Anul 2022 : de la “vremuri bune” la “listele inacceptabililor”

Pe o notă nu tocmai festivă se încheie anul 2022, în care autoritățile ne-au promis “primăvara renașterii” și “vremuri bune”.

Spre sfîrșitul anului, ANRE a majorat substanțial tarifele pentru căldură într-un șir de localități. La Chișinău tariful a crescut cu 36% sau cu 1137 lei, iar pentru consumatorii CTE -Nord – cu 853 lei, sau 28%.

CSE a închis 6 posturi TV de opoziție sau care re-difuzau programele posturilor TV rusești. Mai exact, a suspendat licențele de activitate pentru perioada stării de urgență, și le-a acuzat de propagandă și reflectare incorectă a războiului din Ucraina. Însă ministrul justiției Serghei Litvinenco a spus în emisie directă, că e puțin probabil ca aceste 6 posturi TV să mai revină.

Partidul de la guvernare se pregătește să adopte “Legea Magnitsky”, în care, potrivit diviziunii moldovenești a “Europei libere”, autoritățile își asumă împuterniciri vaste, care în alte versiuni ale acestei legi , în alte țări, nu există. De altfel, fără a mai aștepta “ Legea Magnitsky ”, au și fost alcătuite și se aplică a.n. “ liste ale inacceptabililor ”: postul TV8 a publicat recent directiva Comisiei naționale a pieței financiare , expediată în adresa tuturor băncilor , notarilor, avocaților, companiilor de asigurări și creditare, în care au fost indicate persoane și companii cu rugămintea de a le bloca toate operațiunile financiare și de proprietate, inclusiv a nu le achita dividende.

Da în Codul penal (în primă lectură deocamdată) au fost incluse așa noțiuni ca “subiect anticorupție”, “structură informațională ilegală”, precum și pedepse pentru “separatism” și “acumulare ilegală de informații ”. Și asta, din cele scrise pe Facebook de deputatul PAS Radu Marian, ”încă nu e totul”. Pe rețelele sociale comentatorii felicită populația țării cu “anul 37 care vine ”. Să vedem ce ne va spune președinta cu optimism în alocuțiunea televizată de Anul Nou.

Viața înainte și după 24 februarie…

Pentru Republica Moldova anul 2022 a început… să zicem, tradițional – cu criza gazelor. În ianuarie iar au apărut probleme cu transferul banilor către “Газпром”. “Noul preț pentru gaze a dus Moldova într-o fundătură energetică ”, - a scris o publicație rusească. .

Chișinăul oficial așa și ar fi luptat tot anul cu “Газпром”, dacă nu ar fi venit 24 februarie, pe care este foarte comod să arunci vina pentru toate greșelile, da poate și schemele autorităților. Inclusiv în sfera energeticii.

La 24 februarie, 2022 într-o adresare televizată președintele rus Vladimir Putin a anunțat începerea operațiunii militare speciale în Ucraina, care potrivit lui a fost provocată de necesitatea de a apăra locuitorii din Donbass și pentru a “demilitariza și denazifica Ucraina”. Atacuri cu bombe și rachete au fost lansate asupra infrastructurii militare ucrainene : aerodromuri militare, aviație, instalațiile de apărare antiaeriană. În Ucraina a fost introdusă legea marțială, în multe orașe, inclusiv capitala, se auzeau explozii. Uniunea Europeană, care introdusese în ajun sancțiuni împotriva FR pentru recunoașterea “RPD” și “RPL”, a promis să adopte un nou pachet de sancțiuni “foarte dure” .

În aceeași zi președinta Maia Sandu a convocat ședința extraordinară a Consiliului suprem de securitate. A fost luată decizia de a declara stare de urgență în țară și a convoca Comisia pentru situații de urgență, care să stabilească acțiunile necesare pentru depășirea crizei și soluționarea problemelor umanitare. Iar peste două ore parlamentul a votat declararea stării de urgență pentru o perioadă de 60 de zile, și a acordat Comisiei pentru situații de urgență să introducă regimuri speciale de trecere a frontierei, circulație prin țară și utilizare a spațiului aerian. Prin decizia comisiei, mai puteau fi interzise evenimentele în masă, expulzate din țară persoanele care prezintă pericol pentru ordinea publică, coordonată activitatea mass-mediei și luate alte măsuri extraordinare.

În aceeași zi, la recomandarea Consiliului de securitate, a fost închis spațiul aerian al țării. Iar la începutul lunii martie Autoritatea aviației civile a anunțat că pentru a asigura securitatea și protecția cetățenilor, spațiul aerian va fi închis pentru toată perioada stării de urgență (la acel moment, 24 aprilie). Prin coordonare cu Ministerul apărării în Moldova au fost permise doar anumite rute – pentru ajutoare umanitare, repatriere și alte cazuri justificate.

Pe fundalul evenimentelor în desfășurare în țara vecină, zeci de mii de cetățeni ai Ucrainei au început să treacă frontiera moldovenească în căutare de azil și securitate. Republica Moldova nu s-a mai confruntat cu un așa flux de refugiați. Au fost create centre speciale de întreținere temporară a lor - la hotare, dar și la Chișinău și în alte localități. Refugiaților le-au fost asigurate mese calde, transportarea gratuită, cartele SIM achitate și obiecte de primă necesitate – în primele zile de război în special cu efortul cetățenilor simpli, a autorităților locale și a agenților economici. Pe 25 februarie, Ministerul finanțelor a deschis un cont bancar pentru acordarea ajutorului umanitar refugiaților din Ucraina. Ulterior, acolo s-au acumulat peste 162 mln. de lei.

Deși autoritățile au declarat că-s gata să primească mai multe zeci de persoane, care soseau masiv din Ucraina cuprinsă de acțiunile militare, la finele lui mai în Moldova au intrat peste 471 mii de refugiați, ceea ce potrivit organizației americane de drept Human Rights Watch, este cel mai mare flux de refugiați în țara vecină, calculat pe cap de locuitor. Dintre ei, cca 87 de mii au rămas în Moldova.

Chiar de la începutul evenimentelor din Ucraina conducerea țării, care a condamnat “acest act de agresiune” și “atacul militar al Rusiei asupra Ucrainei, care a încălcat brutal normele dreptului internațional ”, s-a comportat destul de precaut. Pe 24 februarie, președinta Maia Sandu a subliniat în emisia postului public de televiziune, că Moldova “este o țară neutră și pașnică, și eu sper că se ține cont de acest fapt ”. În aceeași zi ea a avut o întrevedere cu deputații din toate fracțiunile parlamentare, a discutat cu ei situația în regiune și în țară, în lumina acțiunilor militare din țara vecină, subliniind că “responsabilitatea noastră comună este securitatea cetățenilor ” și că “noi nu trebuie să divizăm cetățenii noștri într-un moment așa de complicat”. Iar ministrul de externe Nicu Popescu, în interviul pentru postul TV8, a declarat că Republica Moldova nu va adera la sancțiunile UE și SUA contra Rusiei, reieșind din propriile interese și din motive economice. Deși declarația a răsunat anume în ziua, în care băncile moldovenești și punctele de schimb valutar au încetat să mai lucreze cu rubla rusească. Dar atunci multă lume a considerat că e o măsură temporară și precauție pe fundalul oscilațiilor cursului rublei.

Dar deja în aprilie, în ritorica Chișinăului oficial au început să apară declarații care puteai fi tălmăcite ca prime devieri de la neutralitatea declarată inițial.

Observatorii și experții au atras atenție, că aceste declarații ale oficialilor moldoveni au venit imediat după vizita la Chișinău a reprezentantului SUA la ONU Linda Thomas-Grienfield, cdare a promis că SUA va oferi Moldovei un ajutor suplimentar de 50 mln. de dolari pentru depășirea crizei provocate de războiul din Ucraina, iar UE a aprobat un nou pachet de ajutor macrofinanciar pentru țara noastră în sumă de 150 mln. de euro. S-a sugerat, că ritorica antirusească a Chișinăului oficial ține de perspectiva primirii acestor bani și indirect este impusă de Occidentul colectiv, care nu face nimic pur și simplu. În rezultat, autoritățile moldovene trebuie să soluționeze dilema în care s-au pomenit.

La finele lui iunie, ministrul de externe Nicu Popescu a recunoscut, în emisia postului TV Moldova-1, că Republica Moldova neoficial a aderat sancțiunile de bază împotriva Rusiei, și a menționat că RM nu poate adopta întregul pachet de sancțiuni ale UE contra Rusiei din cauza economiei sale instabile. Da spre finalul verii, Chișinăul oficial practic a renunțat definitiv la poziția neutră privind evenimentele din Ucraina.

În iulie, președinta maia Sandu a declarat că după Ucraina Republica Moldova a suferit cel mai mult în urma acțiunilor militare din țara vecină, așa că RM are nevoie urgentă să-și fortifice puterea de apărare. De atunci, tema întăririi capacității de apărare (“deoarece RM este prima țară ne-membră UE la hotarul cu Ucraina ”) răsună cu regularitate în alocuțiunile oficialilor moldoveni, deși ei mereu subliniază că “în prezent nu văd riscuri pentru Moldova din partea Federației Ruse ”.

Ce-i drept, în recentul interviu pentru TVR Moldova Alexandru Musteață, directorul SIS, a spus că în a.2023 Rusia plănuiește invadarea teritoriului Moldovei prin nordul Ucrainei pentru a se uni cu Transnistria, și că, conform unei ipoteze SIS, în posibila confruntare partea rusă ar putea utiliza munițiile păstrate la Colbasna. Dar probabil că a fost repede pus la punct. Pentru că a doua zi SIS a difuzat o declarație, în care se menționa că dl director a fost înțeles greșit: el nu a avut în vedere invadarea directă a Moldovei de către FR, ci faptul că “scopul Rusiei de a crea un coridor terestru spre Transnistria este actual și azi, iar un nou atac al Rusiei în această direcție ar putea avea loc în a. 2023”.

Încă din primăvară, diverși comentatori și experți spuneau că occidentul preconizează atragerea Moldovei în război. Și politicienii ucraineni au tot declarat, pe parcursul anului, că nu ar fi împotriva deschiderii frontului “doi” și că ar fi gata să ”ajute Chișinăul în recuperarea” Transnistriei. Aceste discursuri s-au activizat în ultimul timp : comentatorii menționează militarizarea activă a Moldovei de pe malul drept.

Spre exemplu, la finele lunii iulie UE a aprobat decizia de acordare de către Fondul european pentru pace armatei moldovenești un ajutor de 40 mln. de euro. Pe 10 noiembrie, Comisia europeană a propus un nou Plan de acțiuni pentru sporirea mobilității forțelor armate europene, care include întărirea colaborării cu NATO și partenerii, inclusiv cu Moldova. În acest scop (pregătirea infrastructurii necesare pentru deplasarea rapidă a trupelor și echipamentelor militare) se preconizează alocarea sumei de 1,69 mlrd. de euro. Iar la finele lui noiembrie ministrul de externe al RM pentru prima dată a fost invitat la summit-ul șefilor departamentelor de externe ale țărilor membre NATO – împreună cu reprezentanții Georgiei și ai Bosniei și Herțegovina.

La 10 decembrie, în cadrul conferinței internaționale “Dezvoltarea parteneriatului NATO în mediul de securitate schimbător ”, la Chișinău, adjunctul secretarului general NATO Mircea Geoană a declarat că alianța “va ajuta în continuare Moldova să-și sporească rezistența în fața presiunilor din Partea Rusiei ”.Anatol Nosatîi, ministrul apărării, a explicat că este vorba despre modernizarea Armatei naționale în cadrul Inițiativei de consolidare a capacității de apărare (DCBI). Iar la începutul lunii decembrie consilierul prezidențial Dorin Recean a promis, în cadrul conferinței internaționale “Forumul moldoo-european de discuții”, să aducă în țară atîtea arme letale, “cîte vom putea”. Conform legii bugetului-2023, în anul viitor RM preconizează să achiziționeze arme în sumă totală de 500 mln. de lei.

Moldova – candidată să adere la UE

În anul care se călătorește, Republica Moldova a obținut ”lumina la capătul tunelului ”, vorba președintei Maia Sandu – statutul de candidată pentru aderarea la UE. Ce-i drept, susține publicația germană Die Welt, statutul oferit RM și Ucrainei nu are putere juridică și este mai mult o “butaforie”, dar oricum e plăcut.

Ca și în cazul semnării acordului de asociere în a.2014, RM a obținut statutul de candidată la aderare nu datorită, ci în pofida. După ce la 24 februarie Rusia a pornit acțiunile militare împotriva Ucrainei, la 28 februarie Ucraina a depus cererea de aderare imediată la Uniunea Europeană conform unei proceduri speciale. La 3 martie, cereri analoge au depus Moldova și Georgia, ceea ce a revoltat nespus conducerea ucraineană. Dmitrii Culeba, șeful MAE al Ucrainei a declarat că acest pas al colegilor din “trio asociat” seamănă cu “încercarea de a-și agăța vagoanele la acceleratul ucrainean, care merge spre Bruxelles ”.

De altfel, pentru Moldova, spre deosebire de Georgia, încercarea de “a-și agăța vagonul” a fost reușită. La 11 aprilie RM a primit de la Comisia europeană chestionarul pentru apartenență la UE, la 17 iunie Comisia europeană a recomandat oferirea statutului de candidate la UE pentru Ucraina și Moldova, iar la 23 iunie decizia respectivă a fost luată de Consiliul Europei – organul politic suprem al UE, din care fac parte șefii de state și guverne –membre UE.

Pentru a continua procesul integrării europene, Republica Moldova trebuie să îndeplinească un șir de condiții ale Bruxellesului: să încheie reforma justiției, să îndeplinească angajamentele privind combaterea corupției la toate nivelurile, să activizeze cursul spre “dezoligarhizare”, prin eliminarea influenței negative a grupurilor financiare în viața economică, politică și socială, etc. Recent au devenit cunoscute și alte cerințe ale structurilor europene.

La 16 decembrie Revista oficială a UE a publicat Raportul anual privind implementarea acordului de asociere Republica Moldova – UE, aprobat de Parlamentul european. Inclusiv “anularea interdicției constituționale a căsătoriilor dintre persoane de același sex, introduse în a.1994 [conform art. 48 (2) din Constituție, familia este bazată pe căsătoria încheiată de comun acord între un bărbat și o femeie – nota red.], și determinarea măsurilor de combatere a discriminării reprezentanților LGBTI”. Documentul mai conține cerința accesului democratic la terenurile agricole, ceea ce în esență înseamnă permisiunea de a le vinde cetățenilor străini.

Zilele trecute Vladimir Cuc, secretarul de stat al MAEIE, a declarat că jumătate din cele 35 de acțiuni prevăzute în planul de realizare a condițiilor Comisiei europene, înaintate Moldovei odată cu statutul de țară-candidată, au și fost îndeplinite. Iar Igor Grosu, președintele parlamentului, a spus în emisiunea postului Moldova-1, că în luna mai a anului viitor Chișinăul oficial intenționează să înceapă negocierile privind aderarea la UE. Dar Nicu Popescu, ministrul de externe, este mai realist. Încă în iunie, la obținerea statutului de țară-candidată, el spunea că speră ca procesul de aderare a Moldovei la UE să dureze 10 ani. Politicienii și experții europeni cred că va dura mult mai mult.

Combaterea “dezinformării”: în scurt timp autoritățile se vor apuca și de internet

La mijlocul lunii aprilie în Moldova au fost interzise semnele Z și V – ca simboluri ale agresiunii rusești în Ucraina. Și panglica Sf. Gheorghe a fost egalată cu “simbolurile agresiunii” Pentru confecționarea, comercializarea, difuzarea și utilizarea în public a lor a fost stabilită o amendă de 9 mii de lei pentru persoanele fizice și de 18 mii – pentru cele juridice și funcționari.

Înainte de examinarea acestui proiect de lege Vladimir Voronin, liderul PCRM, a amintit că bunelul deputatului PAS Lilian Carp a fost decorat cu Ordinul Slava, iar cel al prim-ministrei Natalia Gavrilița – cu medalia pentru victoria în Marele Război pentru Apărarea Patriei. “Da noi acum ne ridicăm împotriva celui mai sacru simbol - panglica Victoriei. Mi-e rușine ”, - a spus el.

După ce a interzis ”simbolurile războiului”, majoritatea parlamentară s-a apucat de “propagandă”. La începutul lui iunie parlamentul votat în lectură finală proiectul de lege privind combaterea dezinformării și propagandei, care conținea interdicția de re-difuzare a programelor din țările care nu au ratificat Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră. În rezultat, în Moldova a fost interzisă difuzarea programelor rusești de știri și analiză, precum și filmele sovietice și rusești despre război.

În afară de aceasta, în legislația moldovenească pentru prima dată a apărut noțiunea ”dezinformare”. Ea subînțelege “diseminarea deliberată a informațiilor false, care au scopul de a prejudicia un individ, un grup social sau securitatea statului ”. Posturilor de retransmitere li s-a ordonat să cumpere cel puțin 50% din conținut de la țările UE, SUA sau Canada. Pentru “propagandă și dezinformare ” au fost stabilite amenzi între 40 și 100 de mii de lei, precum și suspendarea licenței de emisie pe un termen de 7 zile.

De altfel, PAS nu s-a oprit aici. Primul sunet a răsunat în noiembrie: Liliana Nicolaescu-Onofrei, președinta comisiei parlamentare pentru cultură, educație, cercetare, tineret , sport și mass-media (una dintre autoarele primei legi privind combaterea “propagandei”) a declarat la “Radio-Moldova” că pentru a combate dezinformarea în Republica Moldova încă nu există destule instrumente și modificări legislative. De aceea “vom continua”, a spus ea.

Iar recent colegul ei din PAS, Andrian Cheptonar, a confirmat într-o emisiune televizată informația care circula pe rețelele sociale cum că partidul guvernant este nemulțumit de rețelele sociale și intenționează să lupte pentru “curățenia” lor. El a spus că acum partidul “Acțiune și solidaritate” discută despre adoptarea unei noi legi privind combaterea dezinformării în internet și de reglementare a sferei online. PAS intenționează să devină “inovatoare în domeniul dat”. Pentru că și în UE o astfel de legislație au adoptat-o doar unele țări.

Fugarul Gheorghe Cavcaliuc, fost șef-adjunct al Comisariatului general de poliție, care acum se ascunde la Londra, zice că la recenta ședință a Consiliului de securitate , convocată de președintă, a fost discutată anume această temă. Potrivit lui, în RM ar putea fi restricționat accesul la anumite rețele, spre exemplu Telegram sau TikTok; SIS intenționează să cumpere software pentru a intercepta mesajele cetățenilor în aplicații ca Viber, WatsApp sau Signal; la ședința CSS s-a decis crearea unui grup de lucru, care să “instituie un mecanism de cenzură a mesajelor în rețelele sociale”.

În plus, recent în parlament a fost înregistrat un proiect de lege care extinde semnificativ atribuțiile Serviciului informații și securitate. El permite interceptarea convorbirilor telefonice, accesul la poșta electronică și mesagerie, inclusiv cu utilizarea mijloacelor speciale, filarea persoanelor, sechestrarea și verificarea expedierilor poștale și a fluxurilor financiare. Toate – în lipsa unor dosare penale și a deciziilor judecătorești.

Guvernul unei continue stări de urgență

În aproape 1,5 ani de activitate, guvernul Gavrilița a activat în regim obișnuit doar prima lună. Apoi au început permanentele stări de urgență și situații excepționale.

Astfel, la 10 septembrie, 2021 la o lună de la investirea noului guvern, a fost introdusă starea de urgență în sănătate, care ulterior a tot fost prelungită și s-a încheiat la 15 aprilie, 2022. La 22 octombrie, trecut, a fost declarată starea de urgență în sectorul energetic, în contextul crizei gazelor. Inițial pentru 30 de zile, apoi pentru alte două luni. La 24 februarie aceasta a fost anulată, dar tot atunci – declarată starea de urgență în contextul acțiunilor militare din Ucraina. Parlamentul a prelungit-o deja de cinci ori, pe motivul “riscurilor înalte din cauza acțiunilor militare în Ucraina ”.

Ultima oară acțiunea regimului de urgență a fost prelungită cu încă 60 de zile pentru perioada 1 decembrie – 6 februarie,2023. Nu trebuie să posezi abilități extrasenzoriale ca să prezici, că la începutul lunii februarie a anului viitor parlamentul se va convoca într-o ședință extraordinară pentru a vota din nou prelungirea acțiunii regimului de urgență, deoarece riscurile ”din cauza războiului din Ucraina” nu vor dispărea, șa fel ca și riscul de a nu avea resurse energetice din cauza bombardamentelor rusești asupra obiectelor de infrastructură ale Ucrainei sau careva probleme privind livrarea gazelor, sau alte “pericole pentru securitatea națională ”.

Regimul stării de urgență oferă CSE posibilități nelimitate nu doar pentru a “acționa maxim operativ și eficient pentru a găsi soluții de asigurare a țării cu electricitate și gaze ”, cum a spus în parlament prim-ministra Gavrilița, dar și pentru a lupta cu nemulțumirea cetățenilor sau cu “viziunile alternative”. Spre exemplu, prin introducerea unui șir de restricții privind desfășurarea întrunirilor în masă sau suspendarea licenței de emisie a posturilor TV de opoziție.

Zilele trecute opoziția parlamentară a contestat la Curtea Constituțională prelungirea de către parlament a stării de urgență cu încă 60 de zile.

În solicitare se spune, că Moldova are un guvern, un parlament și alte instituții publice funcționale, care au împuterniciri de a soluționa orice criză. Că în pofida măsurilor necesare depășirii stării de urgență, care ține de criza energetică și fluxul de migrație, CSE i-au fost delegate prea multe împuterniciri de limitare a drepturilor cetățenilor – cum ar fi dreptul la întruniri, la libertatea de exprimare, la proprietate, la libera circulație etc. Că CSE a luat un șir de decizii controversate, inclusiv imixtiunea neîntemeiată și neconstituțională în activitatea economică, modificarea legii bugetului și a politicii fiscale /vamale, aplicarea sancțiunilor față de cetățeni fără o decizie definitivă a instanței, etc. Dar e puțin probabil ca această adresare să găsească înțelegere în actuala componență a CC.

Un procuror dinafară pentru Moldova

La 15 iunie Dumitru Robu, care asigura atunci interimatul funcției de procuror general, a semnat ordinul de numire a Veronicăi Dragalin în fruntea Procuraturii anticorupție. Pentru prima dată, în fruntea luptei cu corupția în Moldova a fost numită o cetățeană SUA, fie și originară din RM, dar dusă de aici pe cînd avea 11 ani.

“Apreciez faptul că dna Dragalin a lăsat cariera de succes din SUA și a decis să se consacre luptei cu corupția și dezvoltării Moldovei ”, - a declarat Serghei Litvinenco, ministrul justiției. Drept că răuvoitorii au început să spună că nu este vorba despre careva capacități profesionale strălucite, pur și simplu Dragalin este fiica unui sponsor al PAS – Elena Dragalin, președinta organizației de binefacere Moldova - AID și organizatoarea congresului tradițional moldo-american, la care participă reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale americane și moldovenești, precum și originari din Moldova stabiliți în SUA. Noi însă nu credem acestor răuvoitori.

În noua sa funcție procurora americană a intrat doar la 1 august, dat fiind că trebuia să “finalizeze anumite activități în funcția precedentă ”. Și peste 15 zile după începerea activității la Procuratura anticorupție Veronica Dragalin a ieșit pentru prima oară în fața presei moldovenești, și și-a punctat prioritățile în noua sa funcție.

Ea a spus că acum procurorii vor munci conform unor reguli noi, îndreptate spre transparența maximă, și că în vizorul instituției pe care o conduce vor ajunge și demnitarii precedenți, dar și politicienii aflați la guvernare în prezent, și judecătorii, și procurorii. Scopul procuraturii, a spus ea, nu este să umple pușcăriile, da să curme procesele de corupție la nivelul cel mai înalt. “Eu nu mă voi lăsa influențată și controlată ”, - as declarat Dragalin.

Ce-i drept, în scandalul privind scurgerea corespondenței unui șir de demnitari de stat, inclusiv ministrul justiției Serghei Litvinenco, care indica și o componentă de corupție în activitatea actualilor demnitari , principala procuroră anticorupție a spus că departamentul ei nu se va ocupa de acea corespondență. Pentru că: 1) Procurorii au de investigat dosare de corupție și nu se vor abate pentru citirea a zeci de mesaje, veridicitatea cărora nu este demonstrată; 2) Scurgerea de informații, ca și spargerea conturile persoanelor private și a demnitarilor suspuși, este ilegală; 3) Site-ul care a publicat aceste date nu are calitatea de dovada, dat fiind că noi nu putem verifica veridicitatea lui.

De altfel, după Telegram-gate și Veronica Dragalin s-a pomenit în centrul unui scandal de corupție. Reieșind din corespondența scursă, concursul de selectare a procurorului anticorupție ar fi fost trucat: șeful ministerului justiției Litvinenco ar fi dat indicații membrilor Consiliului superior al procurorilor căror candidați ce puncte să le pună, pentru ca în final să învingă anume Dragalin. Experții și politicienii din opoziție au cerut ca Veronica Dragalin să demisioneze, sau să demonstreze că conținutul telefonului lui Litvinenco este un fals, iar ”pentru aceasta nu trebuie să ascunzi capul în nisip, da să efectuezi investigațiile de rigoare, expertizele, anchetele, interogatoriile și să informezi societatea cu privire la rezultatele lor”. Între timp, spuneau ei, ar fi corect ca Litvinenco și Dragalin să-și suspende atribuțiile de ministru al justiției și de șefă a Procuraturii anticorupție.

Veronica Dragalin, în comentariul pe marginea scandalului iscat, a spus că nu preconizează să-și părăsească funcția, concursul în care a învins a fost organizat transparent, iar încercări de a o speria s-au făcut și mai înainte, în timp ce ea doar pretindea la funcția de șefă a luptei cu corupția în Republica Moldova.

Xenia Florea

(Va urma la 30. 12.2022)