X 
Transnistria stiri: 1406
Eurovision stiri: 504

Un administrator, miniștri, un ex-procuror și un ”activist - lăptar”. Cine pretinde la funcția de Primar general? Partea a III-a

4 oct. 2019,, 17:54   Analitică
6990 1

(Începutul și continuarea citiți pe 02.10.2019 и 03.10.2019)

Ultima parte din dosarele celor 19 candidați la funcția de primar general de Chișinău în apropiatele alegeri generale locale.

Dorin Chirtoacă – nr. 13 în buletinul de vot

41 de ani, candidatul Partidului Liberal, al cărui președinte este

De trei ori (în 2007, 2011 și 2015) a ieșit învingător în alegerile Primarului general de Chișinău, a deținut funcția de edil al capitalei mai bine de 10 ani. Însă dacă în alegerile din 2007 a obținut o victorie netă – a fost un vot de protest, iar Dorin Chirtoacă pe atunci era considerat ”un suflu nou” în politica moldovenească, rezultatele scrutinelor din anii 2011 și 2015 pentru multă lume au fost îndoielnice, ele fiind un produs al înțelegerilor interne de coaliție.


Dorin Chirtoacă a absolvit facultatea de drept a Universității din București. Între anii 2001-2003 a fost redactorul emisiunii de divertisment “Surprize, surprize” a postului TVR1. În perioada 2003-2005 a fost coordonatorul proiectelor “Alegerile libere și presa liberă” a Comitetului Helsinki pentru drepturile omului în RM. În 2005 – managerul “Аndа” S.R.L.

În 2004 devine vicepreședinte al Partidului Liberal, care pe atunci încă se mai numea Partidul Reformelor. La începuturile carierei sale politice se pronunța pentru închiderea, la Chișinău, a posturilor de radio cu emisie în limba rusă și pentru interzicerea publicității externe în limba rusă.

Prima încercare de a deveni primar general de Chișinău a întreprins-o în alegerile locale din 2005. Inițial, acestea s-au desfășurat vara – atunci Dorin Chirtoacă a acumulat 7,13% din voturi și a ocupat locul trei, însă acele alegeri au fost declarate nule, deoarece prezența alegătorilor la urne a fost mai mică de 1/3. La următoarele alegeri, în noiembrie 2005 era deja nr. 2, dar și atunci prezența la urne a fost insuficientă, iar în anul 2007 Dorin Chirtoacă a ocupat fotoliul de primar general al capitalei.

După care a mai fost ales în această funcție de două ori – grație faptului că PL făcea parte din coaliția de guvernare și Mihai Ghimpu mereu negocia pentru nepotul său funcția de primar. Dar în 2017 relațiile dintre democrați și liberali au început să se înrăîutățească fulgerător. În mai 2017, Dorin Chirtoacă a fost reținut de ofițerii CNA în dosarul parcărilor cu plată și plasat în arest la domiciliu. Iar în noiembrie 2017, la Chișinău s-a desfășurat referendumul local pentru demiterea lui Dorin Chirtoacă. Inițiatorii lui îl numeau pe Chirtoacă “durerea de cap a tuturor chișinăuienilor”.

Pentru demiterea primarului au votat atunci 87% dintre orășenii veniți la urne, însă referendumul a fost declarat nul din cauza prezenței insuficiente le vot a alegătorilor. Totuși, Dorin Chirtoacă nu a mai putut activa și la 16 februarie 2018 a demisionat din funcția de primar general, cu un an și jumătate înainte de încheierea mandatului. Acum Chirtoacă aspiră la cel de-al patrulea mandat și declară că nici un primar nu a făcut pentru Chișinău așa de multe, ca el. De altfel, de această dată el are șanse nesemnificative să ocupe fotoliul de edil al capitalei.

În ultimii doi ani, reieșind din declarația de venit și proprietăți, Dorin Chirtoacă a ridicat 302 377 lei - salariul de primar general, alți 54 mii i-a primit fiind consilier politic al Partidului Liberal. Ex-primarul a indicat că la Colonița deține în devălmășie un lot cu suprafața de 0,30 ha, preț de cadastru 525 614 lei și tot la Colonița, tot în devălmășie – o casă cu suprafața de 243,4 m.p. în valoare de 778 189 lei, trei garaje și încă două imobile primite ca moștenire. În plus, Dorin Chirtoacă este proprietarul unic al unui apartament din Chișinău cu suprafața de 71,8 m.p., cumpărat în anul 2015. Are două automobile – un Opel produs în 1993 și un BMW cu anul de fabricare 1997.

Ivan Diacov – nr.14 în buletinul de vot

66 de ani, candidatul “Partidului Nostru”.

Ex-procurorul municipiului Chișinău. Frate cu Dumitru Diacov, președinte de onoare al PDM.

În 1980 a absolvit facultatea de drept a Universității de stat din Chișinău (actuala Universitate de stat din Moldova). A studiat la Academia afacerilor interne din Moscova.

Între anii 1980-1986 a fost anchetator superior la procuratura interraională Soroca. A fost anchetator superior la procuratura raionului Octombrie din Chișinău, apoi – procuror adjunct. În 1988 a devenit conducătorul grupului specializat de descoperire a crimelor în procuratura Chișinău.

În anul 1991 a fost numit șef adjunct al departamentului investigații al Ministerului securității naționale, în 1994 – adjunct al procurorului or. Chișinău. Iar în anii 1998-2001 și 2010-2015 a ocupat funcția de procuror al municipiului Chișinău. Între aceste perioade (anii 2002-2009) a fost șef de secție la Procuratura Generală, departamentul urmărire penală.

În noiembrie 2015, Ivan Diacov a plecat din sistem, trîntind ușa în urma sa. Nu numai că a demisionat, dar a mai declarat că, în semn de protest, intenționează să restituie ordinul “Gloria muncii”, care i-a fost conferit pentru 35 ani de muncă impecabilă în organele procuraturii. Diacov și-a explicat acțiunile prin dezacordul său cu felul cum este reformată procuratura și cu un șir de decizii ale Procurorului general, precum și prin faptul că pe parcursul ultimilor ani, fiind procuror al municipiului Chișinău, a tot informat Procurorul general despre aceea că unii procurori și judecători comiteau acte de corupție și abuz în serviciu și a solicitat tragerea lor la răspundere disciplinară sau penală.

El a adus aceste fapte la cunoștința conducătorilor țării, însă toate semnalele lui au fost ignorate. Mai mult, a declarat Diacov la conferința de presă convocată cu această ocazie, “pentru a-mi închide gura Procurorul general, Corneliu Gurin, a inițiat un șir de anchete de serviciu în privința mea”. După ce, la 30 noiembrie, 2015 și-a anunțat demisia, Ivan Diacov a declarat că instituțiile de drept ale statului au nevoie de ”o curățite totală” și a pus la îndoială eficiența investigării furtului miliardului din sistemul bancar, dat fiind că procurorii care investigau ”jaful secolului” nu au experiența și competențele necesare.

Potrivit declarației de venit și proprietăți, depuse la consiliul electoral de circumscripție Chișinău, în ultimii doi ani Ivan Diacov a ridicat o pensie de 244 063 lei și 150 mii lei obținuți din comercializarea automobilului (marca mașinii nu a fost indicată). Familia Diacov deține la Chișinău un teren cu suprafața de 0,099 ha, altul (0,1045 ha) este luat în arendă. În proprietate mai are o casă de locuit cu suprafața de 314,5 m.p., un garaj de 61,3 m.p., un oarecare imobil cu suprafața de 11,5 m.p. și două automobile– Hyndai Sonata produs în 2009 și cumpărat în 2013, și un Suzuki Vitara produs în anul 2015 și cumpărat în 2017 .

Vladimir Cebotarinr.15 în buletinul de vot

38 de ani, candidatul Partidului Democrat

Jurist, ex-ministru al justiției, în prezent – deputat în parlament din partea PD.

În 2003 a absolvit facultatea de drept ULIM cu specializare în drept economic, în 2011 a obținut titlul de MBA (magistru în administrarea afacerilor) la Universitatea Newport (SUA). După care și-a continuat studiile la Școala de economie și științe politice din Londra (diviziune a Universității din Londra): a fost printre studenții programului de master a facultății inginerie – numele lui Cebotari era în lista studenților de la cursurile axate pe managementul transportului aerian. Presa a scris că masteratul la această universitate durează trei ani și costă cca 23 mii lire/an.

După absolvirea ULIM, în perioada anilor 2003-2005 a fost consilier juridic la biroul de avocați “Solomon”. În 2005 a activat în calitate de consultant principal în cadrul direcției de informații și analize a aparatului președintelui Vladimir Voronin. A fost jurist-șef la Inconarm S.A. În 2008-2009 – consilier al directorului general al Agenției transporturilor. Între anii 2006 și 2011 a condus departamentul juridic al companiei Air Moldova, după care timp de un an și jumătate a condus Autoritatea aeronautică civilă din RM.

Pe atunci Vladimir Cebotari era cunoscut drept unul dintre cei mai bine plătiți manageri ai întreprinderilor de stat. Doar în decursul unui an, fiind manager la Air Moldova, Aeroportul Internațional Chișinău și Autoritatea aeronautică civilă, Cebotari a ridicat un salariu în sumă totală de peste 800 000 lei. Între iunie 2013 și aprilie 2015 a ocupat funcția de ministru adjunct al transporturilor și infrastructurii drumurilor, apoi a cîștigat concursul pentru funcția de director–administrator al întreprinderii de stat “Calea ferată a Moldovei”.

Dar în scurt timp a fost nevoit să părăsească ramura transporturilor: în iulie 2015 Partidul Democrat l-a delegat în funcția de ministru al Justiției în guvernul Streleț. Pe atunci se spunea că este unul dintre cei mai bogați membri ai noului guvern. Vladimir Cebotari a deținut această funcție și după numirea guvernului Filip în ianuarie 2016 .

A fost vicepreședinte al Partidului Democrat și adesea se manifesta ca megafon al formațiunii politice. După alegerile parlamentare din 24 februarie devine deputat, este vicepreședintele fracțiunii PDM în parlament. La 19 septembrie, la solicitarea procuraturii generale, parlamentul l-a lipsit pe V.Cebotari de imunitatea parlamentară. În versiunea anchetei, în 2013 Cebotari, pe atunci membru al comisiei de selectare a companiei pentru concesionarea aeroportului Chișinău, a contribuit la aceea ca întreprinderea de stat să fie transmisă “unui agent economic creat și administrat de un grup criminal”. Cebotari a calificat acest fapt ca pe o tentativă de presiune politică pentru a-l împiedica să intre în cursa electorală pentru fotoliul de primar de Chișinău.

Presa a scris adesea despre faptul că Cebotari ”uita” să includă în declarațiile sale anuale unele venituri sau bunuri. Spre exemplu, veniturile obținute pe post de acționar al unui șir de companii. Mass-media a mai scris despre afacerile trecute pe numele rudelor după ce Vladimir Cebotari a devenit ministru sau despre casa de lux dintr-o zonă de elită a Chișinăului, în care locuiește familia ministrului Justiției și care nu este înregistrată de autoritatea cadastrală.

În conformitate cu actuala declarație de venituri și proprietăți, depuse de Vladimir Cebotari la consiliul electoral de circumscripție Chișinău, în anii 2017-2018 fiind ministru al Justiției el a primit un salariu de 193 445 lei. Printre veniturile familiei au fost indicate 25 mii euro din comercializarea automobilului BMW 640 produs în anul 2012 și dividendele primite de soție de la companiile Fly One (1 195 200 lei) și Sanair Service (440 777 lei).

Vladimir Cebotari are în proprietate două terenuri cu suprafața de 0,049 ha fiecare. Mai are o casă de locuit cu suprafața de 226,7 m.p. în valoare de 1800000 lei și o treime dintr-o casă de locuit amplasată în s. Chiperceni, Orhei, cu suprafața de 270 m.p. În declarațiile sale anterioare, Vladimir Cebotari mai indica un apartament de 60 m.p. și o casă de locuit (duplex) de 560 m.p.

La compartimentul “bunuri mobile” candidatul PD la funcția de primar general a indicat automobilele Porsche produse în 2015 și 2018 și luate în leasing în 2018, în valoare de 0,7 mln. și 2 mln. lei. Iar la “Opere de artă, arme, colecții și alte mărfuri ce depășesc valoarea a 20 de salarii medii pe economia națională” – trei ceasuri în valoare de 8,5 mii dolari, 9 mii dolari și 14 mii dolari. La fel, Vladimir Cebotari a arătat că deține conturi bancare în care a depozitat cca 100 mii lei și 60 mii dolari.

În declarație se mai indică, că familia Cebotari deține cote în mai multe societăți cu răspundere limitată: Vlaconic (95%) – agricultură, C&V Asistenta (50%) – consult juridic, compania Fly One (40%), Tchebo (75%) – comerț și Sanair Service (27%) – activitate în domeniul turismului.

Octavian Țîcu – nr. 16 în buletinul de vot

47 de ani, candidatul Partidului Unității Naționale (partidul lui Anatol Șalaru)

Istoric. Doctor în științe istorice. Fost pugilist, de șapte ori campion al Moldovei, participant la Jocurile Olimpice din Atlanta-1996. Este cunoscut pentru viziunile unioniste radicale și fraza despre aceea, că victoria URSS în Marele război pentru apărarea Patriei este ”o mare problemă”, iar sărbătorirea zilei de 9 Mai – “renaștere neo-imperială” și “reocupare”.

În 1994 a absolvit Universitatea din Iași. În 2001 a devenit conferențiar la Universitatea de stat din Moldova, în 2002 – șeful catedrei de istorie și științe politice a ULIM. În februarie 2013 a fost numit ministru al Tineretului și sportului din partea PL, însă deja în mai, la numirea guvernului Leancă, această funcție a trecut la liberal-reformatori și în fotoliul de ministru a venit Octavian Bodișteanu. Țîcu a declarat că deține materiale compromițătoare despre succesorul său și l-a acuzat pe Bodișteanu că în timp ce era ministru adjunct ar fi fost implicat într-un șir de scheme frauduloase.

Iurie Leancă spunea că i-a propus lui Octavian Țîcu postul de consilier al prim-ministrului în probleme de sport, însă el a refuzat. Totuși, colaborarea lor politică a continuat. În 2015 Țîcu a participat în alegerile locale din Ungheni pe lista blocului ”Platforma populară europeană din Moldova – Iurie Leancă”, însă în scurt timp a părăsit partidul și a depus mandatul de consilier raional din cauza unor disensiuni cu foștii colegi de partid și nemulțumirii față de modul în care a fost creată coaliția la nivel național.

În parlamentarele din 24 februarie 2019 a participat pe lista blocului ACUM, în care avea poziția nr.6, a mai candidat, tot de la ACUM, în circumscripția uninominală nr.16 (Ungheni). A devenit deputat în parlament și membru al fracțiunii partidului “Platforma Demnitate și Adevăr” (DA). Însă la18 septembrie a anunțat că părăsește fracțiunea și intenționează să candideze la funcția de primar de Chișinău și deci - să-i facă concurență lui Andrei Năstase, liderul Platformei DA. Politologii au spus numit acest demers predictibil și logic, iar pe Țîcu – spoilerul lui Năstase în alegerile locale.

Octavian Țîcu candidează din partea Partidului Unității Naționale (PUN) al ex-ministrului Apărării Anatol Șalaru. În afară de PUN, a mai negociat înaintarea candidaturii sale cu alte două formațiuni politice – PLDM și Partidul Popular Român, dar a decis să meargă cu PUN pentru că acolo nu se insista pe calitatea de membru.

Conform declarației de venituri și proprietăți, Octavian Țîcu a avut, în ultimii doi ani, mai multe surse de venit: 160 mii lei a fost salariul său la Institutul de istorie, 415 739 lei – plățile pentru activitatea de conferențiar, expert etc. la USM, fondul Soros, postul Jurnal TV, publicația Cotidianul ș.a. Încă 32 325 mii lei i-a obținut din editarea unei cărți la editura ARC.

Familia Țîcu deține un apartament de 128,3 m.p. în valoare de 739,5 mii lei, un automobil Ford Focus produs în 2017 și cumpărat în 2018. În declarație au mai fost indicate conturi în băncile moldovenești, în care Octavian Țîcu deține 43,4 mii lei și unul la BRD cu 10,3 mii euro.

Serghei Toma – nr.17 în buletinul de vot

47 de ani, candidatul Partidului Oamenilor Muncii

De profesie – medic veterinar. Președinte al Partidului oamenilor muncii (fostul partid “Pentru unirea Moldovei”), din partea căruia candidează la funcția de primar.

Potrivit publicației Newsmaker, în anii 1990 Serghei a condus o întreprindere cooperatistă de confecționare a încălțămintei la Bender, a administrat compania Stimorol în România, a fost director pentru dezvoltare al companiei agricole Diames Group. La moment este stabilit în marea Britanie – este manager general al companiei britanice Hoos Technology LTD (producerea echipamentelor pentru extragerea petrolului). Hoos Technology este sponsorul general al unui șir de cluburi sportive din Rusia – d.e., în octombrie, trecut Serghei Toma a semnat, în numele companiei pe care o administrează un acord de colaborare cu clubul de handbal “Таганрог-ЮФУ”.

În declarația de venituri și proprietăți pentru anii 2017-2018, depuse la consiliul electoral de circumscripție Chișinău, este indicat că la compania Bulpay LTD Serghei Toma a primit 1 006 816 lei. În declarație mai este indicat faptul că are în proprietate automobilul Honda, produs în 2007, înregistrat în România și cumpărat în 2010 contra 9 mii euro, cote-părți de 75% în compania Bulpay LTD și de 99% - în compania Hoos Technology LTD.

Vladimir Țurcanu – nr.18 în buletinul de vot

47 de ani, candidatul Partidului Popular Român (fostul partid Liberal-Reformator)

Fost secretar de presă al președintelui Nicolae Timofti. Adesea apărea în fața presei pentru a sonoriza poziția șefului statului în diverse chestiuni, așa că pe atunci circula o glumă cum că de fapt președinte este nu Timofti, ci Vlad Țurcanu, iar Nicolae Timofti doar împarte ordine și ridică salariul.

A absolvit facultatea de jurnalism a Universității de stat din Moldova. Ca jurnalist, și-a început activitatea în anul 1992 – în emisiunea Modern-club 805 de la Radio Moldova. În 1998 a devenit redactor-șef al redacției pentru tineret de la acest post de radio. În paralel (1994-1999) participa la producerea unui șir de programe distractive la postul TV “Moldova-1”. A fost director marketing la Radio Contact, între anii 2001 și 2004 a activat la postul de radio Europa Liberă.

În 2006-2008 a fost membru al Consiliului coordonator al audiovizualului (CCA). În 2010 a fost numit în funcția de director adjunct al reprezentanței companiei televizate “МИР” în Moldova. Iar la 19 aprilie 2012 – secretar de presă și consilier al președintelui Nicolae Timofti. În ianuarie 2016 a demisionat din această funcție și a cerut scuze de la colegii-jurnaliști pentru dezinformare: noaptea guvernul Filip a depus jurămîntul, iar Țurcanu declarase la un șir de posturi TV că ceremonia în cauză va fi amînată.

După demisionare, a apărut adesea pe post de comentator. În august, curent a devenit președinte al Partidului Popular Român – așa se numește, după congresul din august, Partidul Liberal-Reformator. A decis să meargă în alegerile locale “pentru a salva Chișinăul de socialiști”.

În 2017-2018 Vladimir Țurcan a ridicat, ca salariu și plăți din diverse surse (Soros – Moldova, radio “Pajura Alba”, Institutul european de studii politice (IESP) ș.a.) în total 562 mii lei.

Familia fostului secretar de presă al președintelui deține trei terenuri cu suprafața de 0,0638 ha, 0,0671 ha și 0,1843 ha, un apartament de 95 m.p. și două automobile – Subaru Forester, produs în 2007 și Toyota Urban Cruiser produs în 2009.

Boris Volosatîi – nr.19 în buletinul de vot

63 de ani, candidatul partidului “Democrația Acasă”.

Istoric, doctor în pedagogie. Directorul liceului teoretic român-francez ”Gh.Asachi”. În această instituție predă istoria mai bine de 35 ani, aproape 30 din ei este directorul acestui liceu. Niciodată nu și-a ascuns viziunile unioniste, declara că proiectul numit Republica Moldova a eșuat.

În 1978 a absolvit Universitatea de stat din Chișinău. De la 1990 încoace este directorul liceului ”Gh.Asachi”. În 1999 a devenit președintele Federației de pawerlifting din Moldova: toate au început de la o secție sportivă în cadrul liceului. Într-un interviu, Boris Volosatîi își amintea că pentru a proteja elevii de influența nocivă a străzii el a propus unui grup de tineri să practice, gratis, un gen de sport în sala sportivă a școlii. Peste ceva timp această activitate a căpătat formă legală – în 1999 au fost depuse actele pentru înregistrarea oficială a Federației de pawerlifting și triatlon din Moldova .

A participat în alegerile parlamentare din 2001: a candidat din partea mișcării “Pentru ordine și dreptate” (președinte era Veaceslav Untilă). Pentru a doua oară Boris Volosatîi a încercat să acceadă în legislativ la 24 februarie curent. A candidat în circumscripția uninominală nr. 33 (Băcioi, Codru, Durlești, Sînjera, Trușeni). În aceeași circumscripție candida și președintele partidului Platforma Demnitate și Adevăr Andrei Năstase, care a și învins cu rezultatul 46,32%.

În alegerile locale din 2011 a candidat pe lista PLDM, dar inițial nu a acces în Consiliul municipal. Consilier municipal a devenit în noiembrie 2014 – după demisia lui Victor Roșca.

Conform declarației de venit și proprietăți, în ultimii doi ani salariul de director al liceului, ridicat de Boris Volosatîi, a constituit 352 284 lei, 14 100 – salariul primit la “Sinteza-OS” S.R.L. (producerea hidroizolanților și a materialelor pentru acoperiș, lucrări pe acoperiș, comerț), fondată de soția sa, a mai primit și o pensie de 73 192 lei. Boris Volosatîi a mai declarat 20 mii lei obținuți din închirierea apartamentului din Chișinău și 406 mii lei dividende primite de soția sa de la compania “Sinteza-OS”.

Familia Volosatîi are în proprietate șase terenuri (toate cumpărate în 2011) în raionul Căușeni, cu suprafața între 0,3384 ha și 0,6784 ha, două apartamente luate în ipotecă cu suprafața de 66,8 m.p. și 98,6 m.p., o casă de 108 m.p. primită ca moștenire în raionul Ștefan Vodă, un garaj de 18 m.p. și un automobil Mercedes E200 produs în 2008 și cumpărat în 2012.

Xenia Florea

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?