Pentru ca teatrul să nu moară de covid

Din cauza situației epidemiologice complicate și a prelungirii regimului stării de urgență în sănătate, în Moldova au fost introduse diverse restricții și interdicții. Dacă în a. 2020, în timp ce se înregistra cel mai mare număr de infectări cu covid, prin decizia Comisiei naționale pentru starea de urgență în sănătate activitatea teatrelor și cinematografelor a fost interzisă în totalitate, în acest an s-a mers în întîmpinarea acestor instituții de cultură și li s-a permis să activeze cu sălile pline la 50% din capacitate, chiar dacă localitatea se află în zona roșie din cauza statisticilor înalte privind morbiditatea.

Dar, plus la aceasta, la intrarea în sală spectatorii trebuie să prezinte certificatul - covid (sau una dintre variantele (pe hîrtie/electronic) certificatului privind cursul complet de vaccinare contra COVID-19 (trebuie să treacă cel puțin 14 de la injectarea ultimei doze), testul expres sau testul PCR (valabil timp de 72 ore); sau certificatul medical care confirmă că titularul lui în ultimele 6 luni a fost bolnav de coronavirus; sau testul privind existența anticorpilor (valabil timp de 3 luni de la testare ).

Toate aceste restricții afectează activitatea teatrelor. Unii conducători ai acestor instituții de cultură se arată nemulțumiți de restricțiile introduse și vorbesc despre situația financiară complicată, despre plecarea actorilor. Alții se bucură măcar de această variantă redusă de activitate, amintindu-și de perioada în care nu aveau posibilitatea să activeze deloc.

Întrebați primarul

Gabriela Lungu, directoarea teatrului municipal pentru copii ”Guguță”, în comentariul pentru mass-media a anunțat, că în trupa instituției pe care o conduce au rămas doar 13 actori: trei au plecat peste hotare, doi de pregătesc să o facă.

«Ei au plecat deoarece eu nu le por majora salariul, nu-i pot plăti suplimentar. Mai înainte de toate aceste interdicții în teatre era posibilă activitatea prin cumul. Acum, că pentru spectatori este introdusă condiția de a prezenta testul sau certificatul de vaccinare, nu vin nici măcar spectatorii care veneau altă dată. Putem conta numai pe ajutorul autorităților», – o citează tvr.md pe G.Lungu.

La această declarație a directoarei teatrului ”Guguță”, și în general la situația din teatre în rezultatul restricțiilor - covid, a reacționat ministrul culturii Sergiu Prodan. La 27 septembrie el a postat pe pagina sa oficială un text, prin care a vrut să ”facă puțină claritate în această chestiune”.

Cu privire la plecarea actorilor din teatre din cauza salariilor mici, S.Prodan și-a exprimat regretul și a menționat, că Ministerul culturii nu poate influența mărimea plăților lunare din teatrele municipale, dat fiind că în acest caz responsabilitatea este a primăriei Chișinău.

Cu privire la restricții, S.Prodan a menționat, că la începutul lunii septembrie Ministerul culturii i-a consultat pe toți directorii teatrelor, ai sălilor de concerte, pe organizatorii evenimentelor culturale sub cerul liber cu privire la activitatea instituțiilor teatral-concertistice în perioada noului val al pandemiei.

«Majoritatea dintre aceștia au preferat să folosească sălile la capacitate maximă cu obligativitatea ca publicul să prezinte unul din cele patru acte justificative (privind vaccinarea deplină, recenta însănătoșire, testul pozitiv la anticorpi sau cel PCR negativ la COVID). În septembrie, anume așa a fost organizat totul. Septembrie a fost luna, în care toate teatrele și sălile de concerte au deschis stagiunile. Majoritatea – cu premiere… Toate instituțiile teatral-concertistice și muzeele subordonate Ministerului culturii au funcționat la capacitate deplină, cu sălile pline sau aproape pline. Măsurile anti-epidemiologice au fost respectate, instituțiile teatral-concertistice își continuau activitatea. La intrare, spectatorii prezentau certificatele de vaccinare sau cele de prezență a anticorpilor, și purtau măști. Septembrie a fost luna evenimentelor culturale, posibil prea numeroase pentru o perioadă pandemică. De ce teatrele municipale nu au spectatori, iar actorii acestor teatre depun cereri de eliberare din funcții? Cred că această întrebare trebuie adresată în special primăriei», –a argumentat ministrul culturii.

În același timp, S.Prodan s-a lamentat că situația epidemiologică se complică din cauza numărului în creștere a celor infectați cu covid, Chișinăul a intrat în zona roșie din care cauză au fost introduse restricții care prevăd activitatea teatrelor și a sălilor de concerte la capacitatea de 50%. El a dat asigurări că va face, ca ministru al culturii, tot posibilul pentru a apăra drepturile oamenilor de cultură în perioada pandemiei, cu respectarea legii și fără a supune actorii și spectatorii riscului de infectare.

«Chiar dacă se lucrează la capacitate maximă, salarizarea artiștilor, a oamenilor de cultură nu este echitabilă nici pe departe. Pentru a soluționa această problemă, trebuie modificată legislația, și aceasta este una dintre direcțiile principale de activitate a Ministerului culturii», – a scris S.Prodan și s-a adresat reprezentanților mass-media cu rugămintea să nu rupă cuvintele sale din context.

Finanțele nu interpretează romanțe

Primarul de Chișinău Ion Ceban, în răspunsul la declarația ministrului culturii cu privire la aceea că salariul actorilor și lucrătorilor teatrelor este în competența municipalității și că mărimea lui depinde de autoritățile locale, care ar putea opri exodul artiștilor, a menționat că administrația capitalei investește în teatre suficiente mijloace financiare, și organizează diverse evenimente culturale.

Din spusele lui I.Ceban, primăria sprijină nu doar teatrele municipale, dar și o mare parte din cele naționale, fiind co-finanțator al diverselor evenimente. Tot din spusele primarului, teatrul ”Satiricus” primește din bugetul municipal 11,8 mln. de lei pe an, ceea ce acoperă cca 80% din cheltuielile lui, iar bugetul anual al teatrului ”Guguță” este de 6 mln. de lei.

Dar cel mai mult edilul capitalei a fost revoltat nu de faptul, că ministrul culturii critică autoritățile chișinăuiene pentru finanțarea insuficientă a teatrelor, chipurile nu asta e problema, da în restricțiile privind ocuparea locurilor din sală. El a acuzat conducerea Ministerului culturii de faptul, că ea vede în teatre principala sursă de extindere a infecției, deși vara autoritățile centrale organizau evenimente în masă, unde posibilitate de infectare cu covid era mult mai mare.

«Teatrelor nu li se permite să activeze normal, în schimb ei (autoritățile centrale – nota.aut.) pot organiza concerte cu prezența fizică a zeci de mii de oameni, pot organiza diverse sărbători de vară, parade de Ziua independenței. Cele mai mari probleme apar la teatru, de acolo, în opinia Ministerului culturii, se extinde covidul», — îl citează Agora pe I.Ceban.

Și în timp ce conducătorii celor două niveluri de guvernare – centrală și municipală – își aruncă resiproc săgeți, directorii teatrelor caută variante de obținere a banilor pentru a supraviețui în perioada resticțiilor pandemice.

Turneele salvatoare

Artistul poporului Constantin Haret, directorul teatrului dramatic rus ”A.P.Cehov”, în comentariul pentru Noi.md a spus, că teatrul pe care îl conduce nu are probleme de personal, artiștii nu pleacă din cauza salariilor mici și a restricțiilor privind covidul, dat fiind că el se străduiește în măsura posibilităților să soluționeze problema salarizării prin organizarea turneelor peste hotare și participarea colectivului la diverse festivaluri.

– Pentru unele din spectacolele noastre, susținute în timpul deplasărilor în Rusia, noi primim onorarii, - relatează Constantin Haret. – Iar pentru participarea la Festivalul XII internațional «HOMO LUDENS»(«Omul care joacă»), care s-a desfășurat la începutul lui octoimbrie în or. Nicolaev, nu am primit bani, în schimb am semnat un memorandum privind relațiile de prietenie între țări – Moldova, Georgia, Bulgaria, Lituania și Ucraina, ceea ce va permite teatrului nostru să urce la un nivel mai înalt. Pentru toate deplasările actorii primesc diurne. Și ele-s un ajutor bun. Mărimea lor depinde de regiune, dar conform legii - cca €35. Aceste diurne le achită sau partea-gazdă, sau teatrul, în funcție de condițiile contractului. Noi încercăm să găsim posibilități pentru ca trupa teatrului să nu fie obijduită. Acum am montat un spectacol cu implicarea mai multor artiști, inclusiv tineri care nu au prins vremurile sovietice, în care teatrele plecau în turnee. Ei au parte de senzații noi, energizante, care vor putea fi folosite ulterior pe scenă.

În același timp, directorul teatrului rus s-a lamentat că restricțiile privind completarea de doar 50% a sălii se resimt puternic. Te apucă groaza în așteptarea facturilor pentru serviciile comunale.

– Numai pentru căldură noi achităm lunar 100-140 mii de lei. O sumă destul de mare. Dacă va merge tot așa, nu știu cum vor supraviețui teatrele noastre la iarnă, căci statul ne dă bani numai pentru salarizare și impozite, restul, inclusiv serviciile comunale, montarea spectacolelor, onorariile noi trebuie să-i găsim singuri, iar deplasările în care am putea face ceva bani nu-s așa de dese, – a spus C.Haret.

Mulțumim că nu ne-au închis

Și Sandu Grecu, directorul teatrului «Satiricus» în numele lui Ion Luca Caragiale și președinte al Uniunii oamenilor de teatru din Moldova, este îngrijorat de starea financiară a instituției sale, dat fiind că plus la restricțiile pandemice o sufocă și facturile pentru serviciile comunale în perioada rece a anului.

– Restricțiile pandemice afectează starea financiară și economică a teatrului, căci noi lucrăm cu sala plină la doar 50% din capacitate, – spune S.Grecu. – Încasările teatrului s-au redus, căci e una să vinzi 300 de bilete, și alta – doar 150 la același preț. Și cererea de a prezenta certificatul – covid la intrarea în teatru reduce numărul spectatorilor. Deși Ministerul sănătății a declarat ieftinirea testelor la covid de la 800 la 300 de lei, am înțeles că cetățeanul simplu nu are nimic în comun cu asta. Și chiar dacă s-ar putea să faci testul contra sumei de 300 de lei, reieșind din faptul că familia are cel puțin doi membri, o ieșire la teatru împreună cu costul biletelor va necesita 800 de lei. Puțin probabil să se găsească amatori ai artei teatrale, gata să plătească acești bani pentru a viziona un spectacol. Cu acești 800 de lei familia se poate alimenta o săptămînă. Între teatru și produsele alimentare oamenii, desigur, vor alege hrana. Nu știu la ce bun trebuiau introduse aceste teste, dacă există distanța socială de doi metri în dreapta, în stînga, în spate și în față. Noi așezăm spectatorii în ordinea tablei de șah. După fiecare spectacol, are loc dezinfectarea sălii. Întregul personal de la «Satiricus», de la director la portar, este vaccinat. Nu avem nici un angajat nevaccinat, în caz contrar nu am putea activa. Am fost impuși să ne vaccinăm benevol-forțat, altfel era imposibil, căci noi toți depindem unul de celălalt, teatrul este o echipă unică. Putem spune că activăm în condiții de război, și nu prea avem din ce alege. Așa cum buneii noștri munceau în perioada războiului, a foametei.

Din conversația cu Sandu Grecu am aflat că, la fel ca și colectivul teatrului rus, cel de la «Satiricus» a mers la mai multe festivaluri în lunile iulie, august, unde a făcut ceva bani. Acum ei caută posibilitatea de a pleca la alte festivaluri, căci nu au alte surse de venit bun. Foarte puțini bani vin din închirierea sălii pentru diverse evenimente. Dar în scurt timp vor începe să vină facturi enorme pentru încălzire…

– Cel mai probabil, vom achita căldura pe parcursul anului, dat fiind că suma indicată în factura lunară va fi peste puterile noastre, - a spus S.Grecu în comentariul pentru Noi.md. – Trebuie să ne adaptăm restricțiilor pandemice, pentru a spori încasările. Dacă anterior noi aveam spectacole doar în zilele de vineri, sîmbătă și duminică, acum lucrăm zilnic pentru ca prin numărul mai mare de ieșiri în scenă să apropiem încasările de timpurile de dinaintea pandemiei. Această situație nu-i bucură pe angajați, dar ei nu vor să plece din teatru, în special pentru că artiștii în etate nici nu au unde se duce. Tinerii care au absolvit actoria și dispun de diplome, dar nu doresc să muncească cu salariile din teatrele moldovenești, poate că au plecat peste hotare în căutarea unei vieți mai bune, iar actorii cu o vechime în muncă de 20 de ani și mai bine continuă să activeze. Da, din punct de vedere economic este foarte complicat. Ca să comparăm planul financiar cu cel de dinaintea pandemiei, de facto azi îl acoperim doar pe jumătate.

Dar în situația actuală, a menționat directorul teatrului «Satiricus», cel mai mult deranjează faptul că guvernarea nu are un program de vaccinare a populației și un concept unic de ieșire din actuala situație complicată, care pare că nu se mai termină.

– Pentru teatre au fost introduse restricții, în timp ce transportul public este supraîncărcat, nu este respectată distanța socială și nu este vre-o garanție că persoana care are certificatul de vaccinare în drum spre teatru nu se va infecta și nu va aduce infecția în sală, – opinează S.Grecu. – Mulțumesc că nu ne-au interzis de tot să activăm (ar fi fost o catastrofă), ci ne-au limitat la 50% din capacitatea sălii. Important e că oamenii pot ieși în scenă , primi salariu și hrăni familia. În același timp, nu pot să nu exemplific prin ceea ce fac alte țări (Rusia, Bulgaria, Ungaria, Italia ), pe care le vizitez deseori, undeva montez spectacole, acolo tot se lucrează la 50% din capacitate, căci situația este complicată nu doar la noi – peste tot în lume. Dar spre deosebire de noi, în aceste țări teatrele-s instituții publice și statul le finanțează 100%, da cele moldovenești – 60%,cu excepția Teatrului național, care beneficiază de 80% de mijloace bugetare. Ei bine, un teatru obișnuit finanțat din buget la 60%, trebuie să mai obțină încă 40% pentru salarii, asigurarea socială, decoruri, întreținerea clădirii și alte cheltuieli. Este prea mult. Trebuie să insistăm ca statul să finanțeze teatrele sută la sută, din moment ce acestea au statut de instituții publice. Și atunci nu va conta: este sau nu covid, se lucrează la 50% din capacitate, sau la 100%.

Cui îi este ușor în prezent?

Nicolai Dohotaru, conducător artistic al Teatrului național de operă și balet ”Maria Bieșu” ne-a spus că trupa teatrului nu are posibilitatea să meargă în turnee de genul celora, care oferă actorilor și personalului teatrelor ”Cehov” și ”Satiricus” un sprijin financiar.

– Vă închipuiți de cîte toate e nevoie, pentru ca un teatru de operă să plece într-un turneu? – la întrebarea noastră N.Dohotaru a răspuns cu o altă întrebare. – Desigur, soliști și muzicieni, aparte, merg în niște turnee de scurtă durată. La invitația unei țări străine, pot pleca și dirijorii. Însă teatrul de operă nu obține nimic din asta. Noi avem experiența activității în aceste condiții, ne-a învățat anul trecut. Am avut spectacole și online, și cu sala plină la 50%, și chiar 25% din capacitate. Nu e ușor, dar ce rost are să vorbim acum despre cui îi este ușor în prezent ? Cel mai rău e să dai spectacole online, fără spectatori în sală. Dar dacă la spectacol vin 200-500 de persoane, pentru vremurile de azi e bine deja, pentru că ne permite să muncim în forță și să nu pierdem din profesionalism. Artiștii joacă, și pentru aceasta primesc salariul în mărime deplină, doar că nu se mai achită adaosurile de altă dată – deocamdată, nu avem de unde. Avem orarul spectacolelor pentru noiembrie și decembrie, însă pentru o perioadă mai îndelungată nu-l putem forma, deoarece situația se poate schimba în orice zi.

Evident, teatrele nu-s în cea mai fericită situație, dar cum a menționat directorul de la ”Satiricus”, bine că nu le-au interzis în genere să activeze. Fiecare dintre conducători încearcă să găsească variante cum să facă bani, pentru a nu se scufunda. Bine ar fi ca guvernarea actuală să propună un plan sau un concept de ieșire din situația creată, sau ar urma exemplul altor țări și ar finanța sută la sută aceste instituții de cultură…În orice circumstanțe, teatrele trebuie păstrate.

Lidia Ceban