Integrarea europeană a picat, dar va continua

La 18 octombrie în parlament s-a votat introducerea în Constituție a articolului privind cursul spre integrare europeană. Proiectul a fost adoptat în primă lectură cu majoritate de voturi, dar în lectura a doua nu a mai fost susținut de deputații PL și PLDM, care au părăsit sala de ședințe. Deci, deocamdată Constituția țării nu va fi modificată. Pentru mult timp oare?

Cine a venit cu propunerea?

Despre faptul că proiectul de lege privind introducerea în Constituție a noțiunii ”integrare europeană” în scurt timp va fi pus la vot în parlament, a anunțat la 9 octombrie liderul PD Vlad Plahotniuc.

El a lăsat să se înțeleagă, că pentru un rezultat pozitiv coaliția de la guvernare nu dispune de voturi suficiente, iar PL și PLDM au înaintat un șir de condiții în schimbul susținerii inițiativei.

«Noi considerăm, că introducerea noțiunii de integrare europeană în Constituție nu trebuie să fie parte a negocierilor politice. Termenul în care noi putem vota acest proiect va expira în scurt timp, de aceea am decis că vom pune acest proiect de lege la vot în ședința următoare. Așa vom vedea ce atitudine are fiecare deputat față de ”integrarea europeană”: de speculație electorală sau și-o dorește cu adevărat», — a declarat democratul.

De ce anume acum?

Inițiativa de a consolida vectorul european în Constituția Moldovei a fost sonorizată de liderul PD Vlad Plahotniuc la 12 septembrie,2017. Iar în decembrie, trecut CC a dat aviz pozitiv adresării unui grup de deputați din PDM și PPEM, care prevedea modificarea și completarea Constituției.

Se preconiza, că în textul Constituției va fi inclus un articol nou, care prevede că integrarea europeană a țării este scopul strategic în dezvoltarea republicii.

Inițiativa legislativă poate fi adoptată doar peste 6 luni de la înaintarea proiectului de modificare a Constituției. Adică, anume acum expiră anul din clipa în care această inițiativă legislativă a fost înaintată parlamentului. În caz că acest termen va fi depășit, inițiativa va deveni nulă.

Cine e pentru?

Inițiativa democraților a fost susținută cu ardoare de liderul Partidului popular-european, vice-premierul în problemele integrării europene Iurie Leancă. «Cu regret, peste 27 ani de independență noi încă nu ne aflăm pe calea definitivă spre Vest. Tot mai persistă puternice forțe revanșarde, nostalgice , care pledează pentru cu totul alte scopuri și astfel îi duc pe oameni în eroare. Sper mult că rațiunea va domina și toți cei care se declară pro-europeni și pro-occidentali și își demonstrează marea dragoste pentru scopul integrării europene, vor vota în susținerea acestui amendament», - a declarat el în direct la un post TV.

Cine e împotrivă?

Printre primii la propunerea PDM a reacționat președintele Igor Dodon. În comentariul său de pe o rețea de socializare șeful statului a scris: «Consider greșită includerea în Constituție a viziunilor ideologice ale unui partid politic. Cred că modificarea Constituției prin includerea stipulării privind integrarea europeană va dezechilibra societatea. Moldova și așa este divizată de vectori geopolitici și de diferite concepții de dezvoltare a țării , însă aceste discuții trebuie aplanate pe calea alegerilor sau a referendumului, pentru ca poporul să stabilească vectorul de integrare și dezvoltare ».

Și Partidul socialiștilor a declarat că nu va susține introducerea sintagmei ”integrare europeană”, propusă de partidul de la guvernare, în Constituție. În declarația publicată de formațiunea politică se spune că introducerea unui amendament ideologic în Constituție contravine principiilor de bază ale libertății de alegere și va complica situația și așa grea în condițiile societății divizate, iar așa decizii serioase trebuie luate doar prin referendum.

La ședința parlamentului din 11 octombrie membrii fracțiunii PSRM au cerut ca inițiativa să fie exclusă de pe ordinea de zi, dar majoritatea parlamentară nu a susținut această propunere.

Împotrivă s-au pronunțat și comuniștii. În ajunul votului din parlament, ei au făcut publică o declarație specială, în care încercarea de a legifera cursul de integrare europeană era numit ”un act absurd de profanare a Constituției și a bunului simț ».

«Valorile europene» constituie mai degrabă o noțiune social-morală, și nu o normă juridică, de aceea noțiunea nu poate fi inclusă în Legea Supremă a țării. Un absurd juridic constituie și amendamentele pregătite și însăși abordarea chestiunii integrării europene ca scop strategic al Republicii Moldova. Reiese, că dacă acest scop va fi atins odată și odată, acțiunea Constituției moldovenești va trebui sistată, iar statul – dizolvat. Anume așa arată aceasta din punct de vedere juridic, dar și al logicii elementare. Unde mai pui că introducerea unor asemenea amendamente noi o apreciem ca o încercare de a impune cetățenilor Republicii Moldova o anumită ideologie. Ceea ce este interzis de Constituția în sine», - se spune în declarația PCRM. Autorii mai atenționează și asupra faptului, că scopul integrării europene nu este indicat în constituțiile țărilor-membre UE.

Cine a pus condiții?

Liberalii, cum li-i obiceiul, au încercat să păstreze intriga pînă în ultimul moment. Fracțiunea PL a acceptat să voteze modificarea Constituției, dar a înaintat o condiție – limba română să devină limbă de stat în Moldova, fapt consfințit și el în Constituție. Și fracțiunea PLDM a încercat să includă în ordinea de zi a parlamentului proiectul de modificare a art.13 al Constituției, care se referă la limba română. Dar spicherul Andrian Candu a refuzat să pună proiectul la vot pe motiv că lipsesc avizele tuturor comisiilor parlamentare. Așa că nu era clar dacă reprezentanții acestor fracțiuni vor participa la vot.

Context nefavorabil

Introducerea prevederilor privind integrarea europeană a avut loc în contextul scăderii încrederii față de acest subiect în rîndul populației și a răcirii evidente a UE față de guvernarea din Moldova.

Despre prima tendință vorbesc sondajele recente ale opiniei publice. Astfel, dacă acum niște ani pentru aderarea la UE se pronunțau 60-65% dintre cetățeni, sondajul efectuat de Asociația sociologilor și demografilor la 14 septembrie, 2018 arată că doar 37% dintre respondenți susțin integrarea europeană (41% s-au pronunțat pentru aderarea la Uniunea economică Euro-Asiatică ).

Despre a doua – numeroasele semnale trimise de partenerii europeni, de la declarațiile șefului UE în Moldova Peter Mihalco, care nu vede necesitatea introducerii articolului despre integrarea europeană în Constituție, la rezoluția Comitetului pentru afaceri externe a Parlamentului European, adoptată în aceeași zi în care liderul PDM anunța intenția de a legifera în Constituție aspirațiile europene ale Moldovei. Rezoluția, printre altele, constată că «starea de lucruri în Moldova nu corespunde standardelor și principiilor supremației legii». Euro-deputații mai menționează, că «Moldova este captiva intereselor oligarhice, iar influența economică și politică este concentrată în mîinile unui grup mic de persoane ». În plus, înainte de alegerile parlamentare din a.2019 nu va exista nici un fel de susținere din partea UE. Banii UE vor veni numai în cazul în care alegerile din Moldova se vor desfășura în conformitate cu standardele și vor fi recunoscute de instituțiile internaționale specializate, și cu condiția că Moldova va avea progrese substanțiale în atingerea standardelor democratice. Experții consideră, că Moldova nu a mai primit o caracterizare așa de umilitoare din partea unei instituții internaționale, mai ales din partea Parlamentului European.

«Nu pentru mine, pentru generațiile viitoare »

Anume această rezoluție a și devenit motiv de reproșuri ale opoziției în timpul dezbaterilor proiectului în parlament. Proiectul, reieșind din importanța lui, a fost prezentat personal de spicherul Andrian Candu. El a numit UE un model de dezvoltare, iar necesitatea consfințirii noțiunii de integrare europeană a explicat-o prin interesul strategic al Republicii Moldova. «Îmi doresc asta nu pentru mine -pentru generațiile viitoare», - a tot repetat Candu. Argumentul «de dragul generațiilor viitoare» era principalul în răspunsul lui la întrebările opoziției, despre orice ar fi fost întrebat. Și a fost întrebat despre multe. Plus la întrebările despre rezoluția negativă a Parlamentului European, adversarii modificării Constituției s-au interesat de ce o problemă așa de importantă pentru societate nu a fost scoasă la referendum, ce va fi cu euroscepticii în caz că amendamentele vor fi incluse, și ce va fi dacă următoarea majoritate parlamentară se va dovedi a fi adeptul altor aspirații de integrare. Oponenții au amintit și despre faptul, că anterior PDM s-a declarat un partid pro-moldovenesc. Cum se pupă consolidarea integrării europene în Constituție cu vectorul pro-moldovenesc? - întrebau ei.

Cum era de așteptat, reprezentanții PSRM și PCRM au declarat că nu vor susține proiectul de lege, iar socialiștii au părăsit sala de ședințe în semn de protest. Totul depindea de poziția partidelor de dreapta, pro-europene – PL și PLDM. Dar ele s-au încăpăținat să nu voteze modificările Constituției, dacă în ea nu va fi consfințită noțiunea de ”limbă română”.

După alocuțiunile liderilor de fracțiuni a devenit clar că nu vor exista voturi suficiente pentru a modifica Legea Supremă. După încheierea dezbaterilor, spicherul a propus pe neașteptate, ca votarea să fie transferată pentru ședința următoare – «pentru ca unii să doarmă cu ideea aceasta ».

«Să doarmă cu ideea»

Majoritatea observatorilor s-au întrebat: ce a fost asta? Au existat mai multe versiuni. Prima - «Ceva nu a mers ». Conform ei, democrații erau siguri, că colegii lor din PL și PLDM nu vor îndrăzni să refuze votul pentru ca noțiunea de integrare europeană să fie inclusă în Constituție. De aceea refuzul lor, care însemna eșecul votării, a fost total neașteptat pentru autorii proiectului, și ei au decis să amîne votarea pentru a avea timp să-și convingă colegii și partidele de dreapta.

Despre aceasta vorbește și declarația lui Candu, care de la ecranul TV a propus cetățenilor Moldovei să ”pună presiune” pe deputații PL și PLDM. «Dragi concetățeni, fiecare dintre Dvs. îl cunoaște pe cineva, care îl cunoaște pe un deputat din PL sau PLDM. Scrieți-le scrisori, mesaje, telefonați-i azi și mîine. E nevoie să punem presiune în sensul bun al cuvîntului, pentru ca pînă joi sau vineri colegii noștri să se convingă că este unica șansă, și să voteze pentru amendarea Constituției. Eu cred sincer că este unica noastră șansă », - a declarat Candu.

Șeful parlamentului a mai menționat că el ar fi votat pentru modificarea denumirii limbii de stat în Constituție, așa cum o cere PL, însă jumătate din fracțiunea PDM este de altă părere. «De ce să ne confruntăm, dacă noi toți credem în integrarea europeană, iar cei care cred în limba română-s mai puțini, chiar dacă este un adevăr științific?», - s-a întrebat el.

Ca răspuns, parlamentarii din PL și PLDM le-au propus cetățenilor să-l convingă pe spicherul Candu să voteze pentru ca în Constituție limba de stat să fie numită română și pentru ca miliardul furat să fie recuperat.

Jurnalistul Victor Nichituș a propus propria viziune a celor petrecute. «Ideea spicherului Candu de a amâna votul este genială măcar pentru că permite niște negocieri în interiorul, dar și în exteriorul țării. Dacă timp de o săptămînă nu se va schimba nimic, înseamnă că liberalii și liberal-democrații nu au primit de la Bruxelles o altă directivă, și atunci va deveni clar că UE nu intenționează să se extindă mai departe de Prut. Aceasta va fi explicația așa de necesară Republicii Moldova», – a constatat jurnalistul.

Versiunea a doua – «Un spectacol pentru partenerii străini». O altă parte din analiști consideră că problema modificării Constituției de facto a fost deja rezolvată, iar dezbaterile parlamentare din 12 octombrie au foar doar un spectacol jucat pentru a arăta partenerilor străini cine este adevăratul adept al cursului de integrare europeană a Moldovei și ce eforturi trebuie depuse pentru ca acesta să fie păstrat și consolidat.

De altfel, din cele ce au urmat, versiunea dată s-a dovedit a fi insolvabilă.

«Această țară a avut o șansă…»

În ajunul votului final LP și PLDM se aflau în fața unei alegeri complicate: să voteze cu PDM însemna să reducă la zero toate acuzațiile anterioare în adresa lui. Să nu voteze – același nonsens: partidele pro-europene se pronunță contra integrării europene.

La început toate au mers bine – ambele fracțiuni au votat pentru adoptarea amendamentelor în primă lectură. Însă propunerea spicherului de a vota proiectul în lectura a doua a provocat nemulțumirea liberalilor, care au cerut o pauză pentru a decide ce fac în continuare. Iar cînd a venit timpul votării în lectura a doua, ei au părăsit sala de ședințe în semn de protest. Astfel, pentru includerea în Constituție a articolului privind vectorul european au votat doar 54 deputați, în loc de 67.

«Această țară a avut o șansă, dar se pare că e problema următoarei generații», - a constatat cu regret spicherul.

Însă democrații nu se predau. Andrian Candu a declarat că formațiunea examinează posibilitatea organizării unui referendum în problema includerii integrării europene ca scop strategic în Constituția Moldovei.

«Ne vom consulta cu Curtea Constituțională. Cert e că nu vom renunța la ideea integrării europene și vom modifica Constituția în acest sens. Indiferent de rezultatele votului de azi, noi examinăm posibilitatea organizării unui referendum. Noi înțelegem importanța problemei, și nu putem renunța doar pentru că colegii din parlament, de la partide, care erau considerați pro-europeni, pot să nu susțină această inițiativă», - le-a spus el jurnaliștilor.

Potrivit lui Candu, plebiscitul va avea loc în aceeași zi cu alegerile parlamentare, adică la 24 februarie, 2019.

Un preludiu preelectoral

De ce totuși partidele de dreapta, pro-europene, au refuzat să voteze consfințirea cursului european în Constituție? Deputatul-socialist Bogdan Țîrdea crede că nu a existat un comanditar din afară. Plus la asta, spune el, ei nu puteau susține inițiativa democraților deoarece liberalii și liberal-democrații categoric nu vor ca PDM să fie lider pe segmentul european. Aceasta ar slăbi PLDM, PL, PAS și «Platforma DA» în viitoarea cursă parlamentară.

«Dacă PLDM și PL i-ar fi susținut pe democrați, ei niciodată nu ar mai fi putut forma un bloc electoral cu PAS și «Platforma DА», - crede Țîrdea.

Și analistul politic Serghei Manastîrlî crede că recentul vot are subtext electoral.

- Tot ce se petrece azi în parlament și în spațiul politic moldovenesc în general trebuie perceput ca un preludiu al alegerilor din februarie a anului viitor. Inițiativa democraților de introducere a sintagmei ”integrare europeană” în Constituție este una populistă în exclusivitate, ea nu ar fi introdus careva schimbări cardinale în viața țării. Este un vis frumos, predestinat să impresioneze nu europenii, da pe moldovenii de la sate, epuizați de numeroasele probleme. Dacă doreau, ei ar fi găsit voturile necesare, și sursele spun că voturi erau, însă democrații nu au dorit să negocieze. Dar în tot cazul, ei le-au amintit alegătorilor despre sine ca despre promotorii ideii europene, și au arătat cu degetul la cei care nu-s de acord, ca dușmani ai visului și ai democrației. Este, deci, o mișcare propagandistică perfectă. Da la implementarea visului european politicieni încă vor mai reveni.

Vladislav Bordeianu