Zarurile au fost aruncate. Cum va fi formată noua componență a Curții supreme de justiție?

Reforma instanței judiciare superioare a țării, judecătorii căreia pun punctul final în majoritatea celor mai mari și de rezonanță dosare, provoacă tot mai multe discuții printre juriști și în comunitatea experților.

Curtea supremă de justiție (CSJ) în componență nouă urmează să-și înceapă activitatea la 1 iunie, 2023 , iar funcțiile și le vor păstra mai puțin de jumătate dintre judecătorii care activează aici în prezent. Reforma prevede dublarea salariilor, reguli noi de selectare și numire a slujitorilor zeiței Themis, un mecanism de evaluare a integrității lor etice și financiare, reducerea împuternicirilor președintelui CSJ și alte inovații.

Autoritățile cred că amendamentele vor fi adoptate în cel mai scurt timp, însă experții vorbesc despre numeroase lacune, pentru care proiectul de lege nu poate fi acceptat în forma sa actuală. În opinia lor, singurul rezultat scontat este, probabil, înlocuirea persoanelor care ocupă funcții importante.

Există presupuneri, că unii dintre inițiatorii reformei pregătesc funcții bine plătite la CSJ pentru ei înșiși și anturajul lor. Alții au certitudinea că este vorba despre redistribuirea sferelor de influență în sectorul justiției și de lupta dintre grupările care doresc să controleze sistemul judiciar și să facă lobby propriilor interese.

Selecție prin tragere la sorți

Proiectul amendamentelor legislative, inițiat de Ministerul justiției, a fost propus pentru consultări publice la începutul lui septembrie. În urma discuțiilor și a perfectării inovațiilor, a apărut actuala versiune a proiectului de lege, care în cel mai scurt timp va fi transmisă Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei, pentru expertizare .

În nota informativă se menționează, că în forma-i actuală CSJ nu poate asigura caracterul unitar al practicii judiciare și nu este protejată de abuzuri. «Mai mult, un timp îndelungat în raport cu CSJ au existat bănuieli întemeiate privind promovarea anumitor judecători. Plus la asta, luarea deciziilor fără justificare obiectivă și din motive neconvingătoare duce la încălcarea principiului certitudinii juridice. CSJ trebuie să asigure o justiție eficientă și integritatea sistemului judiciar », – se spune în document.

Inițiativa Ministerului justiției prevede evaluarea extraordinară a actualilor judecători de la CSJ. Aceasta se va face în două etape: la început – din punct de vedere al integrității, apoi – din cel al profesionalismului. La prima etapă va fi analizată integritatea etică și financiară, la cea de-a doua – respectarea cerințelor profesionale minime, cărora trebuie să le corespundă un judecător al CSJ. În etapa a doua a procedurii vor accede doar cei care au trecut cu succes de prima etapă.

Toți judecătorii aflați în funcție la data intrării în vigoare a noii legi, inclusiv cei suspendați temporar din funcție, vor fi supuși evaluării extraordinare. O procedură analogă este prevăzută și pentru candidații la funcțiile vacante din CSJ. Excepții pot face doar judecătorii care au depus cereri de demisie în decurs de 30 de zile după intrarea amendamentelor în vigoare. Aceștia nu vor fi evaluați.

Una dintre modificările propuse de minister se referă la reducerea numărului de judecători CSJ – către 1 iunie, 2023 (la intrarea legii în vigoare) numărul lor va fi de doar 20 de persoane. Această propunere a trezit cele mai contradictorii opinii ale experților. În prezent, aici muncesc 25 de judecători, deși legea stabilește 33 de funcții la CSJ. Se așteaptă, că după reformă aici vor fi cel mult 11 din cei care azi exercită justiția în această instanță. În proiectul publicat de Ministerul justiției după consultarea societății, numărul lor a fost redus cu două unități.

Proiectul de lege stabilește că cel puțin 9 și cel mult 11 din cele 20 de funcții de judecător vor fi ocupate de persoane care activează în prezent la CSJ. Celelalte locuri vor fi pentru avocați, procurori și profesorii facultăților de drept ale universităților moldovenești. În afară de alte criterii, ei trebuie să aibă o experiență profesională în funcțiile respective de cel puțin 10 ani .

Dacă numărul actualilor judecători CSJ, care au promovat atestarea, va fi mai mare de 11, Consiliul superior al magistraturii va stabili prin tragere la sorți candidaturile celor care vor continua activitatea. Acei slujitori ai zeiței Themis, care vor reuși mai puțin, vor avea dreptul să fie transferați în altă instanță, în funcția vacantă aleasă de ei. În cazul rezultatelor identice, la selectarea judecătorilor se vor bucura de prioritate judecătorii cu cea mai mare experiență de muncă în justiție. Judecătorii transferați vor primi un salariu echivalent celui pe care îl primeau ca membri CSJ.

Actualii judecători CSJ, care vor refuza evaluarea sau nu vor contribui la desfășurarea ei, vor fi eliberați din funcție prin decizia Consiliului superior al magistraturii. Ei nu vor putea activa pe post de judecător, procuror, avocat, notar, executor judecătoresc, precum și în funcții publice timp de 10 ani după decizia finală privind plecarea lor din sistem.

Dacă la CSJ vor apărea locuri vacante, noii judecători vor fi selectați de Consiliul superior al magistraturii în baza unui concurs public. Printre cerințele față de pretendenți –experiența de muncă în justiție de minim 8 ani. Pentru cei care au activat la Curtea Constituțională sau Curtea Europeană pentru drepturile omului, este suficientă experiența de 6 ani.

15 mln. din bugetul public

Proiectul de lege presupune, că pentru fiecare judecător al CSJ cu o experiență de muncă de peste 16 ani, care a promovat atestarea extraordinară, va fi stabilit un salariu dublu. În prezent, salariul lor ajunge la 30 725 de lei. Astfel, actualii judecători, care vor promova evaluarea, vor avea salarii de cel puțin 61 450 de lei pe lună. Anual, în acest scop din bugetul public vor fi alocați peste 15 mln. de lei. În plus, judecătorii vor putea beneficia de bonusuri și suplimente salariale.

Și salariul președintelui și al vicepreședintelui CSJ va fi dublat. Acum ei primesc cel puțin 34 850 și, respectiv, 32 725 de lei pe lună. După reformă, salariul lor lunar va fi de cel puțin 69 700 de lei pentru președintele CSJ și 65 450 de lei pentru adjunctul lui. Aceste reguli vor fi aplicate în mod egal față de toți cei 20 de judecători, inclusiv cei numiți din numărul avocaților, procurorilor și profesorilor universitari.

Inițial, s-a propus ca noua politică de salarizare să fie aplicată din ziua publicării deciziei Consiliului superior al magistraturii privind promovarea evaluării extraordinare a profesionalismului. Dar experții au atras atenția, că dublarea salariului judecătorilor, inclusiv a celor transferați din CSJ în alte instanțe, va fi o povară grea pentru bugetul țării.

Acum Ministerul justiției propune ca prevederile privind majorarea salariilor să intre în vigoare din 1 ianuarie, 2024. Autorii amendamentelor susțin, că către această dată va fi obținută o economie din contul reducerii cu 30% a numărului personalului auxiliar din secretariatul CSJ.

Prin derogare de la prevederile Codului administrativ, proiectul de lege introduce reguli speciale de recurs împotriva deciziilor bazate pe rezultatele evaluării în două etape a judecătorilor CSJ. Recursul va putea fi înaintat Consiliului superior al magistraturii, care în decurs de trei zile îl va expedia CSJ. Pentru examinarea acestor dosare președintele CSJ va forma un colegiu din trei judecători care au promovat evaluarea extraordinară. Dacă numărul lor va fi insuficient, din colegiu vor face parte candidații la funcția de judecător, integritatea și profesionalismul cărora deja au fost evaluate.

După reformă, președintele Curții supreme de justiție va avea alt rol. În fond, funcțiile sale administrative se vor limita la reprezentarea CSJ în raporturile cu alte organisme și coordonarea activității în vederea asigurării examinării dosarelor în termeni rezonabili. Printre obligațiile șefului CSJ va fi gestionarea banilor publici și a proprietății, convocarea plenului instanței, numirea secretarului general al CSJ și a adjunctului acestuia, precum și a altor funcționari din secretariat. Evident, șeful CSP va distribui și bonusuri și plăți suplimentare judecătorilor și personalului tehnic al instituției care i-a fost încredințată.

Dacă fotoliul șefului CSJ este vacant sau acesta lipsește din motive întemeiate, funcția de conducător o va exercita temporar adjunctul președintelui. Dacă și aceasta este vacantă, obligațiile conducătorului le va îndeplini unul dintre judecători, numit de Consiliul superior al magistraturii.

Potrivit Ministerului justiției, revizuirea componenței și a atribuțiilor CSJ presupune introducerea unor schimbări în codurile de procedură și într-un șir de legi. De elaborarea proiectului de lege, care va soluționa această sarcină și va intra în vigoare odată cu noua lege privind CSJ, se ocupă un grup de lucru, creat la minister.

Lupta pentru sferele de influență?

Experții au opinii diferite privind noile abordări ale atribuțiilor și a componenței Curții supreme de justiție. Dacă unii cred că reforma va permite izbăvirea de corupție și sporirea eficienței în activitatea CSJ, alții vorbesc despre numeroase lacune, în rezultatul cărora proiectul ar putea să nu fie sprijinit în forma lui actuală. Răsună și presupuneri, că unii dintre inițiatori reformei pregătesc pentru ei înșiși și anturajul lor fotoliile bine plătite din CSJ.

Unii au certitudinea că este vorba despre redistribuirea sferelor de influență în sectorul justiției. Căci controlul asupra CSJ, judecătorii căreia pun punctul în majoritatea dosarelor importante și de rezonanță, oferă posibilități maxime persoanelor interesate. Unii comentatori menționează, că în prezent în justiție are loc o luptă a grupurilor de influență, care doresc să controleze sistemul judiciar și să facă lobby propriilor interese.

Dorel Mustață, care temporar asigură interimatul funcției de șef al Consiliului superior al magistraturii, a declarat că în sectorul justiției s-a format un grup, care vrea să controleze întregul sistem. Potrivit lui, la moment în sistemul judiciar activează două clanuri. Unul dintre acestea s-a format în jurul Dianei Scobioală – actuală judecătoare la CEDO, fiica unei foste judecătoare CSJ și a unui ex-procuror. Alt clan are legătură nemijlocită cu Domnica Manole, președinta Curții Constituționale, potrivit lui Musteață acesta este acum în ascensiune, a preluat vechile scheme și obstrucționează justiția în cazurile de rezonanță.

Vladislav Gribincea, președintele Centrului de resurse juridice, atrage atenția asupra necesității unei reforme profunde a CSJ, care să curețe instituția de persoanele asupra cărora planează suspiciuni de corupție și lipsă de probitate. În același timp, din spusele sale, tergiversarea schimbărilor face dificilă implementarea lor. «Actualii judecători CSJ fiind relativ tineri, față de ei există întrebări privind proprietatea, însă conform legii ei își ocupă funcțiile pînă vor împlini 65 de ani. Aceste persoane nu pot fi înlocuite foarte simplu, dar ele pun punctul decisiv în cele mai importante dosare», – spune expertul.

Pe pagina sa socială, judecătoarea Victoria Sanduța a comentat proiectul reformei CSJ în partea care prevede selectarea judecătorilor prin tragere la sorți.«Mai pe scurt, ca în zicala "trișează și vei avea noroc". Dacă nu l-ai avut, nu ești judecător CSJ, și punctum », – a scris ea. În opinia sa, lupta cu corupția în sistemul judiciar poartă un caracter selectiv, în centrul atenției fiind doar cei care critică autoritățile și metodele lor de muncă. «Noi combatem corupția la cel mai înalt nivel, poporul ne-a ales, iar acei dintre voi care latră (citește:critică), îs corupți, de aceea ne criticați », – ironizează judecătoarea.

Amintim, că Sanduța a făcut parte din cei 13 judecători propuși de Consiliul superior al magistraturii pentru a fi numiți în funcție pînă la atingerea limitei de vîrstă, candidaturile cărora au fost respinse de președinta Maia Sandu. Șefa statului a făcut trimitere la deciziile dubioase emise de ei și la problemele de integritate. Victoria Sanduța a numit declarațiile președintei «manipulare a opiniei publice ».

Experții Centrului de analiză și prevenire a corupției (СAPC), care au analizat textul proiectului de lege din punctul de vedere al standardelor internaționale și al normelor constituționale, au ajuns la concluzii neconsolante pentru Ministerul justiției. Ei susțin, că proiectul de lege nu poate fi sprijinit în principiu, în partea care ține de evaluarea extraordinară a judecătorilor CSJ. «Singurul rezultat scontat este, probabil, înlocuirea persoanelor care ocupă funcții importante», – menționează avizul Centrului.

CAPC face trimitere la poziția Comisiei de la Veneția și amintește, că modificările legislative nu trebuie să aibă ca scop înlocuirea persoanelor care ocupă funcții concrete sub pretextul reformei instituționale. În opinia experților, proiectul este problematic și din alte puncte de vedere, inclusiv – lipsește concretizarea condițiilor de organizare și desfășurare a concursului pentru funcția de președinte al CSJ și a adjunctului acestuia. CAPC a concluzionat, că documentul necesită o perfectare semnificativă și în forma actuală nu poate fi adoptat.

Victor Surujiu