Transnistria stiri: 1365
Eurovision stiri: 499

«Dosarul Manole»: Ce se ascunde în spatele atacului sincronizat asupra ANI?

24 ian. 2022,, 18:16   Analitică
15426 20

În Moldova continuă bătăliile verbal-juridice între Domnica Manole, președinta Curții Constituționale (CC) și Agenția națională pentru integritate (ANI) – instituția anticorupție, abilitată să verifice averile și interesele personale ale demnitarilor.

Șefa CC întreprinde măsuri pentru a-l pedepsi pe inspectorul, care a îndrăznit să finalizeze verificarea acțiunilor ei, din care a rezultat un conflict de interese. Iar ANI crede că legislația nu conține indulgențe pentru judecători și deci Manole trebuia să respecte procedura și să refuze participarea sa la evaluarea constituționalității dispoziției legislativului privind soarta mandatului ei.

Autoritățile au calificat concluzia ANI, publicată în timpul sărbătorilor de iarnă, drept ilegală și care nu ține cont de jurisprudența CC. Pe de altă parte, în mediul experților se vorbește despre presiunile politice și un atac coordonat asupra ANI în scopul intimidării și folosirii ei pe post de instrument de reprimare contra oponenților și criticilor actualei guvernări.

Specialiștii îndeamnă la o reformă constituțională, care ar lipsi CC de statutul deosebit și ar crea condiții funcționale pentru atragerea judecătorilor la răspundere, în caz că aceștia încalcă prevederile legii și ale Constituției. Mai ales că și Comisia de la Veneția a declarat că este gata să acorde orice sprijin – dace, bineînțeles, autoritățile și însăși CC va dori să îmbunătățească cadrul legal în acest domeniu.

Un pericol pentru independența CC?


Domnica Manole, care în acest an va împlini 62 de ani, a fost numită judecătoare a Curții Constituționale prin decizia parlamentului din 23 aprilie,2020. Are o experiență de judecător de peste 30 de ani. Înainte de a-și pune mantia de judecător constituțional, Manole a făcut justiție la judecătoria sectorului Ciocani și la Curtea de Apel Chișinău. Pe parcursul carierei sale, a figurat în mod repetat în investigații jurnalistice și scandaluri. Are în palmares numeroase decizii dubioase în dosare, care ulterior au ajuns la CEDO.

Începutul acestei istorii a fost pus în aprilie, trecut. Atunci Curtea Constituțională a verificat legitimitatea mandatului Domnicăi Manole. În ajun, la CC au fost depuse adresările foștilor deputați din partea blocului ACUM. Ei contestau decizia parlamentului, luată cu voturile deputaților PSRM și ai partidului ”Șor”, cu privire la revocarea Domnicăi Manole din funcția de judecător constituțional și numirea lui Boris Lupașcu în această funcție. Decizia parlamentului a fost recunoscută neconstituțională. Manole a participat la audieri, dar și la dezbaterile cu ușile închise. În plus, cu participarea ei, deciziile legislativului au fost sistate imediat după ce deputații au votat pentru ele.

În scurt timp, ANI a demarat o anchetă în acest caz și a cerut de la CC acte de verificare în raport cu Domnica Manole. Dosarul a fost inițiat de inspectorul Virgiliu Barda, care activează la ANI din octombrie,2019, iar în februarie,trecut a fost numit inspector superior pentru integritate. Curtea Constituțională a numit aceste acțiuni imixtiune în activitatea sa și a cerut retragerea solicitării. Însăși Domnica Manole a refuzat să colaboreze cu ANI în acest caz.

După parlamentarele anticipate din iulie, 2021 și formarea noului guvern, la CC a fost depusă cererea lui S.Litvinenco, ministrul justiției. Autorul solicita explicații dacă ANI are dreptul să inițieze asemenea verificări în raport cu organul de jurisdicție constituțională și membrii lui. În rezultat, CC a emis o decizie în care sublinia finalitatea actelor sale și inadmisibilitatea ingerințelor din exterior. Iar verificarea din partea unui organ administrativ, în opinia CC, este egală cu stabilirea unui control extern asupra activității judiciare, ceea ce este interzis de Constituție.

De fapt, verdictul CC scoate controlul ANI în raport cu Domnica Manole în afara Constituției. A fost recunoscută neconstituțională și prevederea legii, conform căreia Domnica Manole putea să fie lipsită de fotoliul ei. Anterior, art. 19 p. (1) d) al Legii privind CC prevedea pierderea mandatului de judecător constituțional la constatarea participării acestuia la luarea deciziilor în condițiile unui conflict de interese. În decizia sa, CC a declarat că asta pune în pericol independența Curții Constituționale și a membrilor ei, iar ANI «nu are competență constituțională și legală pentru a verifica participarea judecătorilor constituționali în examinarea dosarelor la CC ».

Încălcare fără pedeapsă

Pe acest fondal, ANI a declarat că va continua verificările în raport cu Domnica Manole. Autoritatea anticorupție a luat act de decizia CC, dar s-a abținut de careva declarații. În rezultatul anchetei, ANI a constatat o situație de conflict de interese, despre care judecătoarea nu a anunțat și nici nu s-a autorecuzat de la examinarea acestei chestiuni. Autoritatea anticorupție menționează, că președinta CC a dat apreciere dispoziției parlamentului, care se referea direct la ea și la numirea ei în componența CC.

Între timp, în afară de procedura specială în cadrul legislației privind integritatea, există și reguli-standard de procedură. Dacă există temeiuri să se creadă, că un judecător poate fi părtinitor într-un anumit caz, de regulă este pusă problema recuzării sale. Procedura poate fi inițiată și de părțile participante la proces, dar și de judecătorul însuși, în acest caz este vorba de o autorecuzare. Diferența semnificativă constă în faptul, că judecătorul este obligat să anunțe o autorecuzare, dacă el cunoaște despre existența unor temeiuri în acest sens, în timp ce pentru alți participanți la proces acesta este un drept, nu o obligație.

Într-o anumită măsură participarea Domnicăi Manole la examinarea acestui dosar contravine obligațiilor judecătorilor constituționali, prevăzute de art. 17 al Legii privind CC. Una dintre acestea este să «exercite atribuțiile încredințate lor imparțial și cu respectarea Constituției ». Cu alte cuvinte, de la un judecător se cere o atitudine imparțială și echitabilă la examinarea materialelor dosarului concret. Judecătorul trebuie să fie subiectiv liber de propriile prejudecăți sau preferințe în raport cu persoanele, a căror soartă o decide. Putem oare, în acest caz, vorbi despre imparțialitatea Domnicăi Manole, dacă miza era valabilitatea nu numai a mandatului ei de președintă CC, ci și a funcției de judecător în general?

În pofida conflictului de interese depistat, inspectorul nu a sancționat-o pe șefa CC. Astfel, totul s-a terminat cu constatarea abaterilor de la cerințele legislației. Pe de o parte, legea nu prevede o altă procedură, pe de alta – CC a avut grijă să anuleze norma, conform căreia judecătorul poate fi eliberat din funcție din cauza unui conflict de interese. ANI menționează, că în timpul verificării Manole a avut posibilitatea să-și expună punctul de vedere, dar nu numai că a refuzat să o facă, ci nici nu a prezentat inspectorului actele cerute de acesta în timpul controlului . Mai mult, șefa CC insista ca inspectorul să renunțe la control și la pretențiile înaintate.

După publicarea verdictului ANI, Domnica Manole a ieșit cu o declarație în care face trimitere la o recuzare, care a fost declarată în acel proces și care a fost examinată de colegii-judecători. Ea menționează, că «Constituția și legile speciale aplicabile jurisdicției constituționale nu permit altor organe ale puterii de stat să exercite controlul asupra actelor de jurisdicție constituțională ». În situația dată, potrivit ei, conflictul de interese poate fi soluționat numai de CC conform regulilor, care reglementează recuzarea judecătorului în caz că există îndoieli privind imparțialitatea lui .

Manole amintește decizia CC în chestiunea dată, care este obligatorie nu numai pentru judecători, ci și pentru întregul sistem judiciar din RM. «Ignorarea ei de către inspectorul pentru integritate este o încălcare grosolană a Constituției și a legilor constituționale, care impun respectarea actelor jurisdicționale ale CC »,- a subliniat președinta CC. Potrivit ei, acțiunile inspectorului pot sta la baza aplicării sancțiunilor în condițiile legii. Domnica Manole și-a declarat intenția să «întreprindă toate măsurile necesare pentru a-l trage la răspundere pe inspectorul care a emis acest act ».

«Sărituri» în apărarea Constituției

Maria Dastic, secretarul de presă al ANI, a spus că instituția se abține de la comentarii și nu participă la discuțiile privind ”dosarul Manole”. În același timp, unul dintre reprezentanții autorității anticorupție a spus pentru Noi.md, că în cadrul verificării au fost respectate toate competențele instituționale conferite Autorității naționale pentru integritate. Din spusele lui, inspectorul este în drept să inițieze un dosar, să ceară actele și informațiile necesare în cazul Domnicăi Manole, dat fiind că în conformitate cu legea aceasta este subiectul declarării averii și a intereselor personale. Din acest punct de vedere putea fi pusă problema atragerii la răspundere a Domnicăi Manole, care a ignorat solicitarea ANI în încercarea de a împiedica colectarea probelor.

Cei de la ANI menționează că investigarea cazurilor conflictelor de interese este una dintre direcțiile de activitate ale acestei instituții, și Domnica Manole nu este unica persoană suspusă, care a ajuns în vizorul ei în acest context. Astfel, în prezent inspectorii au inițiat proceduri de verificare a regimului juridic al conflictelor de interese în raport cu membrii Consiliului suprem al magistraturii (CSM) Dorel Mustață și Victor Micu. Controlul a început după ce s-a aflat, că la ședințele CSM Mustață și Micu au participat în procesul votării pe marginea chestiunilor care îi vizau personal.

Președinta Maia Sandu în comentariul pe marginea verdictului ANI în raport cu președinta CC a menționat ilegalitatea lui. «Cred că noi trebuie să discutăm despre încrederea noastră în deciziile ANI. Am vorbit de multe ori despre aceea cum a funcționat această autoritate de la formarea ei încoace», - a spus Sandu. Opinia privind ilegalitatea verdictului ANI a fost susținută și de ministrul justiției Serghei Litvinenco. Pe pagina sa socială el a numit această decizie «o desconsiderare sau o nerecunoaștere evidentă a practicii Curții Constituționale », și «atribuirea unor competențe contrar Constituției».

În scurt timp după publicarea informației privind concluzia ANI în raport cu șefa CC, Sandu a vizitat autoritatea anticorupție. În informația pentru presă se spune, că în cadrul întrevederii au fost discutate problemele, cu care se confruntă ANI , și măsurile care trebuie luate pentru a face instituția pe deplin funcțională . Președinta a întrebat cum stau lucrurile în privința controalelor demnitarilor suspuși, și de ce acestea iau așa de mult timp.

În același timp, din informațiile de care dispunem, una dintre temele de bază ale acestei întrevederi a fost controlul efectuat în raport cu Domnica Manole, despre care presei nu i s-a comunicat. Șefa statului a dat de înțeles că activitatea ANI nu corespunde așteptărilor cetățenilor, care cer prevenirea corupției și asigurarea integrității funcționarilor publici, precum și o verificare rapidă și eficientă a averilor demnitarilor suspuși, în privința cărora există suspiciuni, iar ANI se caracterizează prin acțiuni lente și își irosește capacitatea în investigații, legitimitatea cărora este îndoielnică.

În mediul experților răsună opinii cum că reprezentanții principalelor instituții publice s-au pronunțat în apărarea Domnicăi Manole. Autoritățile neagă categoric acest lucru, și spun că apără în exclusivitate Constituția și legea. Astfel, șeful ministerului justiției a comentat pe o rețea socială declarațiile privind interesul său de a o sprijini pe Domnica Manole. «Am fost întrebat de ce "am sărit" în apărarea președintei CC în cazul "concluziei" ANI. Este o minciună crasă. Eu nu "am sărit" în apărarea cuiva. Eu "am sărit" în apărarea Constituției », - a scris S.Litvinenco pe pagina sa socială, și a menționat că o atare reacție va urma «de fiecare dată dacă se va atenta la Constituție și Lege ».

Un atac sincronizat?

De altfel, mulți experți au o altă părere, apreciind declarațiile guvernanților în adresa Autorității naționale pentru integritate. Politologul Dionis Cenușa a scris pe o rețea de socializare, că obiecțiile critice ale președintei Maia Sandu și ale ministrului Serghei Litvinenco aseamănă cu un atac sincronizat. El e menționat, că președinta CC Domnica Manole este în drept să conteste decizia ANI în instanță, iar reprezentanții puterii ar fi trebuit să aștepte finalizarea procesului și să nu facă declarații ce pot pune presiuni asupra justiției.

În opinia lui Cenușa, autoritățile tot mai des recurg la declarații destructive și la demonstrarea forței: «După ce reprezentanții puterii au făcut declarații care sugerează intimidarea ANI (cazul judecătoarei CC Domnica Manole), ministrul Litvinenco face declarații care seamănă cu o intimidare a criticilor, prin ANI ». Expertul face trimitere la recenta declarație a ministrului justiției despre facturile pentru gazele naturale, plasate de funcționarii publici pe rețelele sociale, în care Litvinenco sugerează că autoritățile ar putea trimite inspectorii ANI și procurorii la funcționarii predispuși critic.

«Explicația cea mai potrivită este monopolul absolut asupra puterii, pe care azi îl deține PAS »,- spune politologul. El menționează, că asemenea «gesturi» ale funcționarilor publici compromit guvernarea, căci se subînțelege că unele instituții publice ar putea fi folosite pe post de instrumente politice. «În acest context, societatea civilă ar putea aminti guvernanților, că instituțiile publice supuse guvernului nu pot fi intimidate (cazul Manole), nici folosite pentru a intimida », - a declarat Cenușa.

La fel ca și mulți alți experți, doctorul habilitat Teodor Cîrnaț, specialist în drept constituțional și fost membru al Consiliului superior al magistraturii, și-a exprimat nedumerirea în raport cu poziția autorităților în «dosarul Manole». El a subliniat, că doar instanța este în drept să aprecieze legalitatea deciziei Autorității naționale pentru integritate: «Putem constata că ministrul justiției și președinta țării au intervenit în activitatea ANI, și indirect au pus presiuni pe instanța care va examina acest dosar pe viitor ».

Apreciind poziția autorităților, ex-ministrul Fadei Nagacevschii a menționat pe pagina sa socială, că este vorba despre o prostie instituționalizată și o încercare de a leza drepturile fundamentale. În opinia sa, într-un stat de drept ministrul justiției ar demisiona după asemenea declarații. Nagacevschii crede că guvernarea PAS cu fiece zi înmulțește gafele antidemocratice, « vizibile chiar și din cosmos ». Situația dată , din spusele lui, ilustrează «nocivitatea monopolului asupra puterii a unui partid, care se rostogolește rapid spre dictatură, indiferent de orientare și culoarea politică ».

Experții mai amintesc și de poziția exprimată de Gianni Buguicchio , președintele Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei, în scrisoarea adresată Curții Constituționale. El menționează, că din punct de vedere al legislației în vigoare, controlul ANI pare a fi o imixtiune în activitatea independentă a curții, și totodată amintește, că deciziile privind recuzarea judecătorilor, luate de CC, trebuie să fie clare și argumentate. Reprezentantul Comisiei de la Veneția a dat de înțeles, că în Moldova reglementarea juridică în acest domeniu este imperfectă, și a propus ajutor «dacă Curtea Constituțională și autoritățile RM vor dori să perfecteze legislația».

Mulți experți menționează necesitatea evidentă de perfecționare a cadrului legal pentru a evita precedentele similare în viitor. Pe de o parte, nimeni nu are îndoieli că Domnica Manole nu a anunțat despre interesele personale și a participat la adoptarea deciziei fără a soluționa, de facto, conflictul de interese. În plus, ea și-a exprimat în mod repetat punctul de vedere și a oferit consultări în probleme ce țin de competența CC. În același timp, chestiunea privind aplicarea sancțiunilor sau încetarea competențelor poate fi pusă numai de însăși CC, care în Moldova este afiliată puterii politice și de-facto este o autoritate supranațională, care nu se supune nimănui. Singura modalitate de a scăpa de această situație este introducerea amendamentelor în Constituție și Legea privind CC în cadrul unei reforme constituționale, care va crea mecanisme mai eficiente pentru atragerea la răspundere a judecătorilor care au încălcat legea.

Victor Surujiu

3
1
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?