X 
Transnistria stiri: 1365
Eurovision stiri: 499

Acest strașnic cuvînt "federalizare"

3 aug. 2022,, 09:17 (reactualizat 3 aug. 2022,, 23:57)   Analitică
8364 0

Discursul șefului adjunct al Biroului Politici de Reintegrare, Nicolai Țveatcov la postul de televiziune Primul în Moldova l-a emoționat pe președintele Parlamentului Igor Grosu și o parte a publicului moldovean dependent de granturi. Țveatcov a îndrăznit să spună la televiziune că cheia soluționării conflictului transnistrean constă în redistribuirea puterilor de stat între Chișinău și Tiraspol, ceea ce, de fapt, poate însemna federalizarea țării. După aceea, a început o adevărată hărțuire a oficialului.

Biroul de Reintegrare s-a grăbit imediat să-și renege colegul. "Opinia exprimată nu reflectă punctul de vedere al Guvernului sau al Biroului Politici de Reintegrare. Acest funcționar public urmează personal să vină în spațiul public cu precizările corespunzătoare", se arată în declarația oficială a instituției.

Și președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat reporterilor că acesta este "un model de mancurt, un model de coloana a cincea, care a mai rămas, din păcate, în structurile de stat". Și acum speakerul așteaptă ca Țveatcov să fie sancționat pentru o astfel de "declarație anti-statală".

Cel mai ironic lucru în această declarație arogantă și insultătoare a lui Grosu este că el, de fapt, i-a numit ”mancurți” pe OSCE, SUA, Germania, fostul cancelar al Germaniei, Angela Merkel, foștii președinți ai Ucrainei Leonid Kucima și Viktor Iușcenko și chiar pe actualul vicepremier pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, care în diferiți ani a susținut și promovat proiecte de federalizare a Republicii Moldova.

"Mancurții" din OSCE


Ideea federalizării Moldovei a apărut la mijlocul anilor 1990 și pînă în 2003, adică înainte de apariția "planului Kozak", a fost susținută activ de partenerii occidentali și, în special, de Statele Unite ale Americii. De exemplu, în 1993, șeful Misiunii OSCE în Moldova, canadianul Timothy Williams, a prezentat "Raportul nr. 13" privind federalizarea Republicii Moldova, în care era subliniat faptul că "interesele transnistrenilor nu pot fi luate în considerare în mod corespunzător în cadrul unui stat unitar".

În cadrul unei reuniuni de la Kiev din primăvara anului 2000, grupuri de experți străini au propus ca Chișinăul și Tiraspolul să formeze o Comisie constituțională mixtă pentru a determina parametrii structurii de stat ai viitoarei Moldove unificate. În această perioadă au apărut o serie de alte proiecte de stat comun, inclusiv "planul Kucima", precum și "planul OSCE" privind federalizarea Republicii Moldova în 2002.

După prezentarea sa, președintele Vladimir Voronin a declarat că planul de integrare a Republicii Moldova propus de OSCE va intra pentru totdeauna în istoria acestui secol, deoarece "este primul plan de unire a părților și de soluționare a conflictului, stabilind forme de guvernare dovedite istoric". Și că, fără unificarea statului, toate discuțiile despre integrarea Moldovei în Europa vor rămîne "vorbe iresponsabile și ficțiune primitivă, deoarece nu poți accepta valorile europene în cuvinte, dar, de fapt, să te împotrivești proceselor de integrare din propria țară". Cît de actual este acest lucru pentru 2022!

Proiectul acestui plan, numit "Acordul dintre Moldova și Transnistria", prevedea transformarea Moldovei într-o federație în care vor fi formate "subiecți de stat". Astfel de subiecți obțineau dreptul la propria constituție și legi. Proiectul nu indica în mod direct cîți subiecți vor fi creați în viitoarea Republică Federală Moldova, dar în discuțiile neoficiale se vorbea despre trei subiecți ai federației - Moldova de pe malul drept, Transnistria și Găgăuzia.

Planul OSCE prevedea împărțirea Parlamentului, format din 101 deputați, în două camere: Camera Reprezentanților și Camera Legislatorilor. Camera inferioară (a Legislatorilor) urma să fie alcătuită din 71 de deputați, în care subiecții federației ar avea o reprezentare proporțională cu numărul de alegători. Dar Camera Reprezentanților, formată din 30 de membri, trebuia să reprezinte în mod egal Moldova de pe malul drept, Transnistria și Găgăuzia, în ciuda faptului că în Moldova de pe malul drept al Nistrului locuia marea majoritate a populației.

Conform planului OSCE, limba moldovenească urma să rămînă limba oficială pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Dar subiecții vor avea dreptul să folosească în instituțiile lor administrative și guvernamentale limbile lor oficiale împreună cu limba de stat. Planul prevedea, de asemenea, ceea ce se numește "separarea puterilor" între centru și subiecți. Mai mult, aceștia din urmă trebuia să dețină o gamă largă de împuterniciri. S-a presupus că "centrul" va rămîne responsabil doar de politica externă, apărarea și securitatea, protecția frontierelor externe și a spațiului aerian, precum și de sistemul fiscal și financiar unificat.

Pe întreg teritoriul viitoarei republici federale urma să circule o monedă unică - leul moldovenesc, emisă de Banca Națională a Moldovei. În plus, proiectul prevedea că tranziția către statul federal urma să aibă loc în prezența pacificatorilor OSCE în Moldova.

De fapt, autoritățile transnistrene au adoptat imediat proiectul de federalizare cu succes. Cu toate acestea, Tiraspolul a estimat că acest proces ar costa cel puțin 500 de milioane de dolari. "De unde să ia banii", a explicat liderul Transnistriei, Igor Smirnov, care s-a adresat atunci poporului RMN.

"Moldova datorează Transnistriei 27,8 milioane de dolari pentru electricitate. 62 de milioane de dolari au fost pierderi directe și profituri pierdute ale întreprinderilor noastre din cauza blocadei economice, 18 milioane de dolari, de asemenea, din cauza blocadei nu au ajuns în buget și Fondul de pensii. 810 mii de dolari este furtul direct al întreprinderilor transnistrene pentru actele vamale", a spus Smirnov. Dacă adăugăm aici plata emisă de partea transnistreană la acea vreme pentru "daune cauzate de agresiunea Moldovei în anii 1990-92" și datoria RMN de 300 de milioane de dolari pentru gazul rusesc, atunci se primește suma dorită de jumătate de miliard.

Cu toate acestea, americanii care au reînviat în regiune la acea vreme, deși Statele Unite nu erau un mediator oficial în procesul de negocieri, erau gata să achite datoria externă a transnistrenilor – 300 de milioane de dolari plus penalizarea pentru gazul rusesc - în schimbul acceptării unei autonomii largi în cadrul unei Moldove Federale. Totul a fost explicat simplu: în 2002, planul privind federalizarea Republicii Moldova a fost prezentat de cunoscutul diplomat american, șeful Misiunii OSCE în Moldova, David Suortz.

Chișinăul oficial, ezitînd inițial, a aprobat în cele din urmă ideea federalizării. Dar majoritatea partidelor de dreapta au criticat proiectul OSCE, clasificîndu-se imediat drept antifederaliști. Deoarece: 1) federalizarea Moldovei va duce la moartea republicii ca stat; 2) acest plan va provoca o reluare a tensiunilor în regiune; 3) nu poate fi vorba despre o federație "între regimul criminal al lui Smirnov și democrația defectuoasă, ridicolă caracteristică Moldovei".

Iar liderul partidului pro-românesc PPCD, care a stricat atunci mult sînge comuniștilor aflați guvernare, Iurie Roșca, a declarat pentru Radio Europa Liberă că "acest proiect nu poate fi luat în serios. Aceasta este o caricatură caracterizată de o lipsă gravă de coerență juridică. Acesta este un monstru juridic care probabil a fost promovat de Misiunea OSCE în Moldova doar din cauza circumstanțelor internaționale actuale".

Drept urmare, proiectul OSCE de creare a Republicii Federale Moldova a rămas nerealizat.

Ambasadorii "mancurți" ai SUA

Fostul ambasador al SUA în Republica Moldova, Pamella Hyde Smith, care își desfășura misiunea diplomatică la Chișinău anume în perioada ”planului OSCE”, de asemenea, s-a declarat pentru federalizarea Republicii Moldova. Și în anul 2002, cînd a fost prezentat acest plan, dar și mai tîrziu.

La 1 august 2002, la sediul Ambasadei Statelor Unite în Republica Moldova, doamna Smith a făcut o declarație oficială în fața reprezentanților mass-media privind poziția SUA cu privire la proiectul de acord propus de mediatorii OSCE, Rusia și Ucraina în cadrul discuțiilor cu cinci părți de la Kiev din 2-3 iulie, numit "Planul OSCE". Principalele teze ale declarației erau: Statele Unite consideră că documentul propus este o contribuție importantă la procesul de soluționare a conflictului transnistrean în cadrul unei Moldove integrale și indivizibile; SUA au examinat cu atenție documentul și îl susține ("Credem că acest document oferă o bază solidă pentru o soluționare justă a conflictului"); SUA consideră că oportunitatea oferită de acest document nu trebuie ratată.

Unsprezece ani mai tîrziu, participînd în iunie 2013 la masa rotundă "Federalism și Separatism: cazul Moldovei", organizată la Washington de organizația neguvernamentală Moldova Foundation, Pamella Hyde Smith, de asemenea, a spus că federalizarea este singura cale de soluționare a conflictului transnistrean.

"Federalizarea este singura cale ca Transnistria și Găgăuzia să facă parte dintr-o Moldovă unită. Autoritățile moldovenești nu ar trebui să respingă categoric opțiunea federalizării, ele ar trebui să atragă atenția la modelele de "federalism sănătos", de exemplu, în Statele Unite", a spus diplomatul american.

Un alt fost ambasador al SUA în Republica Moldova, James Pettit, în aprilie 2016, într-un interviu acordat Radio Europa Liberă, reflectînd asupra proiectului de federalizare a Republicii Moldova, a declarat că "conceptul de federalizare poate însemna foarte mult. SUA, după cum știți, este o federație și ea funcționează foarte bine". Singura federalizare pe care Washingtonul nu o va susține, a menționat Pettit, este atunci cînd "prin federalizare se va vorbi despre crearea unor noi conflicte înghețate, de exemplu, în Donbass. Adică, dacă va fi tratat Donbassul ca Transnistria, atunci vom fi cu siguranță împotriva ei".

"Mancurtul" Serebrian

Șeful superior al lui Nicolai Țveatcov, vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, s-a distanțat acum demonstrativ de subordonatul său care a îndrăznit să reflecteze asupra federalizării țării. Și cîndva, actualul "șef privind Transnistria" avea o cu totul altă opinie.

La momentul elaborării planului OSCE, într-un interviu acordat revistei tinerilor scriitori din Moldova ”Contrafort”, doctorul în științe Politice, Președintele Partidului Social Liberal, Oleg Serebrian, a declarat că admite posibilitatea federalizării țării.

"Personal, rămîn de părerea că Republica Moldova ar trebui să fie un stat unitar (...) în același timp, categoric nu exclud modelul federal de organizare a Republicii Moldova, dacă în timpul negocierilor se va ajunge la concluzia că într-adevăr singura soluție posibilă și acceptabilă pentru reunificarea țării va fi federalizarea acesteia. Declar că în acest caz aș fi în principiu pentru o federație cu mai mulți subiecți, o federație care ar avea drept model "schema" austriacă”. Și tot de acolo: "Dacă prețul ieșirii Republicii Moldova pe orbita normalității este federalizarea ei, atunci cred că merită cel puțin să discutăm despre un astfel de scenariu".

La 10 iulie 2002, în cadrul unei conferințe de presă la agenția Infotag, liderul Partidului Social Liberal (PSL), Oleg Serebrian, a declarat că "dacă s-ar avea în vedere că subiect al federație va deveni fiecare județ cu aceleași drepturi ca regiunea transnistreană sau găgăuză, atunci ar merita să ne gîndim". Iar în cadrul discuției la masa rotundă a proiectului OSCE privind federalizarea republicii, președintele Partidului Social Liberal a menționat că problema federalizării Republicii Moldova trebuie supusă unui referendum.

Acum, condamnîndu-l pe Țveatcov, vicepremierul Biroului Politici de Reintegrare, Oleg Serebrian, spune că "societatea moldovenească a respins această idee acum 20 de ani". "Într-adevăr, au existat mai multe proiecte de federalizare, iar primul dintre ele a fost încă în 2002, înainte de "planul Kozak", așa cum este numit. Au fost discuții despre un statut special, despre autonomie. ( ... ) Proiectul de federalizare ar pune sub semnul întrebării întreaga arhitectură a Moldovei, iar noi nu ne dorim în nici într-un caz acest lucru ", a declarat Serebrian într-un interviu acordat zilele trecute Radio Chișinău.

Iată ce a declarat Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Franța, Oleg Serebrian, în aprilie 2015, adică relativ recent, într-un interviu acordat Europa Liberă: "Federalizarea este un concept discutabil. Ce poate însemna federalizarea? Cred că putem vorbi mai degrabă despre o autonomie mai largă pentru aceste regiuni. Chișinăul, de fapt, se declară pentru acordarea unei autonomii mai largi Transnistriei. Cît de largă - depinde... [aici fraza se termină, iar diplomatul începe să vorbească despre altceva – n. red.]".

Xenia Florea

(Continuarea citiți pe 08.04.2022)

10
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?