X 
Transnistria stiri: 1354
Eurovision stiri: 497

Vor prinde oare rădăcini, în Moldova, ”cabinetele medicale private”?

8 apr. 2019,, 18:17   Societate
11034 0

De faptul că sfera serviciilor medicale, în special în localitățile rurale, trebuie modificată nu se îndoiește nimeni.

De aceea, Ministerul sănătății, muncii și protecției sociale și-a anunțat intenția de a reforma domeniul asistenței medico-sanitare primare. Autoritățile presupun că implementarea practicii private a medicului de familie va permite soluționarea problemei deficitului de cadre specializate la sate și asigurarea unor servicii mai calitative. Însă, deși de atunci au trecut mai multe luni, medicilor înșiși le este greu să evalueze reforma dată, iar un șir de experți vorbesc despre aceea, că ea ar fi străină condițiilor noastre.

La început a fost legea

După ce a declarat reforma asistenței medico-sanitare primare, din noiembrie 2018, Ministerul a anunțat că începe recepționarea cererilor venite de la medicii de familie, pentru a stabili ordinea activității lor în continuare. Li se propuneau, la alegere, trei variante: să înregistreze un cabinet privat, să deschidă un Centru al medicilor de familie cu mai multe cabinete sau să presteze în continuare servicii în cadrul instituțiilor existente de asistență medico-sanitară primară.

În legislație au fost făcute anumite modificări, printre care Legea privind ocrotirea sănătății, Legea privind activitatea de medic, Codul Fiscal și altele. La fel, prin Hotărîrea de guvern nr. 988 din 10 octombrie 2018, au fost aprobate Regulile de organizare a asistenței medicale primare, care au introdus termenul ”practica medicului de familie”.


Conform documentului, practica medicului de familie reprezintă un sector limitat teritorial, care include, după caz, una sau mai multe localități, străzi, case particulare sau blocuri rezidențiale, în care populația corespunde normelor recomandate de 1700 persoane. Fiecare medic de familie trebuie să aibă la evidență (pentru o practică prevăzută de lege) minim1200, maxim 2200 persoane. ”Dacă numărul de locuitori dintr-o localitate nu este suficient pentru formarea practicii sau numărul acestora depășește maximumul, în ambele cazuri acești oameni nu pot fi repartizați unei alte practici, cu titlu de excepție poate fi creată o practică cu abatere de la normele stabilite în dispoziția precedentă, pînă la dispariția circumstanțelor care au creat-o”.

Legislația mai prevede că practica se alocă medicului de familie care intenționează să desfășoare activitatea în orice formă prevăzută de lege în baza unui concurs organizat de Ministerul sănătății. La repartizarea absolvenților rezidenți în medicina de familie, în mod prioritar, se alocă practicile, care nu au proprietari-medici de familie .

Legea prevede, că un cabinet particular sau un centru al medicilor de familie își desfășoară activitatea în incinta instituțiilor medico-sanitare publice sau în alte clădiri oferite în utilizare gratuită de autoritățile publice locale și/sau centrale ori în încăperi private sau închiriate.

Printre alte priorități ale reformei, guvernul a formulat și atragerea tinerelor cadre medicale în localitățile rurale, afectate de fenomenul migrației specialiștilor.

Un stimulent puternic

La promovarea reformei, conducerea departamentului medical de stat menționa efectul pozitiv al implementării acesteia. Tatiana Zatîc, șefa departamentului medicină primară de la Ministerul sănătății, muncii și protecției sociale, menționa în mass-media că reforma va permite prestarea serviciilor medicale în acele localități, care duc lipsă de cadre medicale. ”Deschiderea unor cabinete private ale medicilor de familie va fi atractivă pentru tinerii specialiști și pentru medicii experimentați.

Practica medicului de familie va permite monitorizarea stării de sănătate a populației de la naștere pînă la moarte, propagarea modului sănătos de viață, diagnosticarea oportună a bolilor cronice pentru minimizarea cheltuielilor, suportate de pacient și de sistemul ocrotirii sănătății, în vederea restabilirii sănătății. În noile condiții, medicul va putea manifesta independență, își va dezvolta abilitățile. Noi mizăm pe faptul că reforma va contribui la dezvoltarea spiritului de concurență între medicii de familie, care vor acorda servicii de înaltă calitate”, - a spus Tatiana Zatîc.

Ministrul Silvia Radu a declarat într-o emisiune a postului național TV, că salariul medicilor de familie, din clipa în care ei își vor începe activitatea, va crește la 30 mii de lei. ”În localitățile rurale, le va fi stabilit un adaos de 50% la salariu comparativ cu medicii care activează la oraș. Și medicii din orașe vor putea obține venituri mai mari ca cele prevăzute în grila tarifară, dacă vor accepta să devină medici individuali și le va fi alocat un sector anumit. Fiecare medic va deservi între 1200 și 2200 de pacienți. Va fi o luptă pentru pacienți, deoarece oamenii vor decide de sine stătător la care medic să apeleze”, a spus ministrul.

E de menționat că subalterna ei, Tatiana Zatîc, a fost ceva mai reținută în pronosticurile privind mărimea salariului medicilor de familie privați. Potrivit ei, după deducerea tuturor cheltuielilor, venitul medicului va trece de 10 mii de lei/lună.

În speranța unor perspective, în primele zile ale lunii noiembrie, anul trecut, Ministerul sănătății a anunțat că începe recepționarea documentelor de la medicii de familie care doresc să-și deschidă o practică privată. Peste trei săptămîni ministerul a prelungit termenul de depunere a cererilor privind înregistrarea cabinetelor private ale medicilor de familie pînă la ocuparea tuturor locurilor vacante. Ministerul a explicat aceasta prin faptul că mulți medici de familie se aflau în procesul perfectării actelor necesare și nu s-au încadrat în termenii stabiliți. Ministerul nu a anunțat numărul locurilor vacante din toată Moldova, doar a menționat că pe parcursul celor trei săptămîni au fost depuse 600 dosare de deschidere a cabinetului privat al medicului de familie.

Peste alte două luni, Ministerul a făcut publică altă cifră a celor care au depus o cerere pentru permisiunea de a practica medicina de familie - 1095 medici, dintre care 46 și-au dorit o practică independentă (17 vor să deschidă cabinete private, iar 29 – Centre ale medicinii de familie). Tot atunci, spre finele lunii ianuarie, a devenit cunoscut faptul că Compania Națională de asigurări în medicină a încheiat cu trei medici contracte de deschidere a cabinetelor individuale ale medicilor de familie, care urmau să-și înceapă activitatea la 1 ianuarie 2019. Dar au trecut mai bine de 2,5 luni, dar CNAM nu a mai publicat date privind numărul medicilor de familie cu care au fost încheiate contracte de deschidere a cabinetelor private.

Experiența eșuată a vecinilor

În timp ce Ministerul sănătății din Moldova face agitație în favoarea deschiderii cabinetelor private ale medicilor de familie și povestește despre perspectivele absolvenților de universități care au decis să practice în localitățile rurale, medicii români care simt pe pielea proprie reforma ce are loc de mai mulți ani în țara lor, îi aduc critici intense.

Rodica Tănăsescu, vicepreședinta Societății Naționale a medicilor de familie din România, a declarat că anul 2018 a fost unul dificil pentru medicii de familie din țară. Îi confirmă vorbele și medicii de familie, care susțin că în 2018 s-au aflat la limita supraviețuirii și cu fiecare an le este tot mai greu să o facă. Medicii de familie consideră că așa și nu a fost determinat locul medicinii primare în sistemul românesc de sănătate.

”Medicul de familie este unicul, la care pacientul are acces nelimitat. Reprezentanții practicilor medicilor de familie spun că nu înțeleg de ce activitatea lor în cabinetele medicale trebuie să fie blocată de cea administrativă, de ce nu poate fi perfecționat sistemul informativ în așa fel, încît să fie redusă birocrația care afectează în mod egal și medicii, și pacienții”, spune Rodica Tănăsescu.

Vicepreședinta Societății Naționale a medicilor de familie din România a mai spus că ei mai bine de un an cer autorităților să soluționeze o problemă, care nu costă bani grei, - este vorba despre procesele verbale terapeutice. ”Nu costă nimic ca sistemul de sănătate să le modifice în așa fel, ca ele să fie în folosul pacienților. Unde mai pui că am venit cu numeroase propuneri, care nu necesită cheltuieli mari ale sistemului, din contra – presupun cheltuieli mai eficiente, dar nici ele nu au fost soluționate. Iar despre partea financiară a reformei, peste tot se spune că în România salariile medicilor au sporit. Este doar parțial adevărat, căci pentru un sfert dintre medicii de familie, dar și pentru o parte din colegii care activează în laboratoarele specializate, acesta este un neadevăr. Cu regret, toți medicii de familie invocă lipsa de înțelegere din partea factorilor de decizie. Medicul de familie este parte a sistemului de sănătate și sistemul statal de sănătate se bazează în primul rînd pe medicina primară accesibilă oamenilor, însă pe noi ne privesc în continuare ca pe niște struțo-cămile”, a menționat șefa Societății Naționale a medicilor de familie din România.

Tănăsescu a constatat că se iau decizii împotriva pacienților și în detrimentul atractivității specialității medicilor de familie, deoarece indiferent de numărul posturilor pentru care este anunțat concursul și indiferent de numărul medicilor care au obținut studii medicale în România, aceștia nu vor dori să muncească în patrie și vor pleca, deoarece ”medicina de familie, care este o specialitate profesională minunată, la moment nu este atractivă din punctul de vedere al practicării ei în România”.

Noi.md a stabilit că în anul 2018, bugetul medicilor de familie din România a fost doar cu 17% mai mare ca cel din 2017, în timp ce colegii din instituțiile medicale ale statului au beneficiat de salarii și bugete mai mari cu pînă la 100%.

Întrebări mai multe decît răspunsuri

S-ar putea ca experiența negativă a vecinilor să fie condiționată de circumstanțe interne, iar la noi, din contra, să prindă și să aducă rod?

Poate că va fi așa, însă deocamdată mulți medici de familie, interlocutorii Noi.md, au recunoscut că nu prea înțeleg ce se dorește de la ei și cum va funcționa acest sistem. Alții se arată îngrijorați de apariția unor probleme pe viitor. Medicii au numeroase întrebări, la care încă nu există răspunsuri. Spre exemplu, legea prevede că autoritățile publice locale trebuie să ofere gratuit încăperi pentru cabinetele și centrele medicilor de familie. Bine, dacă în localitate există respectivele suprafețe libere, care pot fi închiriate de instituțiile date. Dar dacă nu există, așa cum se întîmplă de cele mai multe ori? Medicii nu au certitudinea că cei 450 lei alocați lunar pentru fiecare pacient, vor fi suficienți pentru achiziționarea echipamentelor, achitarea salariilor și alte cheltuieli ce țin de activitatea cabinetului sau a Centrului medicilor de familie. Există întrebări și privind numărul pacienților. Pe de o parte, pentru a obține mai mulți bani din bugetul asigurărilor medicale, trebuie să ai la evidență mai multă lume. Pe de alta, un număr enorm de pacienți – este o sarcină peste puterile medicului, dat fiind că el mai îndeplinește și un volum mare de muncă administrativă la completarea diverselor formulare, blanchete, registre etc.

Mulți medici-specialiști cred că medicul de familie care va dori să se despartă de sistemul existent, se va confrunta cu numeroase dificultăți la amenajarea cabinetului fără investiții semnificative.

Fără adaptare la realitățile locale

Alla Nemerenco, doctor în medicină, docent la USMF ”N.Testemițanu”, expert internațional în sfera ocrotirii sănătății, consultant OMS, ex-director al Clinicii universitare de asistență medico-sanitară primară (2003-2016), ex-specialist principal în domeniul medicinii de familie a Ministerului sănătății (2006-2011) în comentariul pentru Noi.md a declarat că Moldova a copiat reforma de la alte țări și a încercat să o monteze în realitatea noastră, fără a ține cont de faptul, dacă aceasta va prinde rădăcini la noi.

”Libera practică a medicului de familie este una dintre formele de asistență medico-sanitară primară (AMSP) din lume, plus la cea de stat și cea mixtă. Așa că guvernul nostru, dorind să reformeze total acest domeniu, a copiat-o de la alte țări, însă e dificil să spunem dacă a făcut-o reușit sau nu. În Moldova încă nu există activitatea antreprenorială a medicului de familie, care include noțiunea de ”venit al cabinetului”. La noi aceasta este ”liberă” doar cu numele, de facto însă statul îi stabilește medicului de familie un salariu reieșind din regulile comune pentru alți medici, care activează în sistemul medicinii asigurate și nu consideră că activitatea lor este una de întreprinzător. Acest model este departe de practicile internaționale cunoscute și se va solda doar cu pierderi. La noi reforma AMSP s-a produs deja, cu susținerea deplină a Băncii mondiale și a altor instituții internaționale, pentru ea au fost luate credite importante. Dar reforma s-a făcut în grabă, fără o analiză și o justificare economică, fără participarea medicilor de familie și a autorităților locale, care reprezintă populația”, spune Alla Nemerenco.

Fostul specialist principal al Ministerului în sfera medicinii de familie crede că documentele care au însoțit reforma, adică instrucțiunile și regulamentele de organizare a actualului model AMSP, deocamdată-s elaborate prost. Ele trezesc mai multe întrebări decît răspunsuri, ceea ce confirmă că reforma a fost făcută în grabă.

Potrivit interlocutoarei Noi.md, din numărul total al medicilor de familie (cca1600) cam 45% și mai bine au atins vîrsta de pensionare. În multe raioane, nivelul de asigurare cu medici de familie variază în limitele 2-3 specialiști la 10 mii de locuitori (Hîncești, Nisporeni, Cantemir, Orhei, Șoldănești, Căușeni, Leova, Cahul ș.a.), adică este de 2 mai mic ca indicatorul național (4,6 medici la 10 mii locuitori) și de 3 mai mic decît indicatorul respectiv în țările europene (6,6 medici la 10 mii locuitori). Tinerii specialiști nu se grăbesc să schimbe situația în mai bine. Potrivit datelor Ministerului sănătății, în a. 2018 doar 10 (!) medici din numărul absolvenților universității de medicină au mers să muncească conform repartizării în localitățile rurale și nu există certitudinea că ei și acum primesc acolo bolnavii. Parcă se poate vorbi despre succesul unei reforme extinse, în condițiile unei asemenea lipse critice de medici?

Expertul internațional A. Nemerenco are întrebări și față de mărimea salariului, despre care a vorbit ministrul.

”Promisiunile primelor persoane din minister precum că, cu trecerea la practica liberă, salariul medicilor de familie va ajunge imediat la 30 mii de lei, vorbește despre lipsa unei analize economice detaliate. Mijloacele medicinii asigurate, de care dispune azi medicina primară, nu ajung pentru implementarea modelului din Olanda sau Belgia. Centrele de medicină de familie și Centrele de sănătate existente asigură o eficiență mai mare și reducerea cheltuielilor medii prin concentrarea diverselor servicii și de personal și grație investițiilor capitale ale fondatorilor, pe care în prezent medicina de familie nu poate conta,” consideră expertul.

A. Nemerenco a vorbit și despre scopul reformei, formulat ca ”asigurarea tuturor localităților cu medici de familie și a calității mai înalte a serviciilor medicale”. Adică, trecerea la practica medicilor de familie imediat îi va asigura pe toți cu medici și va spori brusc calitatea serviciilor. Din păcate, aceste două scopuri frumos formulate nu depind de modelul AMSP, alte mecanisme le reglementează. Specialiștii cunosc care anume”, spune interlocutoarea Noi.md.

”Reieșind din cele expuse, în special din finanțarea insuficientă a fiecărui pacient, lipsa medicilor de familie, mai ales în localitățile rurale, fragmentarea prognozată a AMSP în cabinetele dispersate și fără o legătură reciprocă ale medicilor de familie, pierderea controlului în multe probleme ce țin de medicina de familie, aplicarea acestui model în Republica Moldova este foarte riscantă, iar cei care vor avea de pierdut vor fi toți cetățenii ei. Mai mult, trecerea la această formă va aprofunda și mai mult criza existentă în asigurarea cu medici de familie, nu va spori calitatea serviciilor AMSP, ci doar va duce la creșterea nemulțumirilor printre pacienți. În special, va fi afectată populația de la sate, care și așa este lipsită de acces la serviciile medicale de calitate”, concluzionează A. Nemerenco.

O masă și un scaun nu este suficient

Și experții Centrului de politici și cercetări în domeniul ocrotirii sănătății au niște întrebări. Potrivit lui Ghenadie Țurcanu, coordonator de programe al Centrului, ei au expediat ministerului o scrisoare în care și-au expus poziția, obiecțiile și propunerile.

Interlocutorul Noi.md, la fel, crede că Ministerul a lucrat în grabă, fără să argumenteze și că reforma nu va contribui la soluționarea problemei lipsei de cadre medicale la sat. Expertul atrage atenția asupra faptului că nici ministerul, nici CNAM încă nu au făcut publice datele care ne-ar permite să concretizăm numărul medicilor de familie care au deschis cabinete individuale în sate.

”Orice reformă în sfera sănătății trebuie să ducă la îmbunătățirea calității serviciilor medicale, iar aceasta înseamnă acces oportun la serviciile medicale, disponibilitatea unei instituții medicale în apropiere de locul de trai al oamenilor. Omul trebuie să beneficieze de pachetul serviciilor medicale de bază la locul de trai, nu să se deplaseze într-o altă localitate. În ultimul timp, ministerul nu mai oferă nici statistica deficitului de medici de familie în sate. Azi diverse surse arată că din cei 2000 de medici de familie, în republică lipsesc 400. Iar dacă ținem cont de faptul că cea mai mare parte a cadrelor medicale este concentrată în capitală, putem presupune că deficitul cel mai mare de specialiști în medicina primară revine raioanelor. De aceea oamenii nu au acces la serviciile medicale de bază”, spune Gh.Țurcanu.

Ca și A.Nemerenco, Gh.Țurcanu pune la îndoială cifra presupusului salariu al medicilor de familie, despre care vorbea ministrul sănătății.

”Nu este clar. Vorbind despre salariul de 30 mii lei ministrul avea în vedere suma înainte sau după deducția impozitelor? Chiar dacă admitem că suma ține cont de impozite, atunci salariul ”curat” al medicului ar trebui să fie de 17 mii lei. Dar asemenea salarii nu există. Asta vorbește doar despre aceea, că autoritățile s-au grăbit, în dorința de a face ceva înainte de alegeri. Însă reforma trebuie începută odată cu startul mandatului de guvernare, căci fiecare guvern nou poate renunța la proiectele și reformele predecesorilor. Ministerul sănătății nu se grăbește nici cu publicarea statisticilor privind contractele încheiate cu medicii care au dorit să deschidă cabinete private. Se știe doar despre trei asemenea contracte încheiate de CNAM. Dar nu este clar: aceste trei cabinete au fost deschise în satele unde anterior nu erau medici de familie, ori totuși acolo unde erau și au decis să treacă în bază de contract?”, se întreabă Gh.Țurcanu.

Expertul crede că organele centrale de sănătate nu-s suficient de transparente în luarea deciziilor și în publicarea rezultatelor obținute .

”Despre aceea că totul este ținut în secret vorbește și faptul că, odată cu inițierea recepționării actelor pentru deschiderea practicilor private de către medicii de familie, au încetat să funcționeze toate site-urile instituțiilor spitalicești raionale și ale centrelor medicilor de familie. De ce? Unde este transparența, unde este informația pentru pacienți? Nu există informații despre motivarea medicilor de familie - absolvenți ai facultății respective, să meargă să lucreze la țară. Teoretic, dacă le-ar fi asigurat salariul pe care îl primesc cetățenii noștri plecați la muncă peste hotare, ei ar putea munci în țară”, crede expertul.

”Ei, dar suma de 450 lei, pe care statul intenționează să o transfere lunar pentru fiecare persoană luată la evidență, este foarte mică. Dacă înmulțim 1800 persoane la suma totală a finanțării de stat de 5400 lei, obținem suma venitului anual al cabinetului medicilor de familie. Dar mai trebuie ținut cont de faptul că, pentru funcționarea cabinetului privat, este necesară achiziționarea echipamentelor, deschiderea unui laborator, echiparea cabinetului pentru proceduri, achitarea salariilor personalului medical, dar și a paznicului, a contabilului… E nevoie și de medicamentele necesare la acordarea primului ajutor medical, să nu mai vorbim despre alte preparate medicinale”, consideră interlocutorul Noi.md.

”Asta este medicina: nu e suficient să ai o masă și un scaun. Trebuie să existe un cabinet pentru primirea bolnavilor, într-o încăpere separată - o sală de proceduri. Un frigider pentru păstrarea vaccinurilor. Adică, cheltuieli care depășesc mult mijloacele alocate. Toaste acestea nu-i motivează pe tineri să muncească. Unde mai pui că trebuie să prezinți statistici administrative – ba la Minister, ba la CNAM. Sistemul informativ on-line, care este promis deja de zece ani, încă nu funcționează. Cei care au luat asemenea decizii nu au lucrat deloc în domeniul dat și nu cunosc cum e să efectuezi primirea pacienților, să mergi la bolnav acasă, să tratezi un bolnav în condiții de staționar, dat fiind că nu s-au confruntat cu aceste lucruri în viața lor”, menționează Gh.Țurcanu.

Evident, reformarea asistenței medicale primare nu poate da rezultate imediate, dar vorba ceea, nu poți pune căruța în fața calului. Orice transformări cardinale trebuie făcute în mod deliberat, reieșind din contextul țării, din situația ei economică și socială. Căci, dacă într-o țară sau alta o anumită experiență este implementată cu succes, aceasta nu înseamnă că și la noi ea ”va lua foc”.

Poate are rost ca noul guvern, care odată și odată va fi format, să stopeze reforma începută și să studieze mai detaliat riscurile implementării ei?

Lidia Ceban

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?