ce serviciile de profil ale municipalității tocmai acum și-au intensificat activitatea și semnalează o problemă atît de mare, șeful ÎM „Exdrupo” a răspuns că despre acest lucru ar trebui să fie întrebați predecesorii săi. El spune că a fost aprobat în funcţie doar acum cinci luni, timp în care lucrează intens pentru a rezolva această problemă importantă pentru capitală.

„Problema nr. 1 a inundațiilor din oraș în timpul ploilor puternice constă în faptul că sistemul de canalizare pluvială nu a fost curățat în Chișinău de circa 30 de ani, din anii '70 și '80 ai secolului al XX-lea. De ce nu a făcut Primăria acest lucru mai devreme, nu pe mine trebuie să mă întrebaţi. Am identificat acum cele mai vulnerabile locuri pentru a lua măsuri de urgență, în continuare vom începe să realizăm şi proiectele. În zilele următoare vom merge în teritoriu, ne vom întîlni cu agenții economici și împreună ne vom gîndi unde să găsim echipament și de cîţi bani va fi nevoie pentru a rezolva problema cel puțin parțial”, a subliniat Adrian Boldurescu.

Avertizat înseamnă înarmat?

În pofida faptului că întreg orașul se scaldă în apă, viceprimarul Nistor Grozavu crede că consecințele ploilor torenţiale nu au fost chiar atît de catastrofale, explicînd acest lucru prin faptul că intemperiile au fost anunțate în prealabil și au fost luate măsurile necesare. Iar imediat după vremea rea, au fost trimise 28 de unități cu echipamente special și 100 de muncitori de la „Exdrupo”, pentru a elimina consecințele acesteia, iar din partea gospodăriilor locativ-comunale – 200 de lucrători.

Iar pentru a exclude sau a minimiza consecințele ploilor torențiale pe viitor, este important să luăm măsuri urgente acum, îndreptînu-ne eforturile asupra problemelor a căror soluționare ţine de competența puterii executive a Chișinăului. Potrivit lui Nistor Grozavu, în primul rînd, lucrătorii de la ÎM „Exdrupo”, împreună cu Direcţia generală locativ-comunală şi amenajare, precum și cu agenții economici, intenționează să curețe toate locurile unde sînt înfundate canalizările pluviale, precum și rîul Bîc, care preia cea mai mare parte a apei de ploaie.

Viceprimarul a declarat că, pentru a găsi fonduri pentru curățarea principalei artere de apă a capitalei în acest an, ei intenționează să se adreseze Consiliului municipal Chișinău cu solicitarea de a introduce modificări în bugetul anului 2018. Conform estimărilor preliminare, după cum a menționat Nistor Grozavu, pentru aceste lucrări va fi nevoie de circa 10 milioane de lei.

Totodată, după cum reiese din cuvintele viceprimarului pe probleme de construcție, în anul 2018, este absolut necesar să fie continuată realizarea proiectului de curățare a albiei rîului Durleşti, din partea sectorului Buiucani. Pentru executarea acestor lucrări au fost deja alocați 4 milioane de lei, dar sînt necesari cel puțin încă 10 milioane de lei.

„De asemenea, sînt necesari 500 de mii de lei pentru a adînci porţiunea rîului Durleşti de la pod pînă la lacul Valea Morilor, continuă Nistor Grozavu. Aceste lucrări nu sînt complicate, le putem face față. Încă circa 800 de mii de lei sînt necesari şi pentru a reduce riscul de inundare a Policlinicii №12. Totodată, este important să reușim să ne implicăm şi în proiectul propus de Pretura sectorului Ciocana, care prevede rezolvarea problemei inundațiilor pe str. Lunca Bîcului.”

Concomitent, viceprimarul a recunoscut că toate măsurile urgente propuse pentru curățarea canalizării pluviale vor ajuta doar la rezolvarea parțială a problemei.

„Trebuie să admitem că nu peste tot în oraş avem canalizare pluvială, iar acolo unde aceasta este, nu poate capta toată cantitatea de apă căzută sub formă de precipitații, susține N. Grozavu. Trebuie să reînnoim și să extindem rețeaua de colectoare subterane. Astăzi, în faza de elaborare se află proiectul de extindere a rețelei de canalizare a apelor pluviale, mijloacele pentru implementarea cărora vor trebui incluse în bugetul pentru anul 2019.

Nu se știe dacă se vor găsi bani pentru modernizarea canalizării apelor pluviale sau iarăși va rămîne totul la nivelul promisiunilor pînă la următoarele precipitații puternice, dar, potrivit viceprimarului, împreună cu Inspectoratul Național de Patrulare, vor elabora sistemul de avertizare în caz de ploi torențiale – pe porţiunile de drum periculoase vor fi puse indicatoare rutiere corespunzătoare, astfel încît proprietarii de mașini să nu intre în zonele inundabile.

Din canalizare în canalizare

Chiar dacă sînt două tipuri de canalizări amplasate sub oraș (menajere şi pluviale) care se află însă la balanţa diferitor întreprinderi (prima – în gestiunea S.A. „Apă-Canal Chișinău”, iar a doua – la ÎM „Exdrupo” și la o serie de agenți economici) există separat și nu se intersectează, în timpul ploilor torențiale, rețelele inginerești ale furnizorului de apă creează probleme considerabile.

Astfel, de multe ori, în timpul ploilor abundente, în gospodăriile particulare sînt inundate curțile, de aceea oamenii caută modalități de a scăpa de această apă. Reprezentanții ÎM „Apă-Canal Chișinău”, venind la chemări după ploi, s-au confruntat cu situații cînd chișinăuienii deschideau capacele fîntînilor de canalizare pentru a drena apa din curţi, iar în connsecință toată apa, împreună cu nisip, pămînt și pietriș, ajunge în canalizarea menajeră. Acest lucru devine o mare problemă, pentru că afectează procesul tehnologic al canalizării menajere și este nevoie de timp, brațe de muncă și bani pentru a curăți rețeaua. Pe lîngă asta, o povară uriașă cade pe umerii stațiilor de epurare a apelor uzate, care nu sînt proiectate pentru o asemenea cantitate de apă.

Specialiștii consideră că astfel de probleme ar putea fi evitate dacă canalizările pluviale ar fi fost deservite la timp de către serviciile municipale de profil. În plus, orașul este în creștere – apar mai multe case, trotuare de asfalt, iar rețele nu se dezvoltă. O dovadă concludentă a faptului că rețelele pot face față volumului de apă, dacă canalizările pluviale sînt funcționale, este exemplul cînd a fost curățată o porţiune a rîului Bîc pe strada Albişoara de sub pod. Cînd aceasta a fost curățată acum doi ani, problema a dispărut pentru o vreme. Nivelul apei din rîu a coborît, astfel încît a putut primi toate apele scurse în timpul ploilor. Acum, după toate probabilitățile, din cauza inundațiilor repetate, problema a apărut din nou. Un alt exemplu elocvent de soluționare pozitivă a problemei poate fi observat în vecinătatea Gării Feroviare, pe bulevardul Gagarin, unde, conform proiectului, au fost construite noi grilaje pluviale.

Cînd prioritățile nu corespund realității

Și consilierul municipal Vitalie Mucan este convins că capitala Republicii Moldova este inundată din cauză că în ultimii ani serviciile responsabile ale municipalității, practic, nu se ocupă de soluționarea acestei probleme. Mai mult decît atît, există exemple cînd la repararea părții carosabile a drumului, lucrătorii neglijenți au asfaltat şi grilajul canalizării pluviale.

„De exemplu, pe strada Petricani, în timpul reabilitării de anul trecut a carosabilului, după ce a fost tăiat stratul superior de asfalt, sub acesta a fost găsită canalizarea pluvială. Dar ceea ce este și mai rău, de multe ori în timpul reparației capitale a drumurilor canalizările pluviale, pur și simplu, nu sînt trase, cum s-a întîmplat, de exemplu, pe strada Alecsandri”, s-a indignat alesul local.

Potrivit lui, de soluționarea unor asemenea probleme trebuie să răspundă autoritățile executive ale Primăriei Chișinău, pe cînd sarcina organului legislativ al capitalei este de a susține proiectele propuse de municipalitate și de a aloca bani pentru implementarea lor. Alesul local consideră că astăzi situația catastrofală cu canalizarea pluvială din capitală s-a creat din cauza atitudinii neglijente față de această problemă a serviciilor de profil, care nu au inclus-o în lista priorităților. Altfel, rețelele subterane ar face față întregului volum de ape pluviale, așa cum acest lucru a devenit posibil în regiunea Gării Feroviare, unde a fost realizat un proiect de reînnoire a sistemului de canalizare a apelor pluviale.

„Este nevoie de un program integru și de o viziune complexă asupra problemei inundațiilor și a opțiunilor pentru rezolvarea ei, iar lucrările sporadice și rare de curățare a colectoarelor și a albiei rîului Bîc nu pot schimba situația”, a remarcat cu fermitate consilierul municipal.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?