Transnistria stiri: 1406
Eurovision stiri: 504

”Dosarul Manole”: președinta CC este verificată privind interesele personale

23 iun. 2021,, 09:00 (reactualizat 23 iun. 2021,, 21:00)   Analitică
12770 19

Domnica Manole, președinta Curții Constituționale a Moldovei, nu pentru prima dată ajunge în atenția Autorității naționale pentru integritate (ANI). De această dată instituția anticorupție urmează să stabilească prezența sau absența conflictului de interese în acțiunile sale în timpul exercitării funcției.

Zilele acestea expiră termenul oferit CC pentru a răspunde la interpelarea privind posibilele încălcări din partea judecătoarei constituționale. De altfel, lucrurile s-au dovedit a fi deloc simple: și CC, și președinta ei au refuzat categoric să colaboreze cu autoritatea de control, bănuind că în spatele interpelării stă un atentat la independență și o imixtiune în jurisdicția constituțională.

ANI nu este de acord cu această poziție: legislația nu prevede indulgențe pentru judecătorii CC, care-s obligați să declare averile și interesele personale. Mai mult, șefa Înaltei Curți trebuie să fie un exemplu din acest punct de vedere, în caz contrar alte persoane suspuse, în special în sectorul justiției, se pot întreba: face să luăm în serios și să reacționăm la interpelările autorității de integritate, dacă președinta CC nu vede o atare necesitate?

Ocolind învingătorii în concurs

Domnica Manole este una dintre cele mai contradictorii judecătoare, cu o reputație neunivocă. Activează în sistem din a. 1985, a început de la funcția de consultant la Curtea supremă de justiție, și-a continuat cariera la judecătoria capitalei, sediul Ciocani, apoi – la Curtea de Apel Chișinău. Pe parcursul activității sale judiciare, în mod repetat a figurat în investigații jurnalistice scandaloase, în mediul judecătorilor moldoveni a mai devenit cunoscută și ca proprietara celui mai mare parc de automobile – 11 mașini, majoritatea fiind date în arendă unui parc de taximetre. Ulterior ANI a constatat, că judecătoarea și-a tăinuit o parte din avere, dar nu au urmat careva sancțiuni. Domnica Manole a declarat, că a greșit la completarea declarației de venit și avere.


În a. 2016 Procuratura generală a acuzat-o de emiterea unei decizii ilegale, prin care a fost anulat actul CEC privind respingerea cererii grupului de inițiativă al Partidului ”Platforma Demnitate și Adevăr” de a organiza un referendum de modificare a Constituției. Ulterior, Consiliul suprem al magistraturii (CSM) a eliberat-o din funcție, dar CC a declarat ilegală acea demitere. În ciuda acestui fapt, în februarie, 2018 CSM i-a refuzat Domnicăi Manole restabilirea statutului de judecător, găsind neîntemeiate cerințele ei. După ce în iulie, 2018 procuratura a renunțat la toate acuzațiile în adresa sa, ea a fost achitată în dosarul privind referendumul.

La CC Domnica Manole a ajuns printr-un concurs de împrejurări, căci pierduse concursurile la care aplicase. În a. 2019, după încercarea nereușită de a candida în parlament pe listele blocului ACUM, Manole a aplicat simultan la trei concursuri pentru funcția de judecător CC, anunțate de CSM, guvern și parlament (fiecare dintre cele trei puteri numește doi judecători CC). Însă în toate trei cazuri nu s-a bucurat de suficientă susținere. După ce Manole a pierdut la guvern, Olesea Stamate, ministra de atunci a justiției, actuală consilieră prezidențială, a recomandat Consiliului superior al magistraturii să o excludă pe Manole din concurs, dat fiind că CSM și cabinetul de miniștri aveau reguli identice de selectare a judecătorilor.

Totuși, după ce chestiunea numirii judecătorilor constituționali a ajuns pe agenda parlamentului, în proiectul de decizie nu s-a regăsit numele învingătorilor în concurs Nicolae Eșanu și Vladimir Grosu, în schimb erau numele Domnicăi Manole și a ex-președintelui CC Dumitru Pulbere ( într-un final, deputații au renunțat la candidatura acestuia). În așa fel și-a obținut mandatul actuala președintă CC, ocolind învingătorii concursului și regulile numirii. Experții în mod repetat au vorbit despre aceea, că numirea ei a fost rezultatul unui compromis politic în cadrul majorității parlamentare care acționa la acel moment. Așa și nu au mai urmat careva explicații publice în această chestiune.

Și funcția de președintă a unicului organism de jurisdicție constituțională din Moldova Domnica Manole a ocupat-o cu scandal. Inițial, în fruntea CC renovate s-a aflat Vladimir Țurcan. Dar în scurt timp judecătoarea CC Liuba Șova a declarat, că numirea acestuia a fost convenită în prealabil, iar un angajat al parlamentului i-a recomandat ca la votare să înainteze candidatura lui. Domnica Manole a cerut să fie revăzută decizia privind alegerea președintelui CC, și majoritatea judecătorilor au votat pentru ea la funcția de președintă.

Manole a emis numeroase decizii dubioase în dosare care ulterior au ajuns pe agenda Curții Europene pentru drepturile omului (CEDO). Printre acestea - – «Hyde Park și alții contra RM», «Avram și alții contra RM», dosarul privind închiderea postului TV de opoziție NIT în a. 2012 și transmiterea frecvențelor de emisie către media-holdingul lui Vladimir Plahotniuc. Una dintre decizii a devenit motivul unui scandal diplomatic. În a. 2014 ea se afla în fruntea colegiului care a respins acțiunea primăriei Chișinău contra unei companii de construcție, care la preț redus a obținut în proprietate un teren pe care a ridicat mai multe blocuri supraetajate în jurul ambasadei Franței în RM. Diplomații au fost nevoiți să treacă în alt sediu și au anunțat că sistează temporar prestarea serviciilor consulare în Moldova.

Anul trecut Ministerul justiției a publicat datele statistice despre dosarele pierdute de Moldova la CEDO în ultimii 20 de ani. Conform calculelor departamentului, guvernul a fost recunoscut vinovat de 10 ori în dosarele examinate de complete de judecată, din care făcea parte Domnica Manole. Multe dosare încă mai urmează a fi examinate de Curtea de la Strasbourg.

Interesele personale și imparțialitatea

La ANI ni s-a spus, că dosarul președintei CC se află la stadiul acumulării de dovezi. ANI a cerut de la Curtea Constituțională informații și copiile autentificate ale unui șir de acte, în contextul controlului privind participarea judecătoarei Domnica Manole în procesul din 27 aprilie, 2021, unde a fost examinată legitimitatea mandatului ei. Este vorba despre verificarea circumstanțelor expuse în adresarea deputatului PSRM Grigore Novac, în urma căreia ANI s-a apucat de șefa Curții Constituționale.

Parlamentarul insistă ca instituția să se expună cu privire la faptul, dacă Manole putea participa la luarea deciziei CC, în conformitate cu care hotărîrile parlamentului privind revocarea ei din funcție și numirea lui Boris Lupașcu în loc au fost declarate neconstituționale. Verdictul CC în această chestiune a fost făcut public la finele lunii aprilie, iar Domnica Manole a participat și la audieri, și la dezbaterile care au avut loc cu ușile închise timp de cca 30 de minute. În plus, cu participarea sa, hotărîrile parlamentului au fost stopate în aceeași zi în care pentru ele a votat majoritatea parlamentară

Între timp, dacă există motive să credem că judecătorul a fost părtinitor la examinarea unui dosar concret, de regulă se pune problema recuzării lui. Procedura poate fi inițiată și de participanții la proces, dar și de judecătorul însuși, în acest caz este vorba despre o autorecuzare. Diferența esențială constă în faptul, că judecătorul este obligat să declare autorecuzare, dacă știe că există temeiuri pentru aceasta, în timp ce pentru ceilalți participanți în dosar este un drept, nu o obligație. Mulți cred că, evident, Domnica Manole trebuia cel puțin să refuze participarea la vot pe marginea chestiunii privind soarta mandatului său. Practica judiciară moldovenească cunoaște cazuri de recuzare și autorecuzare a judecătorilor și în circumstanțe mai puțin importante.

Într-o anumită măsură, participarea Domnicăi Manole la examinarea acestui dosar contravine obligațiilor judecătorilor constituționali, prevăzute de art. 17 al Legii CC. Una dintre acestea – «să exercite funcția cu imparțialitate și cu respectarea Constituției ». Cu alte cuvinte, judecătorului i se impun cerințe privind atitudinea imparțială și echitabilă la examinarea materialelor unui dosar concret. Judecătorul trebuie să fie subiectiv lipsit de prejudecăți personale sau părtinire față de persoanele, a căror soartă o decide.

Unii constituționaliști notorii cred că decizia CC oricum era previzibilă, poziția persoanei interesate a devenit un factor important, dar nu decisiv, însă refuzul Domnicăi Manole de a se autorecuza în situația unui evident interes personal subminează autoritatea instanței și naște îndoieli suplimentare privind obiectivitatea ei.

Unul dintre ei a menționat în comentariul pentruNoi.md : «Despre ce fel de echidistanță a Domnicăi Manole putem vorbi în acest caz, dacă la mijloc este nu numai problema validității mandatului ei de președinte al CC, dar și a funcției de judecător în general? Este clar că poziția sa la examinarea acestui caz nu poate fi considerată imparțială. Iar acest criteriu face parte din condițiile obligatorii ale bunei administrări a justiției, menținerea încrederii participanților la proces și a societății în întregime în obiectivitatea și imparțialitatea judecătorului și a instanței pe care acesta o reprezintă. În clipa în care decide să participe sau nu la examinarea unui dosar concret, judecătorul trebuie să tindă spre excluderea oricăror îndoieli privind imparțialitatea sa și existența unor preferințe. Apar întrebări și față de întregul complet de judecată, care putea utiliza instrumentele procesuale ce permit recuzarea unui judecător părtinitor, aflat în conflict de interese, reieșind din temeinicia faptelor care îi pot pune la îndoială imparțialitatea. Există cazuri în care, reieșind din importanța dosarului, judecătorul a fost înlăturat din proces chiar și fără dovezi, fiind suficiente și bănuielile întemeiate obiectiv».

Un atentat la independență?

Încă nu demult președinta Maia Sandu a criticat ANI pentru că se preocupă doar de incidentele mărunte, și lasă fără atenție figurile serioase. «Ce-i asta – lipsă de competență sau curaj, ori există anumite înțelegeri cu cei, care obțin avantaje din asta?», - a spus șefa statului în martie, la ședința Consiliului de integritate ANI, la care a fost prezentat raportul de activitate al instituției.

Dar, se pare, o așa «figură serioasă» ca Domnica Manole are destule argumente și poteci juridice pentru a refuza colaborarea cu autoritatea de integritate. La Curtea Constituțională intenția ANI de a verifica existența sau lipsa unui posibil conflict de interese a fost primită cu dușmănie. Nici Manole nu se grăbește să ofere explicații, chiar dacă ea, ca președintă a înaltei curți, trebuie să fie un model în această privință. Căci, cu un asemenea exemplu în față, alte persoane suspuse , în special în sectorul justiției, se pot întreba: face oare să iau în serios și să respect indicațiile autorității anticorupție, dacă președinta CC nu vede această necesitate?

În răspunsul său oficial, CC subliniază, că ANI nu are competențe constituționale și juridice pentru un asemenea control, dat fiind că actele solicitate se referă la jurisdicția constituțională. CC menționează, că cererea ANI este o imixtiune în activitatea independentă a Curții Constituționale, și propune instituției să renunțe la intențiile sale și să-și retragă cererea.

Instanța face referire la propria decizie din 9 iulie,2020, în care a fost stabilit că ea «este singura autoritate competentă care poate lua decizii finale în chestiuni ce țin de Constituție, funcționarea nemijlocită a CC și relațiile ei cu instituțiile statului, fiind liberă de orice fel de cenzură, și care aplică și tălmăcește prevederile Constituției ». În aceeași decizie, instanța subliniază: Constituția nu face distincția actelor CC reieșind din genul sau conținutul lor, iar asta «duce la concluzia că toate actele Curții se pun în aplicare, împuternicirile ei constituționale fiind definitive ». Indiferent de denumirea lor, actele CC nu pot fi contestate.

În opinia judecătorilor, «actele emise în limitele jurisdicției exclusive a CC, nu pot fi supuse cenzurii nici din punct de vedere al constituționalității, nici din cel al legalității de orice autoritate publică, inclusiv instanța pentru litigii administrative ». Astfel, conchide Curtea, Constituția nu împuternicește alte autorități publice să examineze vre-o decizie a CC și să tragă concluzii privind neconstituționalitatea sau ilegalitatea lor.

În lunile din urmă, în vizorul ANI au nimerit mulți demnitari suspuși - și foști, și actuali. Numai în primul trimestru al anului curent inspectorii de integritate au inițiat cca 100 de proceduri de verificare, iar posibilele conflicte de interese figurează în mai bine de 60 de controale. În celelalte investigații se analizează situațiile privind incompatibilitatea funcțiilor, se verifică averile și veniturile.

Printre cei care în anul acesta au devenit obiect de verificare : un fost președinte al RM, doi deputați, un ex-ministru, patru șefi de raioane, un viceprimar, 14 primari, un membru al Comisiei naționale a pieței financiare. În plus, prin verificările ANI au trecut judecători, șeful unui penitenciar, rectorii Universității agrare și a celei de stat, deputați din diferite partide - și de opoziție, dar și din majoritatea parlamentară. Printre ei – reprezentanți ai PSRM, PDM, ”Șor” și PAS. Deputatul Bogdan Țîrdea a menționat în emisia unui post TV privat, că ANI verifică minuțios averea fiecărui ales al poporului din partea PSRM și îi impune «să prezinte raportul pentru fiecare piroșcă cumpărată ».

În unele cazuri pretențiile nu s-au adeverit, sau au fost nesemnificative, dar în aproximativ 50 de cazuri inspectorii au depistat diverse încălcări. În fiecare caz aparte au fost întocmite procese verbale, în primele trei luni ale a.2021 în sumă totală de 66,5 mii de lei. Au fost sancționați un membru al CSM, procurori, președinți și vicepreședinți de raioane, primari, funcționari din MAI și alte instituții. Reprezentanții ANI susțin că în respectivul registru au fost înregistrate și rezolvate mai bine de 50 de situații privind conflictele de interese.

Asta în timp ce nimeni nu a ignorat cererile ANI și nu a refuzat să colaboreze cu autoritatea anticorupție într-o formă așa de evidentă și categorică, cum a făcut-o CC și președinta ei. Autoritatea națională pentru integritate a declarat, că s-a adresat CC cu respectarea tuturor împuternicirilor instituționale, prevăzute de lege. Dat fiind că membrii CC au obligația să declare averea și interesele personale, în cazul Domnicăi Manole inspectorul este în drept să ceară acte și informații . Legislația nu conține indulgențe pentru judecătorii instanței de jurisdicție constituțională, de aceea materialele trebuie să fie prezentate în decurs de 15 zile de la recepționarea cererii.

Victor Suruji

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?