Ce se află în spatele "demascărilor" lui Cristian Rizea?

Cunoscutul fugar român, fostul deputat Cristian Rizea, care a fost condamnat la închisoare în patria sa, fiind acuzat de abuz în serviciu și corupție, are acum o nouă țintă pentru atacuri. Acesta este primarul general al capitalei, Ion Ceban.

Aproape jumătate din "demascările" lui Rizea publicate săptămîna trecută pe canalul său YouTube sînt dedicate primarului de Chișinău. Judecînd după această activitate, prin intermediul fostului parlamentar român fugar a fost lansată o campanie împotriva lui Ceban, a cărei scop este organizarea unui referendum local privind demisia primarului capitalei, așa cum s-a întîmplat cu Dorin Chirtoacă la vremea sa.

Dacă există "demascări", înseamnă că cineva are nevoie de acest lucru

În politica moldovenească din ultimul deceniu, neapărat existau "demascatori" – un fel de "Snowdeni" politici, care aruncă în masă informații necesare sau divulgă publicului secrete despre unele evenimente care au loc.

După lovitura de stat din 2009, o astfel de persoană a fost liderul mișcării Antimafia, Sergiu Mocanu. Anume datorită lui a devenit public incidentul fatal cu antreprenorul Sorin Paciu de la vînătoarea din Rezervația naturală ”Pădurea Domnească” de pe 23 decembrie 2012, pe care autoritățile au încercat în orice mod posibil să-l ascundă și să-l mușamalizeze. "Vînătoarea domnească", descoperită de Mocanu a provocat o adevărată explozie în politică, care a îngropat de fapt Alianța pentru Integrare Europeană-2 și a provocat multe evenimente ulterioare: demisia figurii-cheie în schema de pe atunci a prim-vicepreședintelui parlamentului, Vladimir Plahotniuc – Procurorului General Valeriu Zubco (Mocanu susținea că glonțul fatal a fost tras anume de Zubco), demisia lui însuși Plahotniuc din funcția de prim-vicepreședinte al parlamentului, provocarea deschisă a lui Vladimir Filat, care a simțit slăbiciunea partenerului din AIE, în adresa lui Plahotniuc, demisia guvernului Filat cu arestarea după un timp a fostului prim-ministru etc.

Avînd în vedere că prim-vicepreședintele mișcării Antimafia a fost antreprenorul fugar Viorel Țopa, care se afla într-o relație dură cu Plahotniuc, era clar de unde bate vîntul.

În anii 2014-2015, în domeniul demascărilor a răsunat numele președintelui Partidului Nostru, Renato Usatîi, care, de fapt, și-a creat în acest mod cariera politică. Principala persoană implicată în cele mai multe dintre dezvăluirile sale scandaloase a fost fostul prim-ministru Vladimir Filat, al cărui consilier la un moment dat a fost chiar Usatîi. Dar apoi drumurile lor s-au despărțit (au existat zvonuri că din cauza căii ferate, pe care Usatîi dorea să o concesioneze). Drept urmare, Renato Usatîi din perioada anului 2014 s-a concentrat pe criticarea lui Filat, atacîndu-l periodic și pe protejatul său - ministrul Afacerilor Interne, Dorin Recean.

Au existat diferite versiuni a cine se află în spatele proiectului Renato Usatîi,. Unele surse susțineau că Plahotniuc: activitatea politică a lui Usatîi din perioada inițială corespundea intereselor actualului lider al PDM. Alte surse susțineau că Usatîi este un jucător autonom, el nu depinde direct de Vladimir Plahotniuc, ca majoritatea proiectelor politice din acea perioadă, deoarece în spatele său se află "anumite grupuri de interese din Federația Rusă".

La ultimele alegeri parlamentare anticipate, în calitate de demascator principal al politicii moldovenești a acționat Gheorghe Cavcaliuc, președintele Partidului Acasă Construim Europa (PACE), care acum se ascunde de anchetă în Marea Britanie. Eroii principali ai demascărilor sale erau candidații PAS care pretindeau la fotoliile de deputat (anume din cauza lui Cavcaliuc, jurnalista Nata Albot a trebuit să se retragă de pe lista electorală a PAS), precum și "gruparea criminală al lui Usatîi". Potrivit lui Cavcaliuc, din această grupare făceau parte foști angajați ai SIS, Ministerului Afacerilor Interne, structurilor de securitate, care, potrivit lui, au organizat urmărirea persoanelor politice, inclusiv a conducerii SIS. Iar însuși Renato Usatîi, potrivit lui, "s-a întîlnit peste hotare cu conducerea serviciilor speciale ale altor țări și a primit instrucțiuni de la ei".

Și iată că în bucătăria politică moldovenească a apărut un nou "demascator" - fostul deputat român Cristian Rizea, care se ascunde în Moldova de justiția românească.

Pînă nu demult, după cum scria presa românească, Rizea a dus "o viață liniștită în capitala Moldovei, la libertate, fără probleme financiare. El nu lucrează nicăieri, dar locuiește în complexul Crown Plaza Park de pe strada București, are o mașină scumpă, are o soție gospodină și o amantă și își petrece timpul prin restaurante". Și dintr-o dată acest "pustnic voluntar" a răbufnit.

Ba spune publicului că l-a ajutat să scape de judecată în România pe fostul lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, care apoi, înainte de alegerile parlamentare din 2019, i-ar fi propus să candideze în alegerile parlamentare din Republicii Moldova. Ba susține că în spatele morții antreprenorului Iurie Luncașu, fost prieten apropiat al lui Plahotniuc, s-ar afla însuși oligarhul fugar. Ba declară că Igor Dodon și Vladimir Plahotniuc ar fi plănuit răpirea sa din Republica Moldova. Ba îl acuză pe liderul Platformei DA, Andrei Năstase, că a luat mită în perioada în care a fost ministru de Interne.

Ba fugarul român își îndreaptă atenția spre spațiul mediatic moldovenesc: pentru început, Rizea și SIS (după cum a susținut însăși "victima") a șantajat-o pe jurnalista Natalia Morari, cu "adevărul" despre legătura ei cu scandalosul om de afaceri Veaceslav Platon, după care Morari recunoaște public că tatăl fiului său, Rem, este Veaceslav Platon. Izbucnește un scandal. Morari demisionează din consiliul de administrație al canalului de televiziune fondat de ea, iar tv8 anunță despre eliminarea emisiunii "Politica cu Natalia Morari". Apoi, în vizorul "demascatorului" Rizea se pomenesc și alți jurnaliști de la TV8 și alte canalele de televiziune– Mariana Rață, Angela Gonța, Anișoara Loghin, Gheorghe Gonța. Apoi îl atacă pe președintele DAAC-HERMES, Vasile Chirtoca, acuzîndu-l că ar deține mai toate terenurile din Chișinău, precum și mai multe companii de construcții. Iar în ultima perioadă, deputatul român fugar are o nouă țintă pentru atacuri - primarul general al Chișinăului, Ion Ceban.

Cine este Rizea și ce face el aici?

După cum a scris presa românească, cariera lui Cristian Rizea, în vîrstă de 52 de ani, s-a dezvoltat nu fulminant, dar cu succes, ceea ce a avut un efect benefic asupra bunăstării sale.

Deja la vîrsta de 31 de ani, Rizea a devenit șeful aparatului Ministrului Tineretului, Georgiu Gingăraș, în Guvernul Adrian Năstase (2000-2004). În 2002, a fost numit director general al Agenției Naționale pentru Sprijinirea Inițiativelor Tinerilor. Anume atunci au apărut primele suspiciuni cu privire la impuritatea sa, iar în 2006 a fost demis din această funcție după o serie de acuzații de delapidare a fondurilor europene.

În perioada 2008-2016, Cristian Rizea a fost ales deputat din partea Partidului Social Democrat din România (PSD). În declarațiile sale de venit, alesul poporului indica regulat că trăiește mai că sărac. După cum a scris în 2016 portalul Antena3.ro, el "trăiește din salariul de bugetar, dar mai deține și bani adunați de la botezul copilului. Pe numele său nu figurau case sau mașini, dar în același timp conducea limuzine de lux". Astfel, deputatul Rizea a fost văzut într-un Mercedes S-class, iar în 2008 a cumpărat un Ferrari în valoare de 200 de mii de euro, pe care l-a înregistrat pe numele șoferului său. Pentru care a primit porecla "Cristi Ferrari". Acum, Cristian Rizea conduce un Range Rover cu plăcuțe de înmatriculare moldovenești înregistrat pe numele său, în valoare de peste 130 mii de euro.

Potrivit presei românești, Cristian Rizea a început primul mandat de deputat, în 2008, cu un venit declarat modest de 15,567 lei românești, dar după trei ani în parlament, "prin buzunarele și conturile sale au trecut de 15 ori mai mulți bani, nemaivorbind de vacanțelele în locuri exclusiviste însoțit de "asistente medicale".

Anume atunci au răsunat primele clopote de alarmă pentru parlamentarul viclean: în 2011, Agenția Națională pentru Integritate a atras atenția asupra faptului că deputatul Rizea a cheltuit mult mai mulți bani decît a cîștigat. În plus, Oficiul National de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor a fost informată că pe două conturi ale lui Rizea au fost transferate circa 900.000 de lei. Banii au fost retrași în aceeași zi în care au fost transferați. Rizea a explicat apariția lor prin efectuarea unei tranzacții imobiliare.

În 2016, Cristian Rizea se pregătea să treacă la o nouă etapă a carierei sale – el a vrut să candideze la funcția de primar al Sectorului 5 din București. Cu toate acestea, Partidul Social Democrat a anunțat că nu mai are încredere în el. Iar în martie 2016, cu cîteva luni înainte de alegerile locale, Direcția Națională Anticorupție a trimis o cerere de reținere și arestare a deputatului PSD, Cristian Rizea, suspectat de trafic de influență, spălare de bani și influențarea declarației martorilor.

Potrivit anchetei, în decembrie 2009, Rizea a primit 200 de mii de euro de la omul de afaceri cu cetățenie americană, Lucian Colța, iar peste cîteva zile - alte 100 de mii de euro pentru grăbirea procedurii de restituire a unui teren situat într-o zonă rezidențială din București și obținerea dreptului de proprietate asupra unui alt teren într-un litigiu cu primăria comunei Chiajna (Județul Ilfov).

În decembrie 2017, tribunalul de primă instanță l-a găsit vinovat pe Rizea și l-a condamnat la 4 ani și 8 luni de închisoare. În 2019, acest verdict a fost confirmat de Înalta Curte de Casație și Justiție a României, iar în martie 2019, Cristian Rizea a fost declarat în căutare prin Interpol. Cu toate acestea, ex-deputatul nu a așteptat să fie arestat și condamnat: cu cîteva săptămîni înainte de pronunțarea verdictului tribunalului de primă instanță, el s-a adresat la Ambasada Republicii Moldova la București cu solicitarea de a fi recunoscut drept cetățean al Republicii Moldova, pe motiv că bunica sa s-a născut în Republica Moldova, iar apoi a fugit la Chișinău.

În mai 2018, Cristian Rizea a primit pașaportul Republicii Moldova pe numele Cristian Mihai și a trăit liniștit în capitala Moldovei timp de doi ani și jumătate. Dar în octombrie 2020, după ce ediția românească Gandul.ro a anunțat că Rizea, care a fost declarat în căutare internațională, necătînd la solicitarea părții române de a fi extrădat, trăiește liniștit în Chișinău și este departe de a fi sărac, a izbucnit un scandal în jurul cetățeniei moldovenești a fostului deputat român fugar. Drept urmare, la 2 noiembrie 2020, președintele Igor Dodon a semnat un decret de retragere lui Rizea a cetățeniei Republicii Moldova, făcînd referire la art. 23 pct. 1 din Legea "Cu privire la cetățenia Republicii Moldova", potrivit căreia, în cazuri excepționale, Președintele Republicii Moldova poate retrage cetățenia unei persoană care a dobîndit-o în mod fraudulos "prin informaţie falsă, prin ascunderea unor date pertinente sau în lipsa temeiurilor prevăzute de prezenta lege ori de legislaţia anterioară în materie de cetățenie".

La 3 noiembrie 2020, Cristian Rizea a anunțat pe rețelele de socializare că va contesta această decizie în instanță. În aceeași zi, el a fost reținut de polițiștii moldoveni din cauza faptului că, începînd cu 3 martie 2019, se află în căutare internațională de către Interpol. După care Rizea a cerut azil politic în Republica Moldova, care i-a fost refuzat. Iar în seara zilei de 3 noiembrie, Ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi a anunțat despre niște "lucruri dubioase în cazul acestei persoane", atunci cînd la putere s-a aflat guvernul Maia Sandu.

Potrivit acestuia, în 2019, Ministerul Justiției din România a trimis de două ori Republicii Moldova solicitarea de recunoaștere și executare a pedepsei penale împotriva lui Cristian Rizea, care a fost condamnat în patria sa la 4 ani și 8 luni de închisoare. Mai întîi acest lucru s-a întîmplat pe 8 iulie 2019, apoi pe 14 octombrie 2019. Cu toate acestea, ministrul Justiției de atunci, Olesea Stamate, prima dată a returnat cererea părții române, solicitînd corectarea "inexactităților procedurale", iar a doua oară (15 noiembrie 2019), nefiind deja ministru al Justiției din cauza demisiei guvernului, a trimis Judecătoriei sectorului Ciocana solicitarea Ministerului Justiției privind recunoașterea și executarea sentinței instanței române pe teritoriul Republicii Moldova. Olesea Stamati, ca răspuns la aceste acuzații, a declarat că toate documentele legate de Rizea au fost pregătite de profesioniști "care știau ce este scris în lege și ce trebuiau să răspundă autorităților României".

Iar Cristian Rizea, care după ce a fost privat de cetățenia Republicii Moldova s-a aflat în arest, în luna mai a acestui an a fost eliberat din cauza expirării perioadei maxime de detenție în așteptarea extrădării. Cu toate acestea, extrădarea acestuia României pentru ispășirea pedepsei este împiedicată de mai multe circumstanțe.

În prezent, în procedurile judiciare din Republica Moldova se află două cauze inițiate de Ministerul Justiției. Una se referă la recunoașterea sentinței din România a lui Cristian Riza, cea de-a doua se referă la extrădare, dar ambele nu sînt examinate, deoarece, potrivit Ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco, "în altă instanță de judecată se află cererea acestui personaj privind contestarea decretului fostului Președinte Dodon cu privire la retragerea cetățeniei". Astfel, dosarul retragerii cetățeniei îi permite fostului deputat român fugar să amîne extrădarea. Chiar în această săptămână (8 octombrie) urmează să aibă loc următoarea ședință de judecată în dosarul retragerii lui Cristian Rizea a cetățeniei Republicii Moldova.

Îndeplinește Rizea un ordin politic?

Cu toate acestea, însuși funcționarul corupt român fugar nu își pune toate speranțele doar pe procedurile judiciare. După ce a ieșit din Penitenciarul nr.13 din Chișinău la sfîrșitul primăverii, el încearcă insistent să intre în politica moldovenească.

La început, intenționa să intre pe ușa principală: la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, Cristian Rizea a încercat să intre în Parlamentul Republicii Moldova pe listele partidului politic Noi pentru a obține imunitatea parlamentară. Cu toate acestea, autoritățile judiciare moldovenești i-au interzis să participe la alegerile anticipate. Atunci Rizea a început să se orienteze pe îndeplinirea ordinelor politice și demascări.

"Fugarul român Rizea a trecut și la primarul Chișinăului Ion Ceban", a scris recent canalul Telegram "Мамалыга и токана". - În următorul său live, el a povestit despre niște scheme, mită, despre mama lui Ceban, care conduce cu toate. El a amenințat că va prezenta procurorilor toate informațiile pe care le deține de la SIS".

Într-adevăr, dacă te uiți la emisiile de pe canalul YouTube al fostului deputat român fugar, atunci în ultimele două săptămîni, Cristian Rizea, în paralel cu expunerea morală a imaginii jurnalistelor din Republica Moldova și "a mafiei care finanțează TV8", a început atacul asupra primarului de Chișinău. Aproape jumătate din "dezvăluirile" făcute de Rizea săptămîna trecută sînt dedicate lui Ion Ceban și unor consilieri municipali.

"Ion Ceban – devalizator al bugetului Primăriei Chișinău", "Rizea desființează mafia lui Ion Ceban în primăria capitalei", "Adevărurile spuse de Rizea față în față cu mafiotul Ion Ceban", "Ion Ceban + Vasile Chirtoca = mafia care decide în Chișinău", "Cum a furat primarul Ion Ceban o piață din Chișinău" - sînt doar cîteva dintre "dezvăluirile" lui Rizea apărute în ultimele zile. Adevărul e că, prezentarea materialului de către "demascatorul" Rizea șchiopătează vizibil. Sergiu Mocanu de la "Antimafia" sau Renato Usatîi la începuturile sale făceau acest lucru mult mai eficient și profesional, în timp ce la Cristian Rizea acest lucru este încă la nivel de amator.

Cu toate acestea, dacă sînt făcute demascări, atunci cineva are nevoie de ele. Cine se află în spatele lui Cristian Rizea, îi stabilește sarcini și îi oferă informații false - există diferite versiuni. Potrivit uneia dintre ele, fugarul român nu are un client concret, iar informațiile îi sînt oferite prin acord reciproc avantajos de către diferite persoane cu scopuri diferite, așa cum a făcut-o la vremea sa Renato Usatîi.

Conform altei versiuni, Cristian Rizea, după alegerile parlamentare anticipate, a fost conectat la așa-numitul "grup de formare a opiniei publice", al cărui scop este de a compromite oponenții puterii, de a aduce la cunoștința societății informația necesară, de a escalada situația și excita opinia publică, cu scopul de a iniția dosare împotriva persoanelor incomode cu îndepărtarea lor ulterioară din funcții. În afară de Rizea, din acest grup face parte și liderul Partidului Democrația Acasă, Vasile Costiuc, care în ultima perioadă și-a îmbunătățit considerabil situația financiară.

Dar care sînt la moment principalele figuri care stau în calea autorităților? Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, mecanismul legislativ pentru demisia căruia a fost deja lansat de către majoritatea parlamentară, precum și primarul general Ion Ceban, care este numit unul dintre puținii politicieni care astăzi prezintă un potențial pericol pentru PAS și unul dintre posibilii candidați la funcția de președinte în alegerile din 2023.

De aceea, împotriva primarului capitalei se duce un atac informațional activ, la care participă, printre altele, și bărbatul cu o reputație extrem de dubioasă, care se ascunde de justiția din Moldova, Cristian Rizea. Scopul său este de a discredita imaginea primarului de Chișinău, de a încălzi opinia publică, dacă este posibil - de a deschide un dosar penal împotriva lui Ceban, pentru ca în cele din urmă să creeze o situația asemănătoare evenimentelor din toamna anului 2017, cînd la Chișinău a fost organizat un referendum privind demisia primarului general Dorin Chirtoacă.

Iar în semn de recunoștință pentru acest serviciu, după cum a prezis canalul telegram "Мамалыга и токана", Cristian Rizea ar putea fi ajutat să scape de închisoare în patrie: "În viitorul apropiat Rizea va juca un pic pe modestul articol din Codul Penal al Republicii Moldova în legătură cu una dintre persoanele publice. Gluma de rezonanță îi va asigura lui Rizea un proces prelungit în Moldova. Există o crimă aici – nu există extrădare. Modestul articol penal se va încheia cu împăcarea părților. Iar pînă atunci poate că și sentința din România va expira".

Există și versiunea precum că unul dintre clienții lui Rizea sînt proprietarii mai multor companii de construcții, cărora noua conducere a Chișinăului nu le permite să construiască acolo unde doresc ei, fără a ține cont de interesele municipalității și ale majorității locuitorilor.

Cu toate acestea, persoanele care conlucrează astăzi îndeaproape cu oficialul corupt român fugar pentru a rezolva anumite sarcini, nu ar trebui să uite că a coopera cu el este un pas destul de necugetat. Rizea este un cameleon politic și foarte repede îi trădează pe cei cu care a colaborat chiar nu demult.

Astfel, în vara anului 2019, fugarul român a lansat cartea "Spovedania lui Rizea", în care a povestit multe lucruri despre politicienii, oamenii de afaceri sau jurnaliștii români cu care a colaborat în diferiți ani. De exemplu, despre petrecerile de lux din Monaco, la care au participat cei mai importanți politicieni români din acea perioadă, de exemplu, premierul Călin Popescu-Tăriceanu. Despre legăturile fostului premier român Victor Ponta cu oligarhul moldovean Vladimir Plahotniuc. Sau despre cum, în 2014 la alegerile prezidențiale, omul de afaceri român Sebastian Ghiță (Rizea s-a alăturat partidului său în 2016, după ce a părăsit PSD) a adus 400 de mii de euro în Republica Moldova pentru a cumpăra voturi în sprijinul candidaturii lui Victor Ponta.

Cine știe, poate peste un an-doi va apărea cartea "A doua spovedanie a lui Rizea", în care fostul deputat român va povesti detaliat despre evenimentele care au loc astăzi în Republica Moldova, despre oamenii care i-au oferit informațiile necesare și despre prețul întrebării?

Vladislav Bordeianu