TEMELE PRINCIPALE Toate Știrile

MAI multeminimizează

“Ziua nesupunerii”. Ce poate opune parlamentul președintei?

De o jumătate de an, în Republica Moldova cea mai importantă persoană este nu președinta parlamentului, nu președinta țării sau primul ministru, da Domnica Manole, președinta Curții Constituționale. Ei, și cei patru colegi ai săi, aflați în acțiune.

În fond, în ultimul timp Curtea Constituțională s-a transformat într-un arbitru. La cel mai mic conflict sau nemulțumire de acțiunile oponenților, politicienii și deputații apelează anume la ea. De ceva ani, anume Curtea Constituțională stabilește calea pe care trebuie să meargă țara. Anume CC a decis recent, că alegerile parlamentare anticipate vor avea loc, iar în cel mai scurt timp va stabili și data la care acestea urmează să se desfășoare. În același timp, poporul nu a ales acești oameni și nici măcar nu știa despre existența majorității lor înainte de a fi numiți în funcțiile de judecători ai CC.

Deja vu, însă altceva

După ce zilele trecute Curtea Constituțională i-a permis președintei să dizolve parlamentul și să numească alegerile anticipate, în țară s-a instalat, de facto, situația din iunie,2019.

Și atunci parlamentul n-a reușit să formeze noul guvern în termenul stabilit - 7 iunie, 2019. Așa că la 8 iunie CC a emis o decizie care permitea dizolvarea legislativului. Unica deosebire dintre situația de atunci și cea actuală este faptul că președintele Igor Dodon a refuzat să semneze decretul privind dizolvarea parlamentului și numire a datei noilor alegeri parlamentare. La 8 iunie el a declarat, că nu va semna un asemenea document, dat fiind că deputații se pot înțelege. Vorbind în fața jurnaliștilor, Dodon a subliniat, că numai președintele Republicii Moldova are dreptul să dizolve parlamentul, și doar după consultări cu fracțiunile.


În a.2019, Maia Sandu a fost profund revoltată de “acțiunile ilegale” ale Curții Constituționale și a aprobat nesupunerea președintelui verdictului judecătorilor CC.

“Eu numesc această abordare inadecvată din punct de vedere al respectului față de Constituția țării. Curtea Constituțională trebuie să adopte actele în corespundere cu buchea și spiritul Constituției, da nu în baza deciziilor și a comportamentului politicienilor ”, - a scris la 15 iunie,2019 prima ministră de atunci pe rețelele de socializare, și a cerut demisia in corpore a Curții Constituționale ”dacă le-a mai rămas măcar un fir de onoare și stimă față de Constituția și cetățenii acestei țări ”.

Criza politică din a.2019 a fost depășită grație sosirii la Chișinău a unui ”desant” al reprezentanților speciali ai Rusiei, SUA și UE, care au impus PSRM, PAS și Platforma DA să formeze o coaliție situativă și să preia puterea în țară. Și grație unei discuții între patru ochi a ambasadorului SUA în Moldova Derek Hogan cu președintele PDM Vladimir Plahotniuc în oficiul Partidului democrat, cunoscutului oligarh moldovean i-a apărut dorința irezistibilă de a părăsi țara.

Dar de data aceasta Moldova nu va beneficia de un ”desant„. Rusiei, relațiile căreia cu Occidentul se deteriorează rapid, nu-i arde de Republica Moldova. Iar SUA și UE, în a.2021, au pentru Moldova o agendă total diferită de cea din a.2019, în ciuda pozițiilor de plecare în general similare.

Partidul popular european, cel mai mare din Europa, a salutat decizia Curții Constituționale a RM privind stabilirea circumstanțelor care îndreptățesc dizolvarea parlamentului. În comunicatul de presă emis se spune, că forțele politice din Republica Moldova trebuie să respecte prioritatea legii și să asigure desfășurarea unor alegeri libere și corecte. Peter Stano, reprezentant oficial al serviciului politică externă a UE, a scris pe Twitter, că decizia CC privind dizolvarea parlamentului “a deschis calea pentru depășirea unei crize instituționale de durată” și că “UE așteaptă că toate forțele politice o vor respecta”.

Ei, da ambasadorul SUA Derek Hogan, care în a.2019 a salvat eroic “ parlamentul ales în mod democratic” de dizolvare, încă în luna martie a subliniat într-un articol publicat pe Anticoruptie.md, că “politicienii și criminalii corupți nu mai pot dicta cursul viitor al țării”. Și astfel a dat de înțeles, că actualul parlament trebuie dizolvat și numite alegerile anticipate, deși de la 2019 încoace componența legislativului RM practic nu s-a schimbat.

Cum poate fi demis președintele?

În zilele de odihnă, PSRM a convocat Consiliul republican al partidului – pentru a dezbate situația creată după decizia Curții Constituționale și a trasa acțiunile următoare.

Consiliul a constatat, că decizia CC, “luată sub presiunea deschisă a președintei Maia Sandu ”, este “o lovitură de stat în scopul stabilirii unui regim de management extern în interesul curatorilor străini al Maiei Sandu”. Că CC a ignorat grosolan existența majorității parlamentare, care a înaintat candidatura lui Vladimir Golovatiuc la funcția de prim-ministru, și a recreat statul capturat. După ce și-a exprimat revolta pentru “batjocorirea suveranității ” țării, exprimate în forma “declarației scandaloase a șefului misiunii UE în Moldova Peter Mihalco și a altor ambasadori ai țărilor UE”, “afirmația obraznică, șovină a ambasadorului român Daniel Ioniță, care a insultat poporul moldovenesc ”, precum și “acțiunea ilegală obraznică a serviciilor speciale ale Ucrainei, cu participarea ambasadei acestei țări, de răpire a judecătorului Nicolai Ceaus pe teritoriul țării noastre”, și a menționat că “Moldova nu este și nu va fi o republică bananieră ”, Partidul socialiștilor a cerut demisia Maiei Sandu și desfășurarea alegerilor prezidențiale anticipate, deoarece ea “a participat personal la complotul antinațional și anticonstituțional împotriva țării noastre și a poporului ei”. Plus la toate, PSRM a exprimat vot de neîncredere actualei componențe a Curții Constituționale și a cerut demisia judecătorilor Domnica Manole, Liuba Șova și Nicolae Roșca, care au devenit “complicii uzurpării puterii în țară”.

Ce-i drept, în ciuda declarației zgomotoase, realizarea ei este o treabă imposibilă, practic. Parlamentul nu poate demite trei judecători ai Curții Constituționale. Nici pe Domnica Manole, numită de legislativ (în componența CC doi judecători îi numește parlamentul, doi – guvernul, alți doi – Consiliul superior al magistraturii). Deși recent Corneliu Furculiță, liderul fracțiunii PSRM, a promis în emisia postului TV Ren Moldova că declarația privind uzurparea Curții Constituționale de către trei judecători “în favoarea intereselor politice ale președintei” va acumula numărul suficient de voturi și că “noi vom demonstra că în țară există dreptul constituțional și că parlamentul îl poate apăra de trei persoane care, în opinia noastră, au uzurpat puterea ”.

Dar în conformitate cu art.14 al Legii privind Curtea Constituțională, judecătorii CC nu pot fi înlocuiți pe durata mandatului. Iar conform art.19 (2), decizia privind lipsirea de imunitate a judecătorilor și încetarea mandatului lor ține de competența Curții Constituționale. Adică, deși pare paradoxal, astăzi este imposibil să tragi la răspundere judecătorii CC pentru luarea unor decizii evident politice sau ilegale (ceea ce făcea adesea ”Curtea Constituțională a lui Plahotniuc”): reieșind din legislația în vigoare, numai judecătorii CC se pot pedepsi pe sine înșiși. Ceea ce, evident, nu se va întîmpla niciodată.

Și demiterea președintei este o procedură dificilă.

Teoretic – dacă se va stabili că Maia Sandu și-a depășit atribuțiile sau a comis alte încălcări, - șefa statului poate fi înlăturată din funcție, dar pentru aceasta trebuie să voteze 2/3 dintre deputați, ori nu mai puțin de 67 de aleși ai poporului. Atunci atribuțiile președintei le va îndeplini președinta parlamentului Zinaida Greceanîi. Următoarea etapă a procedurii va fi organizarea referendumului republican general, la care va fi pusă o singură întrebare – merită președinta Maia Sandu să fie demisă?

Dar chiar dacă majoritatea parlamentară va reuși să adune 67 de voturi pentru a sista atribuțiile prezidențiale ale M.Sandu, referendumul privind demiterea ei la sigur va eșua – ratingul personal al șefei statului este în continuare foarte înalt. În opinia unor experți, majoritatea parlamentară poate folosi această variantă nu pentru a obține demiterea reală a președintei, ci pentru a tergiversa situația privind alegerile parlamentare anticipate, pe care Sandu și partidul ei doresc mult să le desfășoare în vara acestui an.

Politologul Vitalii Andrievschii crede că declarațiile socialiștilor despre demiterea președintei pot avea un caracter de mobilizare.

“Observați: socialiștii nu au pronunțat termenul “impeachment”. Ei au vorbit despre neîncredere față de președintă, despre demitere, etc. De fapt însă, mi se pare, în ajunul anticipatelor ei vor trebui să facă ceva pentru: а) a-și mobiliza echipa; б) a-și mobiliza electoratul. Cel mai rapid o pot face inițiind colectarea semnăturilor pentru demiterea Maiei Sandu – chipurile, poporul o cere. Juridic, aceste semnături nu vor avea o pondere, dar ele vor înviora oamenii în teritoriu, îi vor face să meargă, să facă agitație, să adune semnături. Adică, va fi un fel de mobilizare preelectorală în teritoriu. Este o mișcare tehnologică, care va permite o trecere în revistă: există oare în teritoriu luptători, agitatori, ce număr de semnături pot ei aduna. Pentru că cei care vor semna, potențial, formează electoratul pornit împotriva Maiei Sandu. Și chiar dacă în anticipate nu toți dintre ei vor vota cu Partidul socialiștilor, mobilizarea va avea loc și va deveni clar cu ce fel de electorat, cu ce fel de oameni urmează să se lucreze. Tot ce face acum Igor Dodon este o pregătire pentru alegeri ”, - crede Vitalii Andrievschii.

De unde bani, Maia?

Cum se vede, Maia Sandu are deja pregătit decretul privind dizolvarea parlamentului, mai trebuie introduse în el două date – data semnării documentului și cea a desfășurării alegerilor parlamentare anticipate. Totul depinde de decizia pe care o va lua Curtea Constituțională în problema stării de urgență.

“Cu regret, putem aștepta de la el [de la parlament – n.r..] neplăceri”, - a declarat zilele trecute în emisia postului TV Prime Olesea Stamate, consilieră prezidențială în probleme de justiție.

Majoritatea parlamentară are cu adevărat mai multe posibilități să strice jocul președintei și a fostului ei partid, fără a apela la procedura de impeachment. Spre exemplu (dar varianta va fi reală doar în cazul în care Curtea Constituțională va lăsa în vigoare regimul stării de urgență) înainte de 30 mai, adică odată cu expirarea stării de urgență, să o mai prelungească pentru un timp oarecare. Legea privind starea de urgență, de asediu și de război permite acest lucru, în funcție de cum va evolua situația. În timp ce este în vigoare starea de urgență, conform legislației, parlamentul nu poate fi dizolvat. În această perioadă nu pot fi introduse modificări în Constituție, desfășurate alegeri de orice nivel, la fel și referendumuri republicane și locale.

Un alt element de nesupunere deciziei Curții Constituționale privind dizolvarea parlamentului poate deveni eșecul votării chestiunii privind alocarea mijloacelor financiare pentru desfășurarea alegerilor anticipate. Conform calculelor CEC, realegerea legislativului va costa 120 mln. lei. Aceste mijloace nu au fost prevăzute în buget.

În cazul apariției unei situații neprevăzute, guvernul nu poate apela la fondul de rezervă – fiind interimar, el nu poate soluționa probleme cu caracter financiar. Deci, mai există doar votul parlamentului de modificare a bugetului. Dar Igor Dodon, liderul PSRM, a și făcut aluzie că fracțiunea socialiștilor nu va vota pentru alocarea mijloacelor bugetare pentru desfășurarea alegerilor anticipate. Aceeași poziție o va lua, cu siguranță, fracțiunea partidului “Șor”, și grupul parlamentar Pentru Moldova. Celelalte fracțiuni parlamentare, cu excepția PAS, ar putea să se abțină, căci în parlament, nimeni nu-și dorește alegeri anticipate – doar adepții M.Sandu. În rezultat, nu vor exista bani pentru organizarea alegerilor anticipate.

În această situație majoritatea parlamentară poate folosi experiența din a.2019 a Partidului democrat . Ea suna așa: personal PDM nu are nevoie de alegeri anticipate, de aceea cei care le provoacă să suporte cheltuielile ei înșiși. Andrian Candu declara la briefingul din 7 iunie, 2019, că bugetul nu prevede bani pentru anticipate, dar “noi vom găsi posibilitatea ca partidele politice să suporte cheltuielile. Cetățenii nu trebuie să sufere din cauza iresponsabilității așa zișilor politicieni ”.

Desigur, teoretic Maia Sandu s-ar putea adresa comunității internaționale cu apelul “Democrația este în pericol!”. Mai ales, că precedente există: în aprilie, 2014 SUA au alocat Ucrainei 11,4 mln. dolari pentru desfășurarea prezidențialelor. Banii au fost folosiți pentru sprijinirea observatorilor locali și internaționali, perfectarea procesului de vot, asigurarea alegătorilor cu informațiile necesare.

Dar Codul electoral al RM interzice orice finanțare și sprijin material al campaniilor electorale de către alte state, întreprinderi străine, internaționale și mixte, instituții și organizații, precum și de către persoane fizice (art. 39). Iar Comisia electorală centrală, conform Codului, este finanțată din bugetul de stat.

Părțile și-au anunțat pozițiile în problema alegerilor parlamentare anticipate. PAS le vrea la vară – de preferat în iulie (“Pentru ca ulterior, în septembrie, să avem deja înțelegeri cu FMI și Banca mondială”, - președinte interimar PAS Igor Grosu), sau la finele lunii august. Iar majoritatea parlamentară a dat de înțeles că ar putea să nu se supună deciziei Curții Constituționale privind dizolvarea. Mai ales că există un precedent de nesupunere, în a. 2019 , aprobat de UE și SUA. Însă “acțiunile militare” reale ale părților vor începe deja după decizia Curții Constituționale privind starea de urgență.

Xenia Florea

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


MAI multe

Sondaj Toate

load