COVID-19 în MOLDOVA VACCINAȚI 937 115   INFECTAȚI 365 713(+548)   TRATAȚI 349 581      DECESE 9192(+30)   Mai multe detalii 
Preşedintele stiri: 3020

Vor apare la noi știri despre briefingurile susținute de «президентки» și «премьерки-министерки»?

12 oct. 18:00   Analitică
3869 2

La 1 octombrie cabinetul de miniștri a aprobat structura Clasificatorului ocupațiilor din Republica Moldova. Vineri, 8 octombrie, acesta a fost publicat de Monitorul official și a intrat în vigoare.

El prevede utilizarea feminitivelor în denumirea profesiilor indicate în Clasificator, așa cum a propus Consiliul de prevenire și lichidare a discriminării și asigurare a egalității, precum și reieșind din recomandările instituțiilor europene pentru asigurarea egalității între femei și bărbați. Asupra acestui fapt atenționează site-ul oficial al guvernului.

Limba este o chestiune delicată

In discuție cu jurnaliștii, Anastasia Taburceanu, secretara de presă a prim-ministrei, a subliniat că introducerea genului feminin pentru denumirea specialităților se va aplica și documentelor în limba rusă.

Nu vom pune la îndoială dreptul guvernului de a face modificări în limba de stat a țării. Mai ales că la ”propunerea” și cu ”recomandările”… Sperăm doar, că la această activitate vor fi atrași specialiștii Academiei de științe și ai universităților principale din Moldova.


Posibil, în moldovenește aceste cuvinte, care denumesc profesiile la genul feminin, sună frumos. Așa cum, spre exemplu, ele sună pe deplin firesc în germană, unde aplicarea feminitivelor la denumirea profesiilor s-a format istoric și demult a devenit normă literară.

Dar apare întrebarea - ce are cu asta limba rusă? După ce în ianuarie, curent Curtea Constituțională a lipsit limba rusă de statutul limbii de comunicare interetnică, limba rusă nu mai are statut oficial, este una dintre limbile minorităților naționale. Poate guvernul intenționează să traducă Clasificatorul, să zicem, în găgăuză? Și va introduce și în ea respectivele ”renovări”?

Nu este clar nici ce va face mass-media de limbă rusă? Profesorii din școlile cu predare în limba rusă? Ei ce trebuie să folosească în activitatea lor: limba rusă literară, sau horărîrea guvernului?

Nu-s deloc niște întrebări zădarnice, căci existe anumite nuanțe. Spre exemplu, cum să fie numită șefa statului - «президентша» sau «президентка»? Deoarece în limba rusă cuvintele de genul feminin , care denumesc profesii de genul «секретарша», «редакторша», «директорша», «авторша», «докторша», «инженерша» reprezintă o formă vorbită , și nu norma oficială de vorbire, și au un sens peiorativ, negativ. Variantele «секретарка», «редакторка», «директорка», «авторка», «докторка», «инженерка» nu par mai reușite, fiind și ele percepute peiorativ.

Și încă un fapt din filologia rusă. «Президентша», «генеральша», «полковничиха», «майорша», «министерша», «председательша» - înseamnă soția domnilor respectivi, și nu colega lor de lucru.

O problemă ideologică, nu filologică

Practic, în toate țările există legi privind limba de stat. În multe dintre ele există structuri speciale, menite să păstreze și să dezvolte limba. În Rusia, spre exemplu, aceasta este comisia guvernamentală pentru limba rusă. Din componența ei fac parte miniștrii adjuncți ai ministerelor de profil, savanții lingviști, rectorii principalelor universități, jurnaliști. În total – 43 de persoane. Și numai această comisie este în drept să facă recomandări și propuneri privind dezvoltarea sau modificarea normelor lingvistice. Și doar după o imensă activitate științifică și de cercetare.

Iar feminitivele reprezintă o tendință nouă, care în locul cuvintelor obișnuite folosește feminitivele – forme neclasice ale substantivelor de genul feminin în denumirea diverselor profesii: au apărut așa mostre ca «авторка», «редакторка», «президентка» etc., discutate pe larg și în spațiul media de limbă rusă, și în cercurile științifice.

Limba se dezvoltă permanent, apariția feminitivelor este un proces lingvistic normal, spune Mihail Osadcii, propectorul institutului în numele lui A.S.Pușkin.

«Această mișcare lingvistică întotdeauna are mai mulți factori, limba nu se dezvoltă doar grație unui singur impuls… Limba se schimbă, pentru că se schimbă condițiile de viață ale colectivului lingvistic, și el se ajustează la necesitățile timpului… Mai există și factori de scurtă durată, neesențiali. Dintre ei uneori pot face parte tot felul de curente, tendințe la modă, care pătrund în limbaj, au un efect de scurtă durată, dezorientează, după care dispar lejer, fără urmă», - a explicat el pentru agenția РИА-НОВОСТИ. Osadcii a menționat, că și feminitivele fac parte din aceste curente de scurtă durată, apărute pe valul modei.

Din spusele sale, aceste lucruri devin plictisitoare rapid, și oamenii le uită. «Ele nu influențează grav cultura vorbirii noastre, nu schimbă nicidecum limba și țin doar de motive emoționale sau de scopurile unui mic grup de vorbitori ai limbii», - a subliniat savantul.

Osadcii a mai adăugat, că feminitivele reprezintă dorința de a atrage atenție unei anumite ideologii. «Eu cred că toate aceste feminitive au apărut nu în scopul depășirii negativului lingvistic față de femei, nu este așa. Este tendința de a atrage atenție acestei ideologii, de a-și face PR ».

«Desigur, ideologia influențează limba, - este de acord și Svetlana Bîlcova, candidată în științe filologice. – Din țările occidentale la noi a venit moda pentru corectitudinea politică. Dar care este scopul ei? Să niveleze discriminarea. Discuțiile despre feminitive țin anume de acest aspect. Adepții feminitivelor și ai corectitudinii politice încearcă să schimbe limba în mod artificial, dar e un lucru ingrat».

Oxana Gruncenco, candidată în filologie și colaborator științific superior al secției cultura limbii ruse de la Institutul de limbă rusă ”V.V.Vinogradov” al AȘR, atrage atenție paradoxului apărut în contextul acestei lupte pentru drepturile femeilor: «Dacă vreau să fiu văzută ca om, spun: eu lucrez manager de oficiu. Nu trebuie să-mi subliniați apartenența de gen, căci următoarea mea întrebare pentru adepții feminitivelor va fi: bine, «авторка», «блогерка» etc. Da la ce vă trebuie? Pentru ce? Răspunsul, cred eu, este evident. Eu vreau să mă numesc «авторкa», pentru că-s… fată! Eu vreau să subliniez asta odată în plus. Să fie clar din start, că-s fată! Da fetele nu trebuie bătute, fetelor nu trebuie să le produci durere. Față de fete trebuie să există o atitudine specială, fetele nu pot fi criticate — și așa mai departe. Dragele mele, la ce vă trebuie asta? De ce doriți să vă subliniați genul, dacă luptați pentru egalitatea genurilor? »

«Eu nu-sредакторка!

În a. 2020 Fondul rus «Общественное мнение» a efectuat un sondaj despre atitudinea față de feminitive. Conform rezultatelor lui, peste 60% din respondenți nu acceptă feminitivele, 68% nu au auzit deloc feminitivele moderne «авторка», «блогерка». Iar 74% au menționat că nu-s gata pentru reforma limbii în această direcție. Adică, societatea rusească nu este gata să accepte feminitivele la modă.

Da a noastră?

Există mari îndoieli că presa de limbă rusă din Moldova va accepta pozitiv noutatea și o va folosi la denumirea profesiilor așa cum recomandă guvernul. Am rugat să se expună în această problemă doi jurnaliști cunoscuți, redactori-șefi de publicații și profesioniști în domeniu (ferit-a Domnul să fie numiți «профессионалки», căci în limba rusă termenul «профессионалки» este utilizat pentru a denumi numai prostituatele, ceilalți pot fi doar « профессионалы»).

În comentariul pentru Noi.md Elena Zamura, redactor-șef al ziarului «Молдавские ведомости», a menționat: «În limba rusă, practic, toate feminitivele care denumesc profesii au o culoare emoțională și-s utilizate ca fiind peiorative, umilitoare. De aceea utilizarea lor în perfectarea actelor și în general ca cuvinte stilistic neutre în orice text nu este posibilă. M-ar ofensa să fiu numită ” редакторкa”, și nu le voi numi pe Maia Sandu ” президентшa”, iar pe Gavrilița – премьершa».

La fel crede și Liubovi Cegarovscaia, redactor-șef al ziarului «АиФ в Молдове: «Eu voi respecta normele existente ale limbii ruse, - a spus ea în comentariul pentru site-ul nostru. – Feminitivele propuse pentru utilizare, cred, sluțesc limba rusă. Iar noile reguli trebuie să le introducă nu oficialii, care-s departe de cunoașterea limbii ruse, ci specialiștii cu studiile respective. Cuvintele noi trebuie să îmbogățească limba rusă, nu să o transforme în una de piață, care mai și înjosește persoana. Eu vreau să fiu numită redactor, și nu disprețuitor «редакторкa».

Evghenii Furman,

Svetlana Derevscicova

Din partea redacției Noi.md. Pentru că redacția site-ului nostru se străduiește să respecte regulile limbii ruse literare și are o atitudine respectuoasă față de funcțiile primelor persoane din stat, precum și față de reprezentantele altor profesii, le vom denumi în continuare în conformitate cu normele deja stabilite.

1

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Adăuga comentariu

Se împlinește un an de președinție a Maiei Sandu. Evaluați munca ei în această funcție
 X