X 
Transnistria stiri: 1364
Eurovision stiri: 499

Un tsunami de falsuri: Cum să reziști atacurilor informaționale în Moldova?

11 mar. 2022,, 11:40 (reactualizat 11 mar. 2022,, 23:03)   Analitică
11502 0

Pe fundalul evenimentelor militare din Ucraina vecină, spațiul informațional al Moldovei a fost inundat de un val de falsuri. Populația era amenințată cu introducerea stării marțiale și mobilizarea armatei, cu restricționarea ieșirilor din țară, cu evacuarea misiunilor diplomatice, cu sporirea nivelului de radiații, cu deficitul de valută și reducerea stabilității financiare, cu criza carburanților și a produselor alimentare.

Pentru ca cetățenii să nu se lase păcăliți de manipulatori și să dezvolte ”imunitatea informațională”, autoritățile și-au activizat eforturile pentru a rezista fluxului de dezinformații. Dezmințirile făcute public de primele persoane, lansarea resursei online contra știrilor false, investigarea de către serviciile speciale și procuratură a falsurilor difuzate – iată doar o parte din ”arsenalul” aplicat în Moldova.

Totuși, nici peste două săptămîni de la începutul acțiunilor militare fluxul de dezinformări și falsuri evidente nu a secat. Autoritățile intenționează să grăbească adoptarea proiectului de lege pentru contracararea acestor fenomene, inclusiv și în spațiul online. Este vorba despre adoptarea unor măsuri severe, în special cu referire la securitatea națională, - chiar și încetarea activității resursei informaționale. În același timp, experții îndeamnă la redactarea minuțioasă a formulărilor din proiectul de lege, pentru a evita abuzurile și reglementarea excesiv de dură a spațiului online.

Destabilizarea psihologică și profitul obținut din trafic

Experiența multor țări ne arată, că în perioada evenimentelor politice active și de alt ordin în spațiul informațional apar numeroase dezinformări, falsuri și trollinguri. Materialele neveridice au ca scop nu doar să provoace panică, să--i destabilizeze psihologic pe cetățeni cu acest război informațional, dar și să obțină profit din trafic. Falsurile pot fi diferite, deseori cu predestinație îngustă, ”ascuțite” minuțios spre anumite segmente ale societății - spre exemplu, părinții militarilor în termen, posesorii depozitelor bancare, reprezentanții unor anumite profesii.


Din spusele președintei Maia Sandu, în ultimul timp au apărut «multe informații false menite să sperie oamenii». Șefa statului le recomandă oamenilor să se informeze din mai multe surse și să creadă numai știrilor verificate. Și Serviciul informații și securitate (SIS) roagă cetățenii să fie vigilenți în raport cu sursele de informații, să se abțină de la acțiuni ilegale și difuzarea mesajelor care par îndoielnice.

Pentru a contracara atacurile informaționale, autoritățile au lansat un Telegram-canal pentru verificarea informației oficiale, denumit «Prima sursă». Aici, se spune în descriere, cetățenii primesc «informații operative despre cele mai importante decizii ale autorităților moldovene, precum și dezmințirea falsurilor și manipulărilor».

În ciuda eforturilor și îndemnurilor din partea autorităților, fluxul de falsuri nu seacă. În spațiul informațional apar periodic zvonuri cum că Moldova intenționează să se implice în războiul din Ucraina, sau că țara iată-iată va fi supusă unei agresiuni militare. În mod repetat, a fost difuzată informația despre presupusa implicare a Transnistriei în acțiunile militare sau alte scenarii preconizate în regiune. De la caz la caz, circulă zvonuri despre intenția autorităților moldovene de a sprijini sancțiunile împotriva Rusiei, ceea ce va provoca urmări negative pentru țara noastră. Toate aceste informații se dovedesc a fi neveridice, cel puțin în clipa difuzării lor.

«Trebuie să fim vigilenți, dar să nu intrăm în panică »

Diverse instituții publice și însăși șefa statului au venit cu dezmințiri de mai multe ori. «Nu există semne care să vorbească despre pregătiri militare în regiunea Transnistriei », - subliniază Maia Sandu. Președinta crede că în prezent nu există riscul atragerii Moldovei în conflictul militar din Ucraina.«Nimeni nu poate garanta 100% cum vor evolua evenimentele. Dar din toată informația de care dispunem nu există premize pentru ca războiul să se extindă pe teritoriul Moldovei. Nu trebuie să ne alarmăm. Trebuie să fim vigilenți, dar să nu ne temem și să nu intrăm în panică», - menționează Sandu.

Șefa statului a dezmințit și declarațiile deputatului ucrainean Alexei Goncearenco, care a anunțat că pe 9 martie în RM va fi introdusă legea marțială. Potrivit ei, aceasta este o minciună, iar premizele pentru participarea Moldovei la acest conflict militar lipsesc. «Nu a fost dat ordinul de mobilizare a armatei. Conform Constituției, Republica Moldova este o țară neutră. Noi nu ne vom implica nicicum în conflictul din țara vecină», - menționează Maia Sandu.

În același timp, Ministerul apărării din RM a reacționat la informațiile apărute în mass-media ucraineană cu privire la bombardarea aerodromului din Vinnița, efectuată, chipurile, din Transnistria. Conform Telegram-canalului guvernamental, departamentul apărării neagă categoric faptul lansării pe malul stîng al Nistrului a rachetelor asupra Ucrainei de. Și administrația transnistreană a declarat că exclude participarea sa la războiul contra Ucrainei.

Anterior, mulți cetățeni ai RM au primit mesaje false cu invitația de a se înrola în armată. Autoritățile au răspuns că o atare informație nu a fost difuzată și în prezent nu are loc înrolarea în Armata Națională.«Guvernul neagă oficial această manipulare, nu există și nu este preconizat vre-un program de înrolare în armată. Materialele privind această informație falsă au fost trimise la poliție, iar persoanele care difuzează falsuri vor răspunde penal », - se spune în comunicatul de presă al cabinetului de miniștri.

Hotarele-s deschise, radiația este în limitele normale

Cu privire la sancțiunile de amploare anunțate împotriva Rusiei, ministrul de externe Nicu Popescu a dat de înțeles fără echivoc: RM nu li se va alătura și ”își va păstra poziția diplomatică”. Din spusele sale, chiar și pentru statele cu economii mult mai dezvoltate ca Moldova asemenea decizii nu-s ușoare. Ministrul a explicat poziția autorităților prin considerente economice și a făcut trimitere la dependența economiei RM de relațiile cu Rusia, inclusiv în sfera energetică. Decizia de a nu se alătura sancțiunilor antirusești a confirmat-o și președinta Maia Sandu.

Incendiul de la CAE din Zaporojie, Ucraina, s-a soldat cu o dezinformare despre nivelul sporit de radiații în Moldova. Oamenii au cumpărat mai toate rezervele de iod și iodomarină din farmaciile moldovenești, deși, spun specialiștii, consumarea neîntemeiată și necontrolată a acestor preparate este dăunătoare sănătății și nu salvează de radiații. În același timp, datele Ministerului sănătății arată că în RM nu a fost mărit nivelul radiațiilor și că nu există pericole pentru populație. Agenția internațională pentru energia atomică (AIEA) confirmă că în regiune acești indicatori nu depășesc normele.

O altă știre falsă ține de regulile ieșirii din țară a cetățenilor RM de sex masculin. Autoritățile confirmă că bărbații din Republica Moldova pot trece frontiera fără careva restricții, iar declarațiile contrare-s doar un fals, difuzat pentru a semăna panică în populația țării noastre.

Zilele trecute Inspectoratul general pentru situații de urgență a infirmat informația despre testarea sistemului de avertizare din Chișinău, difuzată de unele Telegram-canale. În comunicatul de presă al departamentului se concretizează, că informația din spațiul online nu corespunde realității și că sirenele de apărare civilă nu vor fi testate.

În week-end, guvernul a ieșit cu o declarație oficială despre aceea că ambasadele nu se evacuează din țară. «Misiunile diplomatice își continuă activitatea în Republica Moldova, în colaborare cu autoritățile, pentru a ajuta refugiații sosiți în țara noastră după începerea războiului în Ucraina. În același timp, mulți diplomați acreditați în țara vecină și-au găsit refugiu la Chișinău, inclusiv misiunea civilă OSCE» - susține Telegram-canalul «Prima sursă». Drept confirmare, ambasadorii unui șir de țări europene au difuzat un mesaj video de infirmare.

Avem destui carburanți și valută

În plus, în Rețea a fost lansată informația falsă privind criza carburanților, cu trimitere la faptul că stațiile de alimentare nu ar avea suficientă benzină și motorină. Experții au explicat, că asta putea ține de evenimentele din Ucraina, dat fiind că în timpul conflictului militar e nevoie de mult combustibil. Zvonurile erau alimentate și de faptul, că în Moldova unele benzinării au limitat comercializarea benzinei și a motorinei la suma de 1000 lei pentru un autoturism și maxim 100 litri pentru camion.

Proprietarii benzinăriilor și-au explicat acțiunile prin faptul, că toți au început să facă plinul, indiferent dacă aveau sau nu nevoie. Dar potrivit lor este vorba despre niște măsuri temporare, în scurt timp rezervele vor fi completate și restricțiile scoase. Agenția Națională pentru reglementare energetică din RM a îndemnat să nu fie semănată panica: carburanți ajung pentru toți. ANPE informează, că în prezent stațiile de alimentare de la noi dispun de rezerve de benzină, motorină și gaz lichefiat, care aparțin importatorilor, suficiente pentru a satisface cererea existentă.

Andrei Spînu, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, a explicat că situația este influențată de fluxul recent de automobile, inclusiv din Ucraina. Au început și lucrările agricole de primăvară. Mai există și cazuri, spune el, în care importatorii mari de produse petroliere au refuzat să le comercializeze în vrac celor mai mici, sau le comercializau la prețul cu amănuntul de la benzinăriile mici. «Firește, pentru ei nu era avantajos să le cumpere și să le comercializeze la același preț . Erau nevoiți să majoreze prețul, unele stații nu dispuneau de motorină sau o eliberau cu restricții», - spune Spînu, subliniind că «dacă înțelegere reciprocă și solidaritate nu va exista», autoritățile se vor implica în acest proces.

Pe rețelele sociale și în mesagerie este difuzată activ informația despre deficitul de monedă străină, cozile de la bancomate și refuzul unor bănci de a vinde euro. BNM însă informează că băncile comerciale activează în regim stabil, iar în țară există destule rezerve valutare, care în situațiile de criză pot fi utilizate pentru a asigura stabilitatea financiară. «Noi urmărim atent ca băncile să dispună de bani suficienți și ca cererile de scoatere să fie satisfăcute în conformitate cu regulile existente. Deocamdată nu există motive de neliniște, se fac pași pentru a asigura băncile cu lichidități», - a spus prim-ministra Natalia Gavrilița.

«Nu exagerați și nu vă lăsați manipulați»

Autoritățile explică cu regularitate că Moldova respectă principiul de neutralitate și nu va participa la acțiunile militare. În același timp, RM desfășoară o misiune umanitară – ajută ucrainenii care fug din calea focului. Conform datelor din 9 martie, în țară au intrat peste 260 de mii de cetățeni ai Ucrainei, dintre care cca 110 mii au rămas în Moldova (cam 4% din populația RM). Din informațiile guvernului, trei sferturi din numărul total de ucraineni locuiesc în prezent în familiile moldovenilor, iar un sfert - în centrele de plasament organizate de autorități.

Președinta Maia Sandu a prevenit despre campania intensă de promovare a falsurilor, scopul cărora este să-i prezinte pe refugiații ucraineni drept niște persoane agresive, care abuzează de situația lor. Șefa statului spune că în Moldova există riscul destabilizării situației dacă unele cazuri aparte cu participarea refugiaților, mai puțin plăcute, vor vi difuzate pe larg și astfel se va impune ideea că ucrainenii ar fi un popor agresiv. Președinta îndeamnă cetățenii să fie vigilenți și să verifice informația din mai multe surse.

«Eu văd tot mai multe încercări ale oamenilor și grupurilor de oameni de a destabiliza situația în țară, inclusiv și cu privire la refugiați. În ultimele zile în Internet este difuzată informația falsă, uneori – veridică, dar care ține de cazuri aparte. Se încearcă prezentarea refugiaților drept persoane agresive, în încercarea de a schimba atitudinea binevoitoare față de ei. Chiar dacă există probleme, ele-s individuale. Vă rog, nu exagerați și nu vă lăsați manipulați»,- spune Maia Sandu. Președinta amintește, că «difuzarea falsurilor care incită la ură sau pot aduce prejudicii cauzei păcii, se pedepsește prin lege».

Recent, Ministerul educației, culturii și cercetării din RM a dezmințit informația falsă cum că din cauza deficitului de spații pentru refugiați școlile din țară pot trece din nou la lecții în regim online. «În spațiul public este difuzată pe larg informația cum că în legătură cu oferirea locurilor de plasament pentru refugiați, din 9 martie elevii vor avea orele online», - se menționează în declarația departamentului, care anunță că este vorba despre o minciună. Și concretizează, că din 9 martie elevii și studenții revin la orele obișnuite cu prezența fizică.

«Formulările ambigue și lacunele se vor solda cu abuzuri »

Oamenii legii cred că în unele cazuri este vorba despre dezinformarea deliberată și sistematică a publicului prin intermediul mass-mediei. Serviciile speciale investighează un șir de cazuri ce vizează generarea discordiei și destabilizarea ordinii publice. În vizorul SIS au ajuns acțiunile unor persoane care difuzau informații false despre războiul din Ucraina. Investigarea se face împreună cu Procuratura pentru combaterea crimei organizate și cazuri speciale și cu Serviciul protecție internă și contracarare a corupției. Cei de la SIS fac trimitere la art. 140 și 346 din Codul Penal: «Propaganda războiului» și «Acțiuni deliberate de incitare la ură națională, etnică, rasială sau religioasă, diferențiere sau discordie ».

Reieșind din sporirea volumului de informații care provoacă destabilizare în țară, autoritățile adresează cu regularitate cetățenilor avertizări și recomandări. «Exploatarea intenționată și manipularea tensiunilor dintre oameni în condițiile războiului care se desfășoară în preajma hotarelor noastre, vor fi pedepsite în conformitate cu legea. Moldova este o țară liberă, fiecare poate decide de sine stătător cum să-și organizeze activitatea publică, dar nimeni nu este în drept să incite la ură și să îndemne la violență sub pretextul libertății de exprimare», - a scris Maia Sandu pe pagina sa de pe o rețea de socializare.

Igor Grosu, președintele parlamentului, amintea anterior, că autoritățile pregătesc un proiect de lege pentru contracararea unor fenomene ca dezinformarea, propaganda și știrile false, inclusiv în spațiul virtual. În prezent documentul se perfectează și în scurt timp va fi propus pentru dezbateri publice. Din spusele spicherului, pe fundalul situației tensionate din Ucraina adoptarea legii privind responsabilitatea pentru mass-media și alte surse care dezinformează este o necesitate în condițiile riscurilor pentru securitatea națională. Modificările legislative introduc penalități în etape, chiar și încetarea activității pentru cei care difuzează știri născocite, manipulează și nu asigură pluralismul de opinii.

Concomitent, experții menționează că în asemenea chestiuni delicate graba nu este binevenită, iar amendamentele nu pot fi adoptate fără o analiză multilaterală a ingerinței lor în drepturile fundamentale, în special cel al libertății de exprimare. Alexei Marciuc, președintele Asociației «Comunitatea Internet», amintește că adoptarea unui asemenea proiect de lege a fost anunțată încă în iulie, 2020, însă doar acum s-a purces în serios la elaborarea lui. Din spusele sale, nimeni nu pune la îndoială necesitatea și importanța perfecționării cadrului juridic în sfera dată, dar prezența în textul documentului a unor formulări ambigue și lacune juridice se poate solda cu abuzuri și un control excesiv de sever al internetului din partea statului.

În viitorul apropiat citiți pe Noi.md amănunte despre modificările legislative privind contracararea dezinformării și a falsurilor în condițiile de risc pentru securitatea națională.

Victor Surujiu

2
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?