Ce fac militarii moldoveni la Kosovo?

Plecarea spre Kosovo a celui de-al 17-lea contingent de cadre militare din Moldova, care în iulie și-a început misiunea de menținere a păcii, a coincis cu acutizarea situației la hotarul dintre Serbia și Kosovo.

Pe parcursul ultimilor săptămîni unitățile armate de ambele părți ale conflictului stau gata de luptă. Misiunea de menținere a păcii, la care participă și militarii moldoveni, s-a arătat gata să se implice în reglementarea situației pentru menținerea stabilității în regiune. Părțile conflictului au luat o pauză pînă în luna septembrie, însă o nouă rundă de escaladare poate izbucni în orice clipă.

Experții menționează, că misiunilor de menținere a păcii întotdeauna li se asociază anumite provocări, inclusiv în Balcani, unde recent cronica evenimentelor a devenit foarte instabilă. Totuși, în opinia lor, dacă situația va urma un scenariu dur, există riscuri minime pentru securitatea contingentului de pacificatori.

Serbia și independența Kosovo

Kosovo, un ținut al Serbiei, și-a declarat independența în a. 2008, după un deceniu de război crunt în anii 1998-1999. În același timp, conform Constituției sîrbe, teritoriul Republicii Kosovo este parte a Republicii Serbia și face parte din ea ca Ținutul Autonom Kosova și Metohija. Însă de facto autoritățile sîrbe nu controlează Kosovo.

Kosovo de Nord, populată în special de sîrbi, nu se supune autorităților din Pristina – capitala Kosovo. Sîrbii etnici nu acceptă separarea ținutului de Serbia, ei în continuare folosesc moneda sîrbă și dețin cetățenia sîrbă. În total, în Kosovo cu populația de 1,9 milioane locuiesc cca 100 de mii de sîrbi, dintre care cca 80 de mii – în patru municipalități din nordul țării.

Serbia nu recunoaște independența Kosovo ca stat suveran, dar sub presiunea UE a început negocierile privind reglementarea relațiilor cu autoritățile regiunii. Procesul normalizării relațiilor cu guvernul Kosovo s-a oprit în noiembrie, 2018 după ce Kosovo a introdus impozitul de 100% la importul mărfurilor sîrbe.

În a.2010 Curtea Internațională de justiție de la Haga, unul din organismele ONU, a emis concluzia consultativă despre aceea, că proclamarea independenței Kosovo nu contravine normelor dreptului internațional. La moment, independența de Serbia este recunoscută de 98 din cele 193 (51 %) de state-membre ONU, 22 din 27 (81 %) țări-membre ale Uniunii Europene, 26 din 30 (87 %) țări-membre NATO și 34 din 57 (60 %) state-membre ale Organizației pentru cooperare islamică.

Nu recunosc independența Kosovo țările UE Spania, Slovacia, Cipru, România și Grecia. O poziție neutră sau împotriva recunoașterii Kosovo, au luat Rusia, China, India, Israel, Ucraina, Moldova și altele. Chișinăul, Bucureștiul și Kievul sprijină oficial Belgradul și se pronunță pentru integritatea teritorială a Serbiei. În același timp, 16 state care anterior sprijiniseră Kosovo, și-au retras recunoașterea.

Pentru a avea un loc în Organizația națiunilor Unite, țara trebuie să fie sprijinită de 2/3 dintre statele-membre ONU (adică, 129 din 193) și să obțină aprobarea Consiliului de securitate ONU, printre altele – să nu existe veto din partea unui membru permanent al Consiliului de securitate. La moment, este ceva imposibil, dar în anii din urmă Kosovo încearcă activ să intre în alte organizații internaționale, inclusiv Consiliul Europei, UNESCO și Interpol.

Zona conflictului

Conflictul dintre Serbia și Republica Kosovo, parțial recunoscută, s-a acutizat la finele lunii iulie. De ceva timp, autoritățile Serbiei își țin armata în stare de alertă. Și Kosovo a trimis în zona de frontieră trupe speciale. Misiunea de menținere a păcii, la care participă și militari din Moldova, s-a arătat gata să se implice în conflict pentru a menține stabilitatea în regiune.

Acutizarea este urmarea cererii Pristinei de a schimba în mod obligatoriu actele sîrbe și numerele de înmatriculare a automobilelor. În nordul Kosovo locuiesc etnici sîrbi, care folosesc legitimații sîrbe și automobile cu numere de înmatriculare sîrbe. Autoritățile din Kosovo au interzis această practică și au îndemnat toți locuitorii să schimbe actele și numerele automobilelor pe cele eliberate de Kosovo. Pentru refuz au amenințat cu amenzi.

Inovația a provocat proteste. Sîrbii etnici din nordul Kosovo au desfășurat acțiuni de protest și au blocat circulația transportului de mărfuri pe magistralele care leagă Kosovo și Serbia. Pentru a dispersa protestele, autoritățile din Kosovo au trimis în zona de conflict 350 de soldați ai forțelor speciale. Ca răspuns, Serbia a adus armata în stare de alertă și a început mutarea trupelor spre frontieră. Locuitorii din nordul Kosovo au fost preveniți să nu iasă din case și să nu se apropie de ferestre.

Anterior Belgradul în general nu admitea pe teritoriul său automobilele cu numere eliberate în Kosovo, dar în a. 2011 le-a permis intrarea doar după achitarea taxei. Așa că cei care merg deseori în Serbia au preferat să poarte numere sîrbești. La moment, se cunoaște că după întrevederile cu reprezentanții europeni și americani autoritățile Kosovo au decis să amîne decizia privind nerecunoașterea actelor sîrbe pînă la 1 septembrie.

În contextul actualei acutizări, în mass-media locală au apărut numeroase publicații cu trimitere la surse din instituțiile de drept, despre aceea că poliția din Kosovo pregătește o operațiune de forță contra sîrbilor din nordul ținutului. Pe rețelele sociale se spune și despre schimburile de focuri în nordul Kosovo și Metohija, dar o confirmare oficială a acestei informații lipsește.

Sub egida NATO

Din a.1999 în Kosovo, sub egida NATO, activează misiunea KFOR (Kosovo Force – Forțe pentru Kosovo). Este vorba despre forțe internaționale conduse de NATO, care răspund de asigurarea stabilității în zona de conflict, unde a început recenta escaladare. Forțele de menținere a păcii au mai multe formațiuni comandate de Franța, Germania, Italia, Marea Britanie și SUA. Din contingent fac parte reprezentanții a mai toate țările balcanice, statele NATO, precum și ai Moldovei, Ucrainei, Austriei, Elveției.

Misiunea de menținere a păcii în Kosovo se face în conformitate cu rezoluția 1244 a Consiliului de securitate ONU. În fond, actuala componență a forțelor multinaționale de menținere a păcii în Kosovo constă din 3775 de militari străini din 28 de state, în special membre NATO, și aliații lor. Cei mai mulți ostași – din Italia (638) și SUA (635), urmați de pacificatorii din Ungaria (469) și Turcia (350). Cel mai mic număr îl au Lituania și Muntenegru, fiecare – un singur ostaș detașat.

La misiune participă 41 de militari din RM - infanteriști și specialiști ai trupelor inginerești. Pacificatorii moldoveni merg cu regularitate la Kosovo de la 2014 încoace. Decizia de amplasare a contingentului a fost aprobată de Parlamentul Moldovei pe 1 noiembrie,2013. În iulie, Armata națională a trimis în Kosovo cel de-al 17-lea contingent. Militarii din Moldova fac parte din comandamentul regional «Vest» (Regional Command-West) și-s dislocați la baza militară Camp Villaggio Italia în or. Peci, Kosovo. Mandatul lor durează șase luni.

Autoritățile naționale explică conectarea militarilor moldoveni la această misiune prin existența acordurilor de colaborare și interacțiune cu Alianța Nord-Atlantică. Din a. 1994 Moldova continuă colaborarea cu NATO în cadrul programului «Parteneriat în numele păcii», deși oficial are statut de stat-neutru. În țara noastră se află centrul informațional al alianței. Conform sondajelor sociologice, împotriva aderării RM la NATO se pronunță majoritatea cetățenilor Moldovei.

Autoritățile moldovene trimit noi grupuri de militari la fiecare jumătate de an, data trecută 40 de militari au plecat spre Kosovo la începutul lunii ianuarie. la moment,«16 contingente trimise de Republica Moldova la KFOR au demonstrat că Armata națională este un partener de nădejde și are ostași bine pregătiți », - a menționat ministrul apărării Anatol Nosatîi și a subliniat, că așteaptă rezultate la fel de bune de la contingentul de pacificatori care și-a început mandatul în luna iulie.

«Orice misiune presupune riscuri»

Cu ocazia trimiterii celui de-al 17-lea contingent, Ministerul apărării a organizat un eveniment solemn în tabăra militară 142. Serviciul de presă al ministerului a informat, că la el a participat ministrul Nosatîi împreună cu reprezentanții Statului major General și cu diplomații. La ceremonie au fost prezenți ambasadorul SUA și al Italiei. Nosatîi a mulțumit partenerilor americani și italieni pentru ajutorul tehnic și material și pentru instruirea oferită soldaților în vederea îndeplinirii mandatului.

Militarii moldoveni trimiși în Kosovo au fost divizați în mai multe sectoare și instruiți în condiții speciale. Ostașii și ofițerii angajați prin contract participă la antrenamente, inclusiv cele de control asupra mulțimii, acordarea primului ajutor medical și evacuarea victimelor. Împreună cu specialiștii din alte contingente, au sesiune de instruire în vederea dezamorsării munițiilor neexplodate.

Printre sarcinile puse pe umerii ostașilor moldoveni este și asigurarea securității, paza obiectelor militare și patrularea zonei de responsabilitate. Grupul de ingineri moldoveni cercetează și curăța unele obiecte, verifică dacă există obiecte explozive în teritoriu. O parte din contingent păzește mănăstirea Visoki Decani în vestul Kosovo, și baza contingentului Comandamentului regional din vest. Paza mănăstirii se explică prin faptul, că ea face parte din monumentele istorice și este ocrotită de UNESCO. Mănăstirea este ortodoxă, iar populația Kosovo – cu preponderență albaneză, de confesiune musulmană, în rezultatul conflictelor din acest teritoriu multe mănăstiri au fost nimicite.

Vorbindu-le pacificatorilor moldoveni, ministrul Nosatîi i-a îndemnat să se îngrijească de sănătatea și viața lor, pentru ca peste o jumătate de an să revină acasă și să împărtășească colegilor experiența acumulată. Misiunea actuală a coincis cu acutizarea situației la hotarul dintre Serbia și Kosovo, iar KFOR s-a arătat gata să se implice în conflict pentru a menține stabilitatea în regiune. Cei de la Ministerul apărării spun că în aceste condiții militarii continuă să îndeplinească sarcinile puse de comandamentul misiunii KFOR.

Experții mențoiinează, că price misiune de pacificare este asociată unor riscuri, inclusiv în Balcani, unde cronica evenimentelor a devenit foarte instabilă. Dat fiind lipsa unor hotare bine păzite, pot fi organizate dezordini. Totuși, în opinia lor, dacă situația se va desfășura conform unui scenariu dur, există riscuri minime pentru securitatea contingentului de pacificatori și ele țin, în fond, de volumul de muncă mai mare în timpul serviciului.

Viorel Cibotaru, ex-ministrul apărării, crede că militarii moldoveni nu-s supuși unor riscuri, deși se pot confrunta cu unele complicații. El atrage atenție faptului că, dacă va apare o amenințare reală, NATO va întreprinde pași pentru a minimiza riscurile posibile. În același timp, acutizarea conflictului «complică serviciul, dictează un anumit regim și grafic de lucru, cere atenție la patrulare, nimic mai mult ».

Cei de la Ministerul apărării au menționat, că există mulți doritori de a nimeri în contingentul de pacificatori, așa că concurența la selectarea cadrelor este mare. Decizia este luată reieșind din profesionalismul, aptitudinile, starea fizică și psihologică a fiecărui militar, și din sănătatea lui. De selectare se preocupă comisia formată prin ordinul ministrului.

În opinia experților, dorința militarilor moldoveni de a ajunge în misiunea de menținere a păcii se explică printr-un șir de factori. Unul dintre aceștia - salariile mici din Armata națională, în timp ce la Kosovo se pot obține 50 de dolari per zi. Moldova și Italia au semnat un acord, conform căruia contingentul nostru beneficiază de sprijinul necesar, și partea italiană este responsabilă pentru finanțarea contingentului militarilor din RM, inclusiv cazarea, alimentarea, chestiuni de organizare și logistică.

Dar există două întrebări, care au rămas suspendate în aer:

• În ce măsură participarea la misiunea pacificatoare NATO corespunde intereselor pe termen lung ale Republicii Moldova, care are pe teritoriul său propria regiune separatistă?
• Care trebuie să fie comportamentul pacificatorilor moldoveni, care fac parte din contingentul NATO, în caz că situația la hotarul dintre Kosovo și Serbia se va acutiza, iar NATO, cel mai probabil, va fi de partea guvernului separatist Kosovo, pe care Republica Moldova nu-l recunoaște? Vor lupta împotriva sîrbilor ortodocși de partea albanezilor separatiști?

Victor Surujiu