”Vreau la pușcărie” sau Un nou model de detenție

”Vreau la pușcărie” sau Un nou model de detenție

Conform statisticii, în Moldova numărul pușcăriașilor este destul de mare, comparativ cu alte țări europene.    

În prezent, în departamentul penitenciar continuă reforma complexă, scopul căreia este atribuirea unui aspect european închisorilor noastre. Pentru a înlesni traiul pușcăriașilor și a respecta cerințele internaționale, autoritățile reconstruiesc toate ”casele de stat” și se pregătesc pentru edificarea unui nou complex penitenciar în apropiere de Chișinău. În februarie a demarat concursul internațional de selectare a companiei de construcții, care, contra 52 mln. Lei, va construi cel mai mare penitenciar din Moldova, pentru 1500 de deținuți. 

Între timp, experții și utilizatorii rețelelor sociale au desfășurat o adevărată discuție – pot oare fi plasați criminalii în condiții mai bune ca cele în care se află mulți moldoveni care niciodată nu au nimerit la închisoare?

Temniceri deficitari

Acum 20 de ani în sistemul penitenciar din Moldova erau peste10 mii de deținuți. După dezincriminarea Codului Penal și introducerea sancțiunilor de alternativă, către 2011 numărul lor s-a redus la 6,6 mii. Conform calculelor Administrației naționale a instituțiilor penitenciare (ANIP), astăzi în Moldova stau după gratii cca 7,1 mii persoane, inclusiv cele aflate în arest preventiv.    

Conform datelor organismelor internaționale, în Moldova, numărul total al deținuților este destul de mare comparativ cu țările Europei de Vest. Tendința este ca în închisoare să intre doar criminalii înveterați, deosebit de periculoși pentru societate. De la o vreme încoace, majoritatea țărilor europene renunță treptat la practica detenției excesive. Și legislația moldovenească a fost revăzută în sensul aplicării amenzilor și a altor sancțiuni ”în afara închisorii”.

Totuși, an de an, cele17 pușcării moldovenești se confruntă cu aceleași probleme: celule supraîncărcate, lipsă de personal. Fiecărui gardian îi revin 12 pușcăriași, ceea ce depășește mult norma. Nici majorarea regulată a salariilor, nici sistemele de motivație suplimentară nu reduc fluctuația cadrelor. În 2018, angajații sistemului penitenciar au primit un adaos salarial de cca 500 lei. Salariul personalului inferior de comandă a ajuns la 4,6 – 5,9 mii lei, al celui mediu și superior - la 5,3 – 8,8 mii lei.

”În țară numărul pușcăriașilor este mult mai mare ca cel al locurilor din pușcării. Iar sistemul suferă din cauza fluctuației semnificative a cadrelor. Deși autoritățile lucrează în continuare la îmbunătățirea condițiilor de muncă a angajaților sistemului penitenciar, după ce trec pragul pușcăriei și văd realitatea, muncind zi de zi, oamenii nu rezistă mai mult de cîteva luni și pleacă”, spune colonelul Aureliu Suhan, cel care pînă nu demult a asigurat interimatul funcției de șef ANIP.   

Conform regulamentului, în afara închisorii condamnatul trebuie să fie însoțit de convoiul instituției penitenciare. Pentru că lipsesc supraveghetorii care asigură ieșirea în siguranță a deținuților, mulți dintre aceștia nu au posibilitatea să muncească. Spre exemplu, la cariera din Brănești, muncesc regulat zeci de deținuți, iar numărul lor nu poate fi majorat din lipsa supraveghetorilor.     

Anatol Munteanu, secretar de stat al Ministerului Justiției, menționează că toate problemele și căile de soluționare a lor au fost expuse în Strategia națională de dezvoltare a sistemului penitenciar. Dar, potrivit lui, de multe ori pentru realizarea măsurilor prevăzute nu ajung bani. Cei de la Minister intenționează să rezolve problema deficitului de supraveghetori pentru escortarea pușcăriașilor prin ridicarea unor ziduri înalte și instalarea camerelor video. ”În penitenciarele moderne, operatorii efectuează non-stop supravegherea video a tuturor sectoarelor închisorii și a pazei pe perimetru”, spune Anatol Munteanu.  

Și crearea sălilor pentru desfășurarea ședințelor de judecată în închisori va permite reducerea cheltuielilor pentru transportarea deținuților, întreținerea paznicilor și a escortei. Azi sistemul penitenciar se confruntă cu probleme majore în vederea asigurării cu pază a deținuților în sălile de judecată. Adesea aceștia ore în șir așteaptă audierile în mijloacele speciale de transport. Iar recentele amendamente legislative permit judecătorilor să examineze anumite chestiuni, ce țin de executarea pedepsei, nemijlocit în instituția corecțională. Astăzi, o asemenea sală a fost echipată în pușcăria nr.2 din Lipcani, unde la 30 ianuarie a avut loc prima ședință de judecată cu participarea mai multor zeci de deținuți. 

Celule micropentru patru persoane    

Organismele internaționale mereu atrag atenția asupra problemelor serioase, existente în pușcăriile din Moldova. Ani în șir Moldova este printre lideri la numărul adresărilor la Curtea Europeană a drepturilor omului (CEDO), multe dintre care țin de condițiile de detenție și aplicarea măsurilor fizice de către personalul închisorilor și a instituțiilor de drept. 

Cele mai multe pierderi la CEDO le are penitenciarul nr.13 din capitală, care este cea mai veche închisoare din Moldova. În celulele de aici domnesc condițiile ne-sanitare, iar ploșnițele și păduchii îi chinuie pe deținuți. În plîngerile lor, aceștia vorbesc adesea despre detenția în carceră, care se află într-un subsol umed și rece, fără lumină naturală. Suprafața carcerei este de patru metri, acolo pot fi plasați concomitent patru deținuți. După o asemenea pedeapsă, mulți ”prizonieri” nimeresc în spitalul penitenciarului, care și el este supraîncărcat, fapt care afectează asistența medicală.  

”În prezent, cea mai serioasă problemă a penitenciarului nr.13 este suprapopularea. Unui deținut aici îi revin doi metri pătrați și chiar mai puțin. În celulele de 4-5 metri pătrați stau trei sau patru persoane. Asta în timp ce legislația națională garantează 4 metri pentru fiecare deținut”, spune avocatul Vadim Vieru.

Ministerul justiției este de acord cu multe revendicări ale apărătorilor drepturilor omului. ”Și deținuții au cetățenia Moldovei, și ei au drepturi garantate de Constituție, spune Nicolai Eșanu, secretarul de stat al ministerului. – Penitenciarele moderne trebuie să corespundă tuturor regulilor de securitate și standardelor internaționale, deținuții nu trebuie să se înghesuie într-un singur bloc. În celulă, fiecăruia i se cuvine 4 m.p. de suprafață, în caz contrar este încălcată legea”.

Pentru a ușura traiul deținuților și a respecta cerințele internaționale, autoritățile reconstruiesc toate ”casele de stat” și se pregătesc să construiască un nou complex penitenciar în apropiere de Chișinău. Într-un final, penitenciarele locale cel puțin la indicatorii de bază ar trebuie să se apropie de analoagele occidentale. Fiecare trebuie să fie echipat cu dușuri moderne, săli de sport, curte pentru plimbări sau un teritoriu adiacent folosit în aceste scopuri. Mai e nevoie de încăperi aparte echipate pentru administrație, pază, deservire medicală, personalul de serviciu. Odăi speciale trebuie să existe pentru revederile cu rudele și avocații, pentru activitățile de urmărire penală, pentru păstrarea și distribuirea hranei.

Pușcărie conform standardelor europene  

Mulți experți au fost sceptici în privința inițiativei de construire a unui complex penitenciar modern și au amintit că și acum 12 ani, în timpul președinției lui Voronin, s-a vorbit despre edificarea lui la Chișinău. Totuși, cei de la Ministerul Justiției spun că proiectul va fi realizat în anii imediat următori. În aceste scopuri au și fost alocate 11 hectare de teren, iar în februarie a demarat concursul internațional pentru selectarea companiei de construcții.   

Potrivit lui Anatol Munteanu, construcția noii pușcării pentru 1500 locuri a fost inclusă în Strategia națională de dezvoltare a sistemului penitenciar. Secretarul de stat al Ministerului menționează că proiectul va fi implementat nu înainte de 2021. Tenderul este deschis pentru solicitanții din orice țară, iar termenul prealabil de realizare a proiectului este de cca 36 de luni. Costul acestuia este de 52 mln. euro.

În avizul publicat de Monitorul Oficial al Republicii Moldova și Buletinul Oficial al UE este indicat termenul-limită de depunere a cererilor – 13 mai 2019. Ofertele vor fi apreciate de o autoritate specială, care se va ocupa de implementarea proiectului de construire a instituției penitenciare. Ulterior, ea va selecta învingătorul concursului și va semna contractul cu acesta. Planul de proiect al penitenciarului a fost elaborat de un consorțiu de companii moldovenești și olandeze, iar proiectul de executare – de o companie moldovenească de proiectare. 

Reieșind din proiect, noul complex penitenciar va fi construit cu respectarea recomandărilor Comitetului UE pentru prevenirea torturii  – este principala condiție pentru obținerea împrumutului de la Banca de dezvoltare a CE. Se presupune, că în celulă fiecare deținut va avea spațiul necesar, precum și se va putea angaja în activități  culturale, educative, de creație sau de muncă, va putea face plimbări, exerciții fizice și sport în aer liber. Pușcăria va dispune de ateliere de lemnărie și de opt terenuri sportive – două în fiecare bloc. Pentru toate aceste activități, în afara celulei de detenție vor fi rezervate 8 ore pe zi. .  

Din cele aflate de Noi.md, la edificarea noului penitenciar, o atenție maximă va fi acordată reducerii posibilității de evadare din pușcărie. Complexul penitenciar din capitală va fi îngrădit cu un zid de beton de 6 metri înălțime. În plus, au fost prevăzute două zone de securitate, echipate cu zeci de camere video și senzori de mișcare.

Viața înzonăși dincolo de ea 

Experții naționali și cei europeni  au menționat de multe ori că azi condițiile de detenție din pușcăriile moldovenești nu corespund psihologiei pedepselor. Ei cred că trebuie acordată mai multă atenție creării unor condiții umane pentru deținuți. Toată lumea este de acord că la pușcărie trebuie să fie mai rău ca la libertate. Totuși, trebuie respectate anumite limite, în caz contrar sensul pedepsei este pierdut totalmente, iar sistemul educă cruzimea și ura reciprocă. În rezultat, nu sistemul penitenciar îi învață pe oameni să trăiască normal, ci din contra – principiile ”zonei” pătrund în societate.   

În același timp, unii experți și politicieni de opoziție cred că pentru deținuți se cheltuiesc prea mulți bani. În opinia lor, Moldova dorește să plaseze criminalii condamnați în penitenciare, care seamănă mai mult cu sanatoriile sau casele de odihnă. Ei nu se pronunță împotriva introducerii unor  atitudini mai omenoase, dar cred că excesul de blîndețe și confort este deplasat. Indulgența îi poate deprava pe cetățenii care au încălcat legea, iar sistemul, din contra, trebuie să stimuleze omul să se corecteze.  

Experții subliniază că, în condițiile Moldovei, personalul închisorilor nu întotdeauna este un factor de reținere pentru existența confortabilă a pușcăriașilor. Nivelul înalt al corupției din sistemul penitenciar le permite deținuților bogați și influenți să obțină numeroase favoruri, ne-o demonstrează numeroase cazuri depistate pe parcursul anilor.

În plus, utilizatorii rețelelor sociale atrag atenția asupra faptului că, vorbind despre reformele din sistemul penitenciar, în Moldova adesea se uită despre necesitatea îmbunătățirii concomitente a vieții oamenilor din afara ”zonei”, a dezvoltării  sistemului educațional, a altoirii gustului pentru viața normală, liberă. Pentru ca doar gîndul că va petrece doi-trei ani într-o celulă aparte, cu toate avantajele, cu plimbări la aer curat și cu sport, cu programe televizate timp de trei ore pe zi și telefon în zilele de duminică, să-i provoace groaza. Oamenii menționează pe rețelele sociale, vorbind despre intenția autorităților de a construi noua închisoare, că azi o parte din concetățenii noștri ar fi de acord să trăiască în asemenea condiții, să se odihnească acolo niște anișori, dar poate să stea acolo chiar toată viața.   

Experții mai accentuează și faptul că apariția unei noi pușcării moderne în municipiu nu garantează o îmbunătățire în toate privințele a situației din sistemul penitenciar. Ei recomandă  autorităților să se preocupe de schimbarea mentalității și instruirea profesională a personalului din penitenciare și a altor angajați ai instituțiilor de profil ale statului. Moldova a pierdut la CEDO zeci de dosare din cauza condițiilor proaste de detenție, dar în cele mai multe cazuri încălcările țin de comportamentul ilegal al reprezentanților statului, nu de lipsa blocurilor sanitare și a sălilor de sport în pușcării. 

Victor Surujiu

Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load