Vinderea Portului Giurgiulești: scandal după scandal

„BERD a finalizat procesul de comercializare a Portului Giurgiulești. Decizia a fost luată. Felicitări învingătorului – Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, România”, a scris pe rețelele de socializare Natalia Madjar, reprezentanta companiei turcești Yildirim Holding, care a participat la licitație.

Yildirim Holding, care face parte din conglomeratul industrial global turc Yildirim Group, a fost unul dintre principalii concurenți pentru achiziționarea companiei Danube Logistics, operatorul și chiriașul Portului Internațional Liber Giurgiulești. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a recomandat autorităților moldovene această companie ca fiind un investitor strategic și de încredere. Însă oficialii de la Chișinău au optat pentru compania națională română Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, în ciuda ofertei de investiții mai puțin favorabile.

Dar alegerea evident politică a părții moldovenești s-a ciocnit imediat de un obstacol. Unul dintre acționarii Administrației Porturilor Maritime SA Constanța categoric nu este de acord cu această tranzacție, și cere în instanță „anularea întregului proces”. Astfel, oferta românească de a achiziționa operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești este blocată în instanțele române.

Sechestrarea bunurilor nu este un obstacol în calea comercializării

Intenția Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare de a lansa o licitație și de a vinde Danube Logistics, o companie olandeză care operează Portul Internațional Liber Giurgiulești, al cărei beneficiar final a devenit BERD în 2021, a fost percepută în Republica Moldova în două moduri. Aproape toți cei care au comentat activ acest eveniment au vorbit negativ despre vinderea portului altcuiva în afară de Republica Moldova. Există încă mari semne de întrebare cu privire la tranzacția, conform căreia BERD a devenit proprietarul de fapt al Danube Logistics LLC. După cum a scris presa în mod repetat, Thomas Moser, o persoană de încredere a fostului investitor al portului Giurgiulești, Azertrans SRL (parte a grupului de companii azer Azpetrol), a însușit fraudulos Danube Logistics, profitînd de faptul că șeful Azertrans, Rafik Aliev, și fratele său se aflau la acea vreme în închisoare în Azerbaidjan, sub acuzația de pregătire a unei lovituri de stat. Aceștia au fost eliberați în 2013, iar APCE le-a recunoscut arestarea ca represalii politice. Iar în 2011, Moser a înregistrat Danube Logistics pe numele său la un preț de doar 344 de dolari.

Din 2014, Rafik Aliev, care a fost eliberat din închisoare, se află într-un litigiu constant, încearcă să-și recupereze activele pierdute. În 2019, Thomas Moser a fost în cele din urmă găsit vinovat de fraudă, management defectuos și provocarea unor daune deosebit de mari companiilor încredințate lui. Însă acest lucru nu a împiedicat, în 2021,respectata Bancă Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare să achiziționeze de la el Danube Logistics, devenind astfel unicul beneficiar al operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești. După ce a urmărit structura complexă a companiilor din spatele Danube Logistics și a studiat registrul oficial al companiilor cipriote, presa a descoperit că BERD a cumpărat o instalație strategică de importanță națională în Republica Moldova, în care pînă în prezent s-au investit peste 60 de milioane de euro, cu doar 1.000 de euro. BERD neagă aceste informații, dar a refuzat să dezvăluie suma tranzacției, invocînd confidențialitatea.

În 2022, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cazuri Speciale din Republica Moldova a formulat acuzații împotriva „factorului de decizie în presupusele acțiuni ilegale din spatele preluării conducerii portului”. În același timp, în cadrul unui dosar penal deschis în 2020, judecătorii de instrucție au confiscat, la cererea procurorilor, bunuri în valoare de 150 de milioane de lei, care constituiau capitalul social autorizat al companiei care administra portul Giurgiulești.

După idee, toate acestea ar fi trebuit să impună interdicția oricăror tranzacții cu Danube Logistics pînă la finalizarea procesului. Cu toate acestea, pe 14 aprilie 2025, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a anunțat o licitație pentru „găsirea unui investitor strategic”, și a scos la vînzare portul Giurgiulești, un port cheie pentru Republica Moldova. După cum a scris publicația „Экономическое обозрение” Logos Press, conform informațiilor neconfirmate din diverse surse, în timpul licitației BERD a plănuit nu doar să găsească un nou investitor strategic pentru portul Giurgiulești, ci și o soluție reciproc acceptabilă cu foștii proprietariб pentru a soluționa toate procedurile judiciare.

Comunicatul de presă al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare a precizat că licitația pentru găsirea unui investitor strategic se va desfășura în deplină coordonare cu guvernul Republicii Moldova, inclusiv în ceea ce privește viitoarea structură juridică și comercială a portului. „Portul Giurgiulești gestionează peste 70% din importurile și exporturile acvatice ale Republicii Moldova. Importanța sa strategică pentru regiune continuă să crească, iar portul este bine poziționat pentru a servi viitoarei redresări a Ucrainei”, se arată în comunicat.

Deși este vorba despre vînzarea unei companii care gestiona un obiect strategic pentru Moldova, licitația anunțată de BERD a fost, practic, secretă. Se știe doar că 8 companii au depus cereri de participare, trei dintre acestea au ajuns în a doua etapă. Nici numele lor, nici ofertele de licitație nu au fost publicate - doar zvonuri că una dintre companiile participante ar fi înregistrată în Republica Moldova. Doi participanți la licitație au devenit cunoscuți doar pentru că, la sfîrșitul lunii mai, unul dintre ei a făcut o declarație în care a acuzat efectiv oficialii Republicii Moldova că fac lobby pentru interesele participantului român, și a cerut conducerii moldovenești să „se comporte corect”.

Cum un actor regional a păcălit un conglomerat global

Compania turcă Yildirim Holding a cerut autorităților moldovene să fie corecte. „Da, participăm la licitație. Avem în spate șapte ani de muncă minuțioasă și sistematică la acest proiect. Nu suntem doar participanți - suntem, fără exagerare, unul dintre principalii concurenți”, a scris reprezentanta Yildirim Holding, Natalia Madjar, pe rețelele de socializare pe 19 mai. Ea a fost cea care a declarat că „pînă în prezent, prima etapă a licitației, la care au participat 8 companii, a fost finalizată și, ca urmare, 3 companii au avansat în a doua etapă”. Și, dat fiind că participanții la licitație se confruntă cu „un proces mult mai complex, voluminos și responsabil”, Madjar a cerut reprezentanților guvernului „să fie extrem de atenți în declarațiile și interpretările publice”.

„Un apel aparte pentru domnul Igor Grosu. Dacă decideți să vorbiți despre participanții la licitație, fiți consecvenți și sinceri pînă la capăt. Se pare că nimeni nu participă la proces în afară de România. Acest lucru nu este adevărat”, a scris Madjar la acea vreme (ceva mai devreme, Igor Grosu a confirmat la TVR Moldova, că România dorea să cumpere portul Giurgiulești). Yildirim Holding era așa de încrezătoare în victoria sa (mai ales că, cum s-a aflat ulterior, tocmai această companie a fost recomandată de BERD Chișinăului oficial drept investitor strategic pentru portul Giurgiulești) că pe 26 mai reprezentanții companiei turcești au efectuat o „vizită de investiții” în Portul Internațional Liber Giurgiulești. Totuși, pe 11 iulie, Guvernul Republicii Moldova a difuzat informația, conform căreia „Consiliul pentru Revizuirea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Națională a aprobat cererea preliminară a companiei naționale române Administrația Porturilor Maritime SA Constanța de a achiziționa 100% din capitalul social al investitorului general și operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești ICS „Danube Logistics” S.R.L., o companie privată deținută 100% de BERD”.

Comunicatul de presă al guvernului menționa că Administrația Porturilor Maritime SA Constanța intenționează să investească peste 24 de milioane de euro în dezvoltarea Portului Internațional Liber Giurgiulești. Planul de investiții propus include construirea unui terminal cu rampe, crearea unui terminal de containere, modernizarea infrastructurii feroviare, extinderea depozitelor, digitalizarea activităților portuare și implementarea unor soluții de eficiență energetică și economie verde. Cu toate acestea, declarația nu precizează la ce preț intenționează compania de stat românească, care administrează toate porturile românești de la Marea Neagră, să achiziționeze operatorul portuar moldovean.

Presa românească a scris despre acest lucru. Potrivit portalului profit.ro, Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța dorește să cumpere Danube Logistics cu 62 de milioane de dolari (deși deja s-au investit cel puțin 70 de milioane de euro în dezvoltarea activelor Portului Internațional Giurgiulești). „Tranzacția nu a fost încă finalizată, iar banii nu au fost plătiți vînzătorului. Părțile încă negociază, iar dacă Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța cîștigă licitația, prețul de achiziție convenit va fi plătit cel mai devreme la 31 decembrie, 2025 sau în cursul anului următor”, se arată în articolul din profit.ro, publicat pe 16 iulie. În aceeași zi, a apărut pe Facebook o postare a Nataliei Madjar, reprezentanta companiei turcești Yildirim Holding, în care aceasta a scris: „BERD a finalizat procesul de vînzare a portului Giurgiulești. Decizia a fost luată. Felicitări cîștigătorului - Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța, România.”

Pe baza acestei postări, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a recomandat autorităților moldovene să vîndă operatorul portuar Giurgiulești companiei Yildirim Holding, un investitor strategic și de încredere. „Oferta noastră de preț a fost cea mai mare, dar aceste cifre sunt confidențiale. Am oferit o investiție de 50 de milioane de euro, dublu față de ceea ce a oferit cîștigătorul (24 de milioane de euro). Aceste cifre sunt deja publice. Nu am venit doar cu bani, am venit cu o viziune, cu o strategie clară de dezvoltare pe termen lung, inclusiv adîncirea portului ca bază pentru competitivitatea lui internațională. Concurenții noștri au oferit doar modernizare cosmetică, și aceasta pentru o infrastructură, care fusese actualizată anterior pe cheltuiala Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare”, se arată în postarea reprezentantei companiei turce.

Natalia Madjar e nedumerită – de ce Chișinăul oficial a decis în favoarea Administrației Porturilor Maritimen Constanța [deși legal Danube Logistics aparține BERD, decizia finală în cadrul licitației a fost luată de guvernul Republicii Moldova – nota red.]. Că doar conglomeratul industrial global turc Yildirim Group, care include și Yildirim Holding, este o companie mult mai mare ca Administrația Porturilor Maritime Constanța. Acesta este un grup logistic global, prezent în 56 de țări pe cinci continente. Se numără printre primii 10 operatori portuari din lume și ocupă locurile 10-12 în lume în ceea ce privește volumele tranzacțiilor. Portofoliul de terminale de containere al Yildirim Group include 5 terminale în Turcia, 7 în Portugalia, 2 în Spania, 2 în Suedia, 1 în Norvegia, 1 în Croația, 1 în Malta, 1 în Italia, 2 în El Salvador și cîte unul în Ecuador, Peru, Guatemala și Ghana. Grupul Yildirim deține, de asemenea, o participație de 24% la compania franceză internațională de transport containerizat CMA CGM, a treia cea mai mare din lume în ceea ce privește volumele de transport containerizat. Iar Administrația Porturilor Maritime Constanța este un actor regional. O companie de stat aflată sub supravegherea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii din România, care administrează toate porturile românești de la Marea Neagră.

„Conform datelor deschise, această structură nu gestionează direct porturile, ci închiriază terminalele unor companii terțe pe termen lung. Apare o întrebare logică: dacă nu este capabilă să gestioneze eficient propria infrastructură, cum va gestiona portul Giurgiulești cu poziția lui geostrategică-cheie și provocările cu care se confruntă?”, a scris Natalia Madjar pe rețelele de socializare. Ea a declarat că, în calitate de cetățean al Republicii Moldova, nu își ascunde dezamăgirea: „La un moment de cotitură, statul a făcut din nou o alegere nu în favoarea viitorului, ci în favoarea unui trecut convenabil. O alegere în favoarea dependenței, nu a forței. În favoarea interesului extern, nu a dezvoltării interne. Pentru Moldova, aceasta a fost o șansă - istorică, rară, aproape imposibilă. În istoria țării, un actor de un așa nivel nu a intrat niciodată și, poate, nu va intra niciodată.”

Oferta românească a învins și... imediat s-a împotmolit în instanțe

Imediat ce au apărut informațiile, conform cărora Portul Internațional Liber Giurgiulești va fi vîndut românilor, un scandal a izbucnit chiar în România. Unul dintre acționarii Administrației Porturilor Maritime Constanța s-a pronunțat împotriva viitoarei tranzacții.

Un acționar minoritar (20% din acțiuni) al portului Constanța, Fondul Proprietatea, a sesizat instanța cu o cerere de anulare a hotărîrii adunării generale anuale a acționarilor Administrației Porturilor Maritime Constanța din 19 iulie, care a aprobat oferta obligatorie de achiziționare a operatorului portului moldovenesc Giurgiulești. Fondul Proprietatea a solicitat, de asemenea, suspendarea hotărîrii adunării generale anuale a acționarilor pînă la soluționarea fondului cauzei. Cu toate acestea, această cerere a fost respinsă, deoarece instanța a considerat că „reclamantul nu a dovedit urgența din cauza unui prejudiciu iminent și ireparabil”.

Ce nu-i place acționarului portului Constanța la viitoarea tranzacție?

Fondul Proprietatea consideră că această tranzacție se bazează pe un scenariu prea optimist, planul de afaceri nu a fost supus unei examinări independente și, în general, există prea multe riscuri - compania însăși ar putea avea de suferit. „Reclamantul a solicitat instanței să acorde atenție faptului, că suma de 62 de milioane de dolari se bazează pe scenariul optimist prezentat de conducerea Danube Logistics, pe baza ipotezelor stabilite în planul de afaceri, fără ajustări semnificative sau opinia PricewaterhouseCoopers [PWC, consultantul angajat de Administrația Porturilor Maritime Constanța pentru licitație – n.a.] cu privire la fezabilitatea acestui plan de afaceri și ipotezele pe baza cărora a fost elaborat de vînzător. De exemplu, acest plan de afaceri presupune că volumele care urmează a fi procesate de compania achiziționată vor crește cu 80% pînă în 2030, în principal datorită dublării volumelor de transbordare a cerealelor, deși anul trecut volumele de transbordare prin porturile dunărene deținute de Ministerul Transporturilor, precum și prin portul Giurgiulești, au scăzut semnificativ din cauza scăderii fluxurilor de mărfuri din Ucraina”, scrie portalul românesc profit.ro, cu referire la cererea de chemare în judecată.

Acțiunea de chemare în judecată menționează și declarațiile anterioare ale unor oficiali români și moldoveni, conform cărora portul Giurgiulești ar putea deveni un important centru logistic în reconstrucția Ucrainei după încheierea războiului. „Nici compania de consultanță PWC, nici conducerea dministrației Porturilor Maritime Constanța nu au analizat în mod specific oportunitatea strategică de achiziție a Portului Internațional Liber Giurgiulești și modul în care această achiziție ar putea aduce beneficii Administrației Porturilor Maritime Constanța în contextul reconstrucției Ucrainei. Argumentele prezentate în oferta obligatorie privind oportunitatea strategică a acestei achiziții nu au fost însoțite de o analiză a consultantului, care să susțină teza despre investiția în portul Giurgiulești”, scrie profit.ro. În acest sens, acționarul care a intentat procesul consideră că „există semne de supraestimare a valorii ofertei obligatorii depuse spre aprobare, ceea ce ar putea cauza prejudicii companiei de stat Administrația Porturilor Maritime Constanța și acționarilor acesteia”.

Fondul Proprietatea a subliniat, de asemenea, că achiziția ar putea fi finanțată „prin majorarea capitalului social, ceea ce ar însemna ajutor de stat ilegal”. Acesta a menționat, că potențiala achiziție a operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești prezintă numeroase riscuri: din cauza litigiului privind proprietatea asupra acțiunilor BERD, 25 de imobile ale operatorului portuar sunt în prezent sub sechestru [la sfîrșitul anului 2024, Rafik Aliev, prin intermediul Bemol Retail, a reluat încercările de a recupera de la Danube Logistics cele 9 milioane de euro acordate în instanță în 2021– nota red.], există un risc potențial pentru mediu, legat de depozitarea necorespunzătoare a sedimentelor generate de activitățile portului Giurgiulești. În plus, Portul Internațional Liber Giurgiulești are statut de zonă economică liberă doar pînă în 2030. Adică, peste ani, beneficiile fiscale speciale de care se bucură compania operatoare vor fi puse sub semnul întrebării.

Ca răspuns la aceste afirmații, Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a spus pentru profit.ro, că toate riscurile menționate de Fondul Proprietatea au fost luate în considerare la pregătirea ofertei obligatorii: „Eliminarea unora dintre acestea, cum ar fi soluționarea favorabilă a diferitelor litigii, a fost inclusă în ofertă ca o precondiție a tranzacției, în timp ce pentru altele s-a convenit ca, în cazul materializării acestora, sumele să fie deduse din prețul convenit” . Iar cu privire la regimul zonei libere, „legislația moldovenească prevede un regim de zonă liberă pînă în 2030, după care nu este clar dacă prevederea contractuală poate fi transformată în legislație națională. În cazul în care Republica Moldova va adera la Uniunea Europeană, vor apărea probleme, astfel că a fost adăugată o nouă condiție suspensivă cu o deducere de 10 milioane”

Interesant, ce va mai rămîne din oferta inițială de licitație a companiei de stat române, și ce va primi în cele din urmă bugetul de stat al Republicii Moldova, dacă una-două – se prevăd deduceri și rețineri din prețul convenit?

De ce au românii nevoie de portul Giurgiulești?

După ce BERD a anunțat o licitație privind comercializarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova a emis un comunicat de presă, în care promitea că „procedura de selectare a unui investitor strategic se va desfășura în conformitate cu legea și reieșind din interesele naționale”.

Dar autoritățile au preferat un „interes național” ciudat : guvernul a ignorat o ofertă mai avantajoasă din partea unui investitor strategic cu reputație internațională, recomandat de BERD, și a acordat preferință unei oferte mai puțin avantajoase din partea unei companii de stat românești – 24 de milioane de euro investiții de la Administrația Porturilor Maritime Constanța, față de 50 de milioane oferite de Yildirim Holding. În plus, pentru autoritățile moldovenești nu era un secret faptul, că România nu își îndeplinea nici măcar propriile planuri de dezvoltare a portului Constanța. Anul trecut, guvernul român a adoptat un Memorandum privind dezvoltarea portului Constanța-Sud prin investiții la scară largă într-o serie de debarcadere ale acestuia. Proiectul a fost declarat „obiectiv strategic de interes național”, investiția totală fiind estimată la 1,12 miliarde de euro, dar nici calendarul investițiilor, nici sursa de finanțare nu au fost stabilite.

„De ce Moldova a renunțat la o ofertă mai avantajoasă și neutră în favoarea unei companii românești, influențate de structurile UE și NATO? Răspunsul este evident: controlul asupra unui obiect strategic situat în apropierea granițelor Ucrainei, României și Mării Negre a fost predat unui aliat «convenabil» din punct de vedere politic, chiar cu prețul pierderilor pentru buget și climatul investițional. Cazul portului Giurgiulești este mai mult ca o decizie economică. Este un indicator al modului în care funcționează sistemul decizional în Moldova: fără a lua în considerare reală interesul public, dar cu ochii pe arhitectura externă a influenței”, a scris canalul de Telegram Insider Moldova.

Ei bine, totul e clar în cazul Chișinăului oficial: pentru actualul guvern, geopolitica e mult mai importantă ca economia și interesele naționale. Dar de ce au nevoie românii de Portul Internațional Liber Giurgiulești? Pentru noi, e principalul port al țării, practic singura ieșire la mare (să nu uităm că există și un port de stat mic și nu foarte dezvoltat, Giurgiulești), un obiect strategic de infrastructură etc. Dar pentru români, e un port obișnuit, nu cel mai mare și mai dezvoltat port de pe Dunăre. Ei au propriile porturi acolo: Galați, Brăila, Tulcea, Sulina, Iskecea.

Faptul că Administrația Porturilor Maritime Constanța nu prea are nevoie de portul Giurgiulești este demonstrat de volumul nu foarte mare de investiții pe care compania de stat românească intenționează să le facă – 24 de milioane de euro pentru modificări „cosmetice” ale infrastructurii existente. După cum a spus unul dintre experți, portul Constanța are nevoie de Giurgiulești nu ca port, ci ca infrastructură rutieră, iar în acest caz ar fi logic ca el să se închidă. Și atunci, de ce ar trebui românii să investească aici 62 de milioane de dolari, plus încă 24 de milioane de euro?

Cum numai Bucureștiul și-a exprimat pentru prima dată interesul pentru achiziționarea portului Giurgiulești în 2023, comentatorii au remarcat că românii au început să se uite la portul moldovenesc după ce compania bulgară MBF Port Burgas și-a manifestat interesul.

Porturile Constanța și Burgas sunt situate aproape unul de celălalt. Într-un studiu privind transportul maritim românesc, realizat cu ceva ani în urmă de Consiliul Concurenței, portul bulgar Burgas a fost numit unul dintre principalele porturi concurente ale Constanței. Anterior, compania concesionară a portului Burgas a început să extindă activ portul, a planificat 4 noi terminale și a convenit cu Grecia asupra implementării unui proiect feroviar, care să conecteze porturile Salonic, Burgas și Varna. Apoi bulgarii au devenit interesați de portul moldovenesc Giurgiulești de pe Dunăre. Pe scurt, au încercat să intre în „zona de influență” a colegilor lor români. Memorandumul de acord pentru începerea negocierilor cu BERD privind achiziționarea acțiunilor Danube Logistics, aprobat de guvernul român în august 2024, a menționat în mod explicit interesul manifestat pentru Portul Internațional Liber Giurgiulești de către compania bulgară MBF Port Burgas. Interesant, MBF Port Burgas s-a numărat printre cele 8 companii care au participat la actuala licitație BERD?

O altă versiune a achiziționării portului Giurgiulești de către români: pentru București, această înțelegere nu este despre afaceri, ci despre planuri strategice pe termen lung pentru a-și consolida influența în regiunea Mării Negre și pe Dunăre. După cum a scris anterior publicația „Moldavskie Vedomosti”, „România, prin închiderea portului Giurgiulești, devine monopolistă în manipularea mărfurilor în Delta Dunării, privându-i pe ucraineni de cel puțin un mic spațiu de manevră”. Iar în analiza publicată pe portalul regtrends.com, s-a menționat că, în contextul evenimentelor care au loc în regiunea noastră, „Bucureștiul a analizat bine procesele în desfășurare și a prezis traiectoria potențială a evoluțiilor. În special, vorbim despre eliminarea lină a Ucrainei de pe rutele logistice, inclusiv cele maritime, în urma căreia România poate ocupa o poziție mult mai avantajoasă, dacă nu chiar dominantă, pe Dunăre și pe coasta de vest a Mării Negre. Obținerea unor poziții regionale puternice este un interes istoric de lungă durată al Bucureștiului, singurul obstacol în calea căruia a fost Ucraina. Situația actuală deschide calea pentru ca România să realizeze acel progres istoric în consolidarea influenței sale Dunăre-Marea Neagră și restructurarea întregii arhitecturi regionale în conformitate cu planul său strategic.”

Și portalul enewsmd.online notează că, dat fiind că mai devreme sau mai tîrziu se va încheia un acord major privind Ucraina, „controlul asupra logisticii transporturilor promite beneficii potențiale pentru investitorii care vor avea timp să investească în infrastructură pe coasta Mării Negre a Ucrainei și în porturile Dunării înainte de încheierea acordurilor de pace”.

„În ultimul timp, oficialii ucraineni, cu sprijinul Comisiei Europene, au promovat activ propuneri de investiții pentru actorii interesați. Faptul că toate aceste instalații și coridoarele feroviare care duc la ele sunt incluse în Rețeaua Transeuropeană de Transport TEN-T, cu finanțare alocată pînă în 2040, garantează profitabilitatea acestora. Aici trebuie să ținem cont nu doar de transportul comercial, care va crește cu siguranță, ci și de utilizarea infrastructurii din perspectiva militar-politică. Rețeaua transeuropeană presupune doar utilizarea componentelor sale, inclusiv în interese militare (program de mobilitate militară). Transferul și desfășurarea rapidă a armelor și personalului în regiunea nord-vestică a Mării Negre este una dintre sarcinile-cheie ale Uniunii Europene pentru viitorul apropiat . De fapt, Ucraina și Moldova au fost incluse în așa-numitul «Schengen militar» al UE încă din 2022, dar abia acum se realizează toate acestea”, notează enewsmd.online.

De aceea, faptul că autoritățile moldovenești (cu dependența lor totală de conducerea de la Bruxelles) au respins o ofertă de investiții mai avantajoasă și neutră din partea holdingului turcesc Yildirim în favoarea unei companii românești aflate sub influența structurilor UE și NATO, pare destul de logic. Acordul de la Giurgiulești nu este despre afaceri și interese naționale, ci despre geopolitică.

Bruxelles-ul nu mai ascunde faptul că se pregătește de război cu Rusia, și a schițat chiar și data aproximativă a acestuia - 2030. Planul European de Militarizare al Ursulei von der Leyen este calculat pentru această perioadă. Republica Moldova este un stat constituțional neutru și nu este încă membru al Uniunii Europene, deși UE o pompează activ arme „pentru a-i consolida capacitățile de apărare”. Dar este posibil ca portul strategic al Republicii Moldova de pe Dunăre să fie cumpărat de o țară membră UE și NATO și, cel puțin, să se utilizeze infrastructura acesteia pentru transportul de mărfuri militare în mod legal. După cum a declarat anterior pentru „Nezavisimaia Gazeta” rusă politologul pro-guvernamental Anatol Țăranu, dacă România ar achiziționa portul din Giurgiulești, „din punct de vedere economic, legile românești vor fi aplicate în această zonă”.

Ei bine, faptul că Moldova, împreună cu portul Giurgiulești, își vinde securitatea națională, inclusiv cea economică, și o parte din suveranitate; că, dacă portul ajunge în proprietatea altcuiva, o parte din veniturile din exploatarea lui vor merge spre un alt stat; că noul operator al portului liber Giurgiulești, din motive proprii, ar putea limita accesul unor companii moldovenești la serviciile portuare și ar putea majora tarifele pentru servicii; că bugetul de stat al Republicii Moldova nu va primi o parte semnificativă din fonduri, iar portul Giurgiulești nu va primi o cotă semnificativă din investiții din cauza faptului că autoritățile moldovenești nu au acceptat o ofertă de licitație mai favorabilă pentru actualul Chișinău oficial reprezintă doar cheltuieli, nimic mai mult. Principalul e geopolitica și, odată în plus, demonstrarea loialității față de Bruxelles.

Xenia Florea