Va avea Moldova gaze naturale după 1 mai?

Datorită faptului că de la 1 mai holdingului rus Gazprom ar putea întrerupe livrările de gaze naturale către Republica Moldova, guvernul examinează diferite scenarii care pot fi puse în aplicare pentru a asigura securitatea energetică și furnizarea neîntreruptă de energie electrică și gaze naturale populației.

Autoritățile spun că se pregătesc la modul cel mai serios de procesul de achiziție a gazelor naturale din surse alternative. În același timp, experții naționali și străini sînt de părerea că posibilitățile Moldovei de a înlocui gazul rusesc, în cazul opririi livrărilor acestuia de către Gazprom, sînt foarte limitate. Potrivit comentatorilor, pe fondul lipsei unui dialog regulat la nivel oficial între Moscova și Chișinău, livrările de gaze pot fi în orice moment puse pe pauză.

Situația amenință să se transforme într-o nouă criză în sectorul energetic, ceea ce va duce la o creștere semnificativă a inflației și la alte consecințe negative. Deși, s-ar părea, că mai mult nu se poate: Moldova se află pe primul loc în rîndul țărilor europene în ceea ce privește inflația - 22,2%, în timp ce gazul în rețea a devenit mai scump pentru consumatori, în medie, cu 131%.

"Au fost niște discuții"

De la 1 mai, compania energetică rusă Gazprom, în care mai mult de 50% din acțiuni aparțin statului, ar putea rezilia contractul cu Moldovagaz SA. Cel puțin, pentru acest lucru există motive formale. În octombrie 2021, părțile au semnat un protocol potrivit căruia Moldova trebuia să efectueze auditul datoriei istorice a Moldovagaz către Gazprom, după care, pînă la 1 mai, părțile urmau să semneze un acord privind rambursarea datoriei către furnizorul rus.

În ianuarie, Guvernul a anunțat o licitație cu privire la audit, dar nu au existat participanți care să corespundă condițiilor sale. "Guvernul Republicii Moldova a acționat cu bună credință, a organizat o licitație. Auditul acestei datorii este un proces complex care necesită implicarea unor companii de audit și de avocatură. Situația este de așa natură, încît nu au existat doritori de a participa", spune prim-ministrul Natalia Gavriliță.

Potrivit acesteia, perioada de licitație a fost prelungită. "Am mers pe altă cale și am hotărît să invităm direct unele companii. Credem că vor exista cel puțin două propuneri. Termenul limită este 1 mai și vom anunța despre acest lucru Consiliul de Supraveghere al Gazprom. Sperăm că acest argument va fi auzit, mai ales că după 24 februarie nu am văzut pe nimeni dispus să vină și să verifice această datorie", menționează Gavrilița.

Valoarea datoriei, inclusiv penalitățile, este estimată de Gazprom la 720 de milioane de dolari. "Partea rusă propune încheierea unui acord privind deservirea datoriei pentru livrările de gaze către malul drept al Nistrului. Nu putem recunoaște această datorie pînă nu va fi efectuat un audit internațional", subliniază viceprim-ministrul, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu. Potrivit acestuia, perioada de audit trebuie prelungită cu cel puțin un an: "Nu se știe cînd se va sfîrși războiul. Atîta timp cît acțiunile militare vor continua, toate eforturile noastre vor fi cumva puse în pericol de această situație".

În același timp, deoarece termenele convenite anterior de efectuare a auditului și convenire a procedurii de rambursare a datoriilor au fost încălcate, autoritățile nu exclud faptul că holdingul rus ar putea rezilia contractul. Deocamdată nu există progrese în această privință, deși Guvernul și Moldovagaz au transmis mai multe solicitări către Gazprom privind prelungirea termenului acordurilor. Pe 26 aprilie, Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat despre reluarea negocierilor cu Gazprom și noi încercări de a obține o prelungire a perioadei de desfășurare a auditului.

"Pot spune următoarele: au fost niște discuții. Dacă la o anumită etapă a existat o tăcere completă, acum au început deja negocierile dintre Moldova și Gazprom. Scopul este continuarea contractului și prelungirea perioadei de audit. Am argumentat acest lucru prin faptul că există un război, agenții economici și-au redus într-un anumit sens activitatea. Nu am vrut să angajăm o companie doar de dragul angajării. Vom prezenta argumentele noastre cu toată deschiderea. Vrem să avem pe masă un raport de audit cuprinzător și solid pentru a vedea în ce constă această datorie", a spus Grosu la unul dintre canalele private de televiziune.

"Securitatea furnizării gazelor naturale"

Andrei Spînu declară că Republica Moldova este pregătită să achiziționeze gaze din surse alternative pe piața internațională în cazul întreruperii livrărilor de către Gazprom. Vicepremierul face referire la "imprevizibilitatea absolută" a acțiunilor furnizorului rus. El recunoaște că la cumpărarea din alte surse, prețul gazului va fi mare, menționînd în același timp că "nici acum el nu este ieftin". Potrivit autorităților, tariful pentru gazele naturale deocamdată nu se va schimba, dar din iunie acesta ar putea fi ajustat în funcție de prețul de achiziție.

"Moldova plătește acum cel mai mare preț dintre țările care au încheiate contracte pe termen lung cu Gazprom. În aprilie, Moldovagaz cumpără gaze la prețul de 1160 dolari pentru o mie de metri cubi. Acesta este deja foarte aproape de prețurile spot – 1350-1500 USD în aprilie. Pentru luna mai, avem prognoze mai optimiste privind comportamentul pieței, dar trebuie să înțelegem cu toții că trăim într-o perioadă de incertitudine maximă", spune Spînu.

Potrivit lui, guvernul a rezervat 150 de milioane de euro în bugetul de stat din 2022 pentru implementarea proiectului "Securitatea furnizării gazelor naturale în R. Moldova". Pe canalul său Telegram, el a spus că aceste resurse sînt direcţionate către achiziţionarea de gaze naturale pentru a crea rezerve în perioada de vară în depozite din România. Alte 200 de milioane de lei sînt alocate de la buget către Fondul de eficienţă energetică şi 50 de milioane de lei pentru agenţia ANTA, pentru a reduce costul autorizaţiilor de transport.

Guvernul reamintește, de asemenea, că Uniunea Europeană a elaborat un plan de livrare în regim revers a gazelor naturale către Ucraina și Moldova în cazul în care vor apărea probleme cu furnizarea resursei energetice din Rusia. Posibilitatea ca Moldova să obțină acces la livrările prin revers a gazelor din UE a fost inclusă într-un document semnat la Washington în februarie, în urma reuniunii Consiliului energetic UE-SUA.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a declarat că una dintre opțiuni ar fi furnizarea de gaze naturale către Republica Moldova din România – din rezervele proprii. În plus, România ar putea asigura tranzitul gazelor din surse alternative. Acest subiect a fost discutat la București în cadrul unei întrevederi a conducerii ANRE a Republicii Moldova cu colegii săi din țara vecină.

În același timp, în cadrul ședinței recente a Comisiei pentru Situații Excepționale, s-a decis majorarea cu 3.590.539 m3 a volumului de gaze transportate în România și depozitate în cazul unor circumstanțe neprevăzute. Volumul total de gaze naturale stocate în România va fi de 18.539.681 m3, ceea ce corespunde nevoilor Moldovei pentru 5-7 zile.

Andrei Spînu consideră că tot ceea ce se întîmplă în sectorul energetic al țării noastre este prețul pe care Moldova trebuie să-l plătească pentru efortul său de a nu fi dependentă energetic. "Libertatea și independența noastră energetică ne costă. Din păcate este un preț prea mare pentru mulți dintre cetățenii noștri. Dar, după începerea războiului din Ucraina este clar pentru toți că nu avem o altă cale. Trebuie să fim solidari, să fim gata să plătim costul independenței", a scris ministrul pe pagina sa de socializare.

Opoziția parlamentară consideră că Andrei Spînu face regulat comentarii politice care ar putea afecta cursul negocierilor cu Gazprom. După cum spune vicepreședintele Parlamentului, secretarul executiv al PSRM, Vlad Batrîncea, ministrul ar trebui să fie mai reținut în declarațiile sale pe problema gazelor. "Prerogativa evaluării politice aparține Parlamentului și președintelui, dar nu ministrului Spînu, care trebuie să asigure stabilitate în sectorul energetic. Un negociator pe un subiect atît de sensibil, avînd în vedere contextul, ar trebui să fie mai reținut, nepermițîndu-și declarații de natură politică", notează Batrîncea.

"Spre noi negocieri și noi condiții"

Mulți analiști, dacă nu majoritatea, sînt de părerea că capacitatea Moldovei de a înlocui gazul rusesc, în cazul întreruperii livrărilor sale de către Gazprom, este foarte limitată. În același timp, comentatorii consideră că, pe fondul lipsei unei înțelegeri reciproce și a unui dialog regulat la nivel oficial între Moscova și Chișinău, livrarea combustibilului albastru poate fi pusă pe pauză în orice moment.

Situația amenință să se transforme într-o nouă criză în sectorul energetic, ceea ce va duce la o creștere semnificativă a inflației și la alte consecințe negative. Deși, s-ar părea, ca mai mult nu se poate: Moldova se află pe primul loc în rîndul țărilor europene în ceea ce privește inflația - 22,2%. Potrivit Băncii Naționale, cel mai mult s-a scumpit tarifele la serviciile comunale (30,7%). În medie, gazul din rețea a devenit mai scump pentru consumatori cu 131%.

Potrivit lui Victor Parlicov, fostul director al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), la începutul lunii mai, holdingul rus va obține de jure dreptul de a rezilia acordul, pe care îl va putea utiliza imediat sau după un timp oarecare, în funcție de diferiți factori și scenarii. "Trebuie să fim gata de rezilierea contractului în orice moment, începînd cu 1 mai", subliniază Parlicov.

În opinia sa, o astfel de schimbare a evenimentelor legată de întreruperi în aprovizionarea cu gaze este puțin probabilă, dar prețul menținerii disponibilității de a cumpăra rapid gaze din alte surse este foarte mare. Expertul energetic consideră că cea mai optimă cale de ieșire din această situație dificilă este continuarea procesului de negocieri, în cadrul cărora va fi eliminată această incertitudine. "În opinia mea, trebuie să trecem la noi negocieri și la noi condiții", menționează Victor Parlicov.

În același timp, potrivit experților, în procesul de negocieri, pur și simplu trebuie să de ținem seama de componenta politică care este prezentă invariabil în astfel de negocieri din partea Rusiei și să ieșim flexibil din situație, ținînd cont de contextul geopolitic în care ne aflăm.

Dependență "aproape totală"

Experții Agenției de rating Moody's atrag atenția asupra faptului că în Moldova există riscul întreruperii aprovizionării cu gaze din Rusia în timpul tensiunilor geopolitice actuale. În același timp, ei sînt sceptici cu privire la capacitatea țării noastre de a refuza importul de gaze din Federația Rusă și de a găsi surse alternative. Potrivit Moody's, Transnistria joacă în continuare un rol important în securitatea energetică a Republicii Moldova, avînd în vedere faptul că prin regiune trec gazoductele rusești și acolo se află principala centrală electrică a țării.

"Deși acest lucru nu corespunde scenariului de bază al Moody's, consecințele economice și fiscale ale întreruperilor prelungite ale aprovizionării vor fi semnificative, în condițiile în care Moldova importă aproape tot gazul său din Rusia, care este utilizat pentru încălzire și producție. În țară se atestă o creștere semnificativă a producției de energie electrică. Relațiile tensionate ale Moldovei cu Rusia au dus adesea la dezacorduri în negocierile cu Gazprom, ultima dată - în octombrie 2021, în timpul negocierilor prelungite privind un posibil nou acord de livrare a gazelor pe o perioadă de 5 ani. Gazprom continuă să ceară achitarea datoriilor semnificative", se arată în analiza agenției de rating.

Experții remarcă o anumită consolidare a securității energetice a țării și o serie de decizii privind diversificarea aprovizionării cu gaze, inclusiv finalizarea construcției gazoductului în România, sincronizarea recentă a rețelei electrice cu UE și, în consecință, posibilitatea importurilor directe din Europa. Cu toate acestea, după cum subliniază ei, capacitatea Moldovei de a renunța la importul gazului rusesc nu a fost testată niciodată.

"Capacitatea Moldovei de a înlocui în totalitate importurile de gaze rusești cu aceste surse alternative nu a fost testată, iar capacitatea conductei României puțin probabil că va fi suficientă pentru a satisface nevoile Moldovei în lunile reci ale anului. În plus, o întrerupere mai mare a aprovizionării cu energie în Europa va reduce semnificativ capacitatea țărilor UE de a oferi sprijin, chiar dacă România va produce marea majoritate a gazelor proprii. Moldova este, de asemenea, vulnerabilă la orice distrugeri a gazoductelor cauzate de luptele din Ucraina", menționează Moody's.

Dependența "aproape totală" a Moldovei de resursele energetice rusești este menționată și în analiza New York Times. "Deși liderii moldoveni au vorbit despre renunțarea la gazul rusesc și primirea acestuia din alte țări, precum Turcia, România și Azerbaidjan, volumul pe care aceste state îl pot oferi Moldovei nu se compară cu oferta Rusiei", scrie ziarul.

"Va fi foarte scump"

Alexei Belogoriev, directorul adjunct al Institutului de Energie și Finanțe, consideră că înlocuirea este posibilă prin conducta de gaze din România, dar capacitatea sa este de 1,5 miliarde de metri cubi pe an, iar Moldova și regiunea transnistreană consumă 3 miliarde. "Există probleme și cu infrastructura din interiorul României: nu este clar de unde să luăm gazul necesar. Căci 1,5 miliarde nu este atît de puțin. Adică, teoretic poate fi înlocuit jumătate din volum, dar nu în totalitate", a explicat expertul într-un comentariu pentru mass-media.

Potrivit lui, chiar dacă Chișinăul va găsi volumele necesare, prețul combustibilului albastru ne-rus va fi mult mai mare. Moldova deja nu mai este o țară de tranzit a gazelor, cum este, de exemplu, Ucraina, de aceea nu va putea folosi schemele de aprovizionare prin revers, așa cum a făcut Kievul.

"Trebuie să înțelegem că gazul va fi foarte scump, deoarece acum el ne este vîndut cu o reducere mare, iar noile achiziții vor fi posibile doar ținîndu-se cont de indicii bursieri ai unui anumit hub european. În plus, vor exista cheltuieli de transport de la acest hub. Va fi foarte scump. Ucraina deja se confruntă cu acest lucru. Cu toate acestea, Kievul are posibilitatea de a efectua un revers virtual al gazului din Rusia, economisind din acest lucru, iar Moldova nu are o astfel de posibilitate, deoarece nu este o țară de tranzit", menționează Belogoriev.

De asemenea, el amintește că Chișinăul furnizează energie Tiraspolului, iar Moscova nu este interesată să limiteze livrările către Transnistria. "Această regiune este alimentată în baza contractului cu Moldovagaz, nu există livrări separate acolo. Prin urmare, Gazprom nu are posibilitatea de a furniza gaze direct Transnistriei, iar Federația Rusă cu siguranță nu va întrerupe livrările către Transnistria", subliniază expertul. Evident, această circumstanță va fi un factor important pentru a ajunge la un compromis cu Federația Rusă în negocierile care au loc în prezent.

"Consecințe grave pentru întreaga Europa"

Experții menționează că Europa nu se grăbește să renunțe la gazul rusesc, deși intenționează să reducă livrările. Printre principalele motive ale acestei abordări se numără considerațiile economice și dorința de a proteja cetățenii de consecințele negative. În special, potrivit Bundesbank-ului german, renunțarea imediată a Germaniei la importul de gaze rusești ar putea costa țara 180 de miliarde de euro din PIB-ul pierdut doar în acest an. Conform estimărilor FMI, întreruperea completă a importurilor de resurse energetice din Rusia ar putea însemna pentru întreaga Uniune Europeană o pierdere de 3% din PIB în 2023. În același timp, consecințele individuale vor varia în funcție de gradul de dependență de importurile rusești.

Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a declarat că țara sa nu-și poate permite să impună un embargo asupra aprovizionării cu gaze din Rusia, deoarece dorește "să evite o criză economică dramatică, pierderea a milioane de locuri de muncă și fabrici care nu se vor mai putea deschide niciodată". "Acest lucru ar avea consecințe grave pentru țara noastră, pentru întreaga Europă și ar afecta foarte mult posibilitatea finanțării reconstruirii Ucrainei", a spus el săptămîna trecută într-un interviu acordat Spiegel. Potrivit lui Scholz, el nu vede că renunțarea la gazul rusesc va putea pune capăt acțiunilor Federației Ruse în Ucraina.

O serie de țări, inclusiv din cadrul UE, dependente de aprovizionarea cu gaze rusești, aderă la o retorica reținută în aceste probleme, în interesul populației lor. Astfel, ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a declarat la o conferință de presă săptămîna trecută, că țara sa se declară pentru o soluționare pașnică a situației din Ucraina, susține integritatea sa teritorială și este gata să primească refugiați ucraineni. În același timp, potrivit lui, Ungaria, la fel ca majoritatea celorlalte țări din Europa de Est, este dependentă de gazul rusesc și nu se va alătura sancțiunilor UE împotriva resurselor energetice rusești. "Sarcina noastră principală este să asigurăm securitatea Ungariei. Nu vrem ca Ungaria să fie atrasă în război", spune Szijjarto.

Marți, la o conferință de presă în orașul sîrb Subotica, el a menționat că, la întîlnirile cu colegii săi de la Bruxelles, a cerut ca nu numai Ungaria, ci și Serbia, ca țară care solicită aderarea la UE, să fie eliberată de necesitatea de a se alătura unor restricții privind achiziționarea de petrol și gaze rusești. Potrivit acestuia, Ungaria probabil cel mai puternic aderă la o astfel de poziție, dar există o serie de alte țări care, de asemenea, nu susțin embargoul energetic împotriva Federației Ruse. Szijjarto a subliniat că înlocuirea petrolului și gazului rusesc în multe țări europene nu va fi posibilă peste noapte, pentru aceasta va fi nevoie de mai mulți ani și cheltuieli financiare semnificative.

Victor Surujiu