Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Vindem totul. Ministrul agriculturii a propus să vindem pămînt străinilor, și imediat și-a retras propunerea

5 noi. 2018,, 18:30   Economie
11470 3

Nicolae Ciubuc, noul ministru al agriculturii, dezvoltării regionale și mediului, a propus să fie revăzută interdicția de comercializare a terenurilor agricole în favoarea străinilor. În opinia lui, norma actuală frînează investițiile în ramură.

Adevărat că peste cîteva zile ministrul a declarat că vorbele lui au fost scoase din context și transformate în obiect pentru speculații. Unii experți consideră, că nu întîmplător declarația în cauză a apărut anume acum, în pre-electorală.

Ce le încurcă străinilor să investească acum în sectorul agrar?

Declarația de rezonanță a lui N.Ciubuc a răsunat în interviul acordat portalului Agrobiznes. Întrebat fiind de ce investitorii străini nu investesc în sectorul agrar moldovenesc, N.Ciubuc a spus că vinovată se face interdicția de a vinde terenuri străinilor.

“Desigur, reformele efectuate au menirea să atragă investitorii străini în Moldova. Dar nu se va produce imediat. Trebuie revăzută legislația în ce privește vinderea/cumpărarea terenurilor de către cetățenii străini. Aceasta încetinește investițiile, dar trebuie să fim precauți dacă vorbim despre liberalizarea acestui proces. Pămîntul este un bun care trebuie comercializat conform regulilor economiei de piață. Însă reieșind din faptul că el este resursa de bază a țării, una dintre bogățiile ei cele mai mari, trebuie să existe anumite restricții”,- a declarat Ciubuc.


Ca răspuns la îngrijorările domnului ministru cu privire la lipsa investițiilor în sectorul agrar, experții spun că și acum străinilor nimic nu le încurcă să investească în agricultura Republicii Moldova, însă aceștia totuși nu se grăbesc să vină la noi. Poate, problema nu este doar în terenuri?

“Da, conform legislației în vigoare, dreptul de comercializare a terenurilor agricole astăzi aparține statului, persoanelor fizice-cetățeni ai RM, și persoanelor juridice, care nu au în capitalul lor social investiții străine, - spune Alexandru Slusari, ex-președintele Uniunii asociațiilor producătorilor agricoli Uni Agro Protect. - Dar cetățenii străini pot, spre exemplu, lua în chirie terenuri agricole, pentru o perioadă de 30 de ani. Am avut asemenea experiențe. Care, însă, nu au prins. A fost, spre exemplu, un neamț, pare-mi-se compania lui se numea “Schmidt Lambau”. El a arendat terenuri în raioanele Căușeni, Șoldănești și altele, cultiva sfeclă, culturi de cîmp. Dar nu a mers – nu avea lucrători suficienți, avea de furcă cu birocratismul și condițiile din Moldova în general. De aceea el a plecat din țară”.

Plus la posibilitatea închirierii de durată a terenurilor agricole, în RM este destul de liberală legislația privind cetățenia, menționează A.Slusari. Legea nu interzice deținerea pașapoartelor mai multor țări, iar după decizia recentă a parlamentului, străinii sau apatrizii pot lesne obține cetățenia moldovenească în schimbul investițiilor. Adică, investitorilor străini acum nimic nu le încurcă să obțină pașaportul de cetățean al RM și să devină astfel subiect al normei legislative privind comercializarea terenurilor agricole. La ce bun atunci să mai revizuim interdicția de a vinde cetățenilor străini terenuri agricole?

“Investitorii nu vin la noi nu pentru că terenurile nu pot fi cumpărate. Dacă am lua 10 motive, pentru care în agricultura noastră nu vin investiții și tehnologii avansate, interdicția de comercializare a terenurilor în folosul cetățenilor altor state ar fi cea de-a unsprezecea, o vor depăși condițiile climaterice, lipsa forței de muncă calificate, infrastructura subdezvoltată, pripoanele birocratice, corupția, problemele care țin de justiție, prelucrare, irigare, etc. Ar fi foarte neprofesional să sperăm că dacă vom deschide piața funciară, investițiile vor curge spre noi. În condițiile existente, liberalizarea pieței funciare ar atrage în țară diverși ”gentlemani ai norocului” , - consideră expertul.

Opinia personală a ministrului, sau “o pasă de sus”?

Deja peste cîteva zile după interviul acordat portalului Agrobiznes, N.Ciubuc a dat înapoi. El a declarat, că nu a fost înțeles corect: deocamdată nimeni nu intenționează să deschidă piața funciară pentru cetățenii străini. Moldova și acum dispune de suficiente mecanisme pentru atragerea investițiilor în sectorul agrar.

“Îmi pare rău că anumite informații pot fi rupte din context și că cineva încearcă să speculeze pe fondalul declarațiilor sau concluziilor privind necesitatea atragerii investițiilor în ramură. Agricultura are nevoie de investiții. În discuțiile cu investitorii străini noi am identificat una dintre posibilitățile potențiale – liberalizarea comercializării terenurilor în folosul cetățenilor străini. Dar la etapa actuală este prematur să o discutăm”, - a declarat ministrul agriculturii. Mai mult, el a menționat că în prezent nu există vre-un proiect de deschidere a pieței funciare moldovenești pentru cetățenii altor state.

Unul dintre foștii funcționari agrari în comentariul pentru noi.md pe marginea declarației ministrului agriculturii a declarat, că anterior N.Ciubuc nu a avut asemenea idei, și a presupus că spusele ministrului nu-i aparțin lui, ele fiind o comandă de sus.

“Cred că a fost un balon de încercare: nu cred că în actualul guvern careva dintre miniștri își poate sonoriza propria opinie în problemele strategice, - ne-a declarat interlocutorul. – În guvern, doar ministrul finanțelor Octavian Armașu se bucură de o autonomie relativă. Deci, nu este exclus, că declarația lui Ciubuc privind comercializarea terenurilor agricole străinilor a fost pregătită de sus, un fel de semnal pentru partenerii occidentali. PDM-ul aflat la guvernare are acum relații reci cu partenerii de dezvoltare: Banca Mondială și FMI au înghețat temporar susținerea țării, Bruxelles formulează cu regularitate pretenții, Washington la fel e nemulțumit. De aceea Chișinăul oficial, în persoana ministrului agriculturii, le-a semnalat partenerilor occidentali că după alegeri este gata să negocieze. Este mai degrabă un semnal politic, nu văd careva argumente economice în propunerea domnului Ciubuc: liberalizarea pieței funciare la această etapă poate doar înrăutăți situația din sectorul agrar, dar nu va îmbunătăți nici măcar cu un procent starea de lucruri în agricultura țării”.

Negocierea este oportună?

N.Ciubuc pe departe nu este primul ministru, care a propus deschiderea pieței funciare pentru străini. Altă dată, asta era ”ideea fix” a lui Valeriu Cosarciuc. În a. 2010 Ministerul agriculturii, condus de acesta, a elaborat un proiect de lege ce permitea străinilor să cumpere terenuri, dacă vot investi în întreprinderile de prelucrare care vor avea nevoie de materie primă de origine agricolă. Conform proiectului, suprafața maximă de terenuri agricole, pe care pot să o cumpere investitorii, nu trebuie să depășească 500 hectare.

Dar peste un timp V.Cosarciuc și-a schimbat poziția. În a. 2014, ministrul economiei de atunci Andrian Candu a declarat, că se preconizează modificări legislative ce permit investitorilor străini să cumpere terenuri agricole, iar Cosarciuc, care era președinte al Federației Naționale a fermierilor, a declarat că la etapa dată piața funciară nu poate fi liberalizată în nici un caz. “Tentați de prețul înalt, oferit de străini, țăranii vor vinde terenurile și vor argăți pe ele, sau vor părăsi țara. Nu putem admite așa ceva. Trebuie să mergem pe o altă cale, să creăm condiții ca fermierii activi să cumpere terenurile din satele lor. Străinii vor exploata solul de dragul unicului scop – profitul, ei nu vor ține cont de tehnologiile agrare. Aici se ascunde un mare pericol. Noi nu numai că vom pierde calitatea solurilor noastre, de facto noi ne vom pierde teritoriul”, - a declarat Cosarciuc.

Și declarația fostului vicepremier, actual consilierul prim-ministrului Octavian Calmîc, făcută în septembrie,2017 vorbește despre aceea că ideea de a vinde terenuri străinilor nu este opinia personală a noului ministru al agriculturii N.Ciuvuc, și că ea este vehiculată în permanență pe culoarele guvernului și cele ale PDM-ului aflat la guvernare. El a declarat atunci, că Republica Moldova ”s-a copt” pentru a reveni la tema proprietății funciare și a liberalizării accesului străinilor la terenurile agricole.

Drept că în aprilie,curent la elaborarea noului Cod funciar guvernul a respins propunerea unui șir de investitori străini care cereau liberalizarea pieței funciare. Dar actuala declarație a lui N.Ciubuc ne arată că negocierile preelectorale pot avea loc.

Pămîntul – străinilor: argumente “pro” și “contra”

Adepții ideii de a vinde terenuri străinilor vorbesc, ca regulă, despre aceea că astfel va renaște agricultura RM, aflată în stagnare. Ei văd în investițiile străine directe unica posibilitate de a dezvolta sectorul agrar în Moldova. Investițiile străine nu înseamnă numai bani veniți în țară, ci și cunoștințe, și tehnologii avansate.

Dar investitorii serioși nu vor veni încoace de dragul arendei, fie și pe termen lung, ei au nevoie de garanții, care pot fi doar terenurile achiziționate. Mai ales că în Moldova, în pofida tuturor interdicțiilor, înflorește piața ”neagră” a terenurilor agricole, care permite străinilor să cumpere cernoziomurile moldovenești prin persoane interpuse. Alexander Koss, președintele Asociației investitorilor străini și președintele comitetului de conducere al companiei Sudzuker Moldova, declara anul trecut că 15% din terenurile agricole din RM deja aparțin străinilor.

“Problema legalizării comerțului cu terenuri agricole în favoarea investitorilor străini are două aspecte – cel economic și cel politic, - spune expertul în economie Veaceslav Ioniță. –În plan economic, noi am întîrziat cu vre-o 20 de ani. În condițiile în care pe piață există careva interdicții, afaceriștii pot cumpăra terenurile la prețuri de nimic. Pe parcursul celor 27 de ani proprietarii de terenuri le-au cedat, practic, degeaba.

Însăși prezența străinilor pe piață duce la creșterea prețurilor. Vedeți situația din România: după liberalizarea pieței funciare în a.2014 în unele regiuni ale țării prețurile terenurilor agricole s-au dublat, chiar s-au triplat. Clar că în plan politic este o temă extrem de sensibilă. De aceea eu aș propune guvernului (pentru ca oamenii să accepte mai mult ori mai puțin calm ideea liberalizării) pentru început să le permită străinilor să achiziționeze doar terenurile în care au investit – livezi, vii. În rezultat vom avea o agricultură mai intensă, acum însă mai mult ne batem Joc de sol și de noi înșine ”.

Dar la invocarea exemplului României, V.Ioniță nu a accentuat faptul că în rezultatul liberalizării pieței funciare românilor nu le mai aparțin cca jumătate dintre terenurile agricole ale țării. Și asta în doar patru ani! Potrivit datelor deținute de mass-media și Asociația industriei agricole, în a.2016 (piața funciară a fost deschisă în 2014) deja 40% din terenurile agricole aparțineau străinilor. Către a. 2020 acest indice va atinge cota de 70%. Proprietarii de bază ai terenurilor agricole din România sunt italienii (23,4%), nemții(15,5%), arabii (10%), maghiarii (8,2%), spaniolii (6,2%), austriecii (6,1%), danezii (4,5%). Iar una dintre cele mai mari ferme din țară aparține companiei libaneze Maria Group și ocupă 65 mii ha. Aceasta are propriul port și terminal de depozitare a cerealelor, care îi permit să exporte carne și cereale în Africa de Est și Orientul Apropiat.

Încă ceva despre experiența românilor. A.Slusari menționează, că după ce Bucureștiul le-a deschis străinilor piața funciară a țării, teritorii enorme au rămas nevalorificate – proprietarii lor așteptau sporirea speculativă a prețurilor pentru terenurile agricole.

“Mă tem că așa ceva ni se va întîmpla și nouă în cazul legalizării pieței funciare, - spune expertul. – Ar fi naiv să credem că în condițiile realității moldovenești, adică în lipsa unui climat investițional normal și a unei justiții normale, în timp ce oamenii părăsesc masiv țara și, deci, investitorii vor avea probleme cu găsirea forței de muncă, în timp ce avem mari probleme de infrastructură, irigare, prelucrare etc., - în țară vor veni investitori din Occident. Mai degrabă, legalizarea pieței funciare va atrage diferiți speculanți, scopul cărora va fi nu investirea în sectorul agrar, ci dorința de a obține profituri în urma speculațiilor ”.

Și doctorul în economie Mihail Poisic nu crede în ”viitorul luminos” al agriculturii RM în cazul deschiderii pieței funciare pentru cetățenii altor state.

“În prezent nu doar în agricultură nu ne vin investiții, ele se reduc în toate sferele. Există o frază celebră: “ Mîna invizibilă a lui Adam Smith determină încotro vor curge fluxurile de bani”.

Mijloacele pot fi investite acolo, unde poate fi obținut profitul maxim dacă ținem cont de riscuri, însă acum banii pleacă din țară. Avem o economie depresivă: se reduc locurile de muncă, creditarea, oamenii fug de aici. Ni se spunea: în 6 luni producția globală a sporit cu 7%, dar rezultatele pentru 9 luni au arătat o creștere de doar 0,2%, adică toate au decăzut. De ce? Pentru că am avut o vară caldă, și roadele care urmau să se coacă în iulie, au fost culese în iunie, de aici această creștere în jumătate de an, după care toate au revenit la locul lor. Cum se poate înviora piața, dacă banii pleacă din țară ?”.

Un alt moment, la care ne atenționează adversarii ideii de a deschide piața funciară în fața cetățenilor străini.

“Una dintre problemele principale este faptul că la noi normele internaționale (europene) și deciziile instanțelor internaționale stau mai sus ca legislația națională, - spune m. Poisic. – Dacă pămîntul aparține statului și rezidenților RM, noi îl administrăm în baza legislației RM, dar din moment ce ea va aparține investitorului străin, el se va conduce de normele internaționale. Spre exemplu: a cumpărat un străin terenul și nu-l prelucrează. Conform legislației în vigoare la noi, proprietarul care nu-și prelucrează terenurile agricole fără motive plauzibile și nu ia măsuri de protecție și îmbunătățire a solului, este pedepsit administrativ. Iar investitorul străin va spune: “Care pedeapsă? În UE (să zicem) se permite să nu prelucrezi terenul timp de cinci ani ”. Și ce îi veți face?”.

În opinia lui M.Poisic, liberalizarea pieței funciare poate duce la apariția unui șir de alte probleme. Unu: în goană după profit, străinii-proprietari pot planta pe acele terenuri culturi care nu contribuie la refacerea fertilității solului. Spre exemplu, rapița. Doi:există pericolul semănării soiurilor hibride, care se știe că dau roade sporite. Ce înseamnă aceasta? Dacă lanurile de culturi hibride se află în vecinătatea unui lan de popușoi sau floarea soarelui, urmările pot fi deplorabile: soiurile hibride pot poleniza și ucide alte soiuri din apropiere, de aceea ele ca regulă se cultivă pe terenuri izolate – la cca 2 km.

“Cum putem influența proprietarul în acest caz? – se întreabă M.Poisic.- El va spune: este terenul meu și cultiv pe el ceea ce doresc ”.

De ce Georgia a interzis ca terenurile să fie comercializate străinilor?

În vara anului trecut Georgia, care anterior invita fermieri din lumea toată, a introdus restricții la comercializarea terenurilor agricole în favoarea străinilor: în iunie, 2017 parlamentul acestei țări a adoptat respectivul moratoriu în mod accelerat.

Scopul moratoriului este neadmiterea situației, în care populația țării să cedeze cetățenilor străini cea mai mare parte a terenurilor agricole înainte ca această interdicție să fie consfințită în Constituție. Căci Georgia avea deja experiența cumpărării terenurilor de către străini – în a.2013 , dar aceasta s-a dovedit a fi una negativă. Atunci contra moratoriului s-a pronunțat președintele Gheorghii Margvelașvili. El a pus veto pe lege. Parlamentul l-a depășit, însă a intervenit Curtea Constituțională, care a decis că interdicția de a vinde străinilor terenurile agricole nu corespunde legii fundamentale a țării, și moratoriul a fost scos. De aceea s-a decis ca interdicția dată să fie consfințită în Constituție.

La introducerea moratoriului, unul din argumentele autorităților era faptul că în Georgia suprafața totală a terenurilor agricole este mică, iar lipsa terenurilor este un factor foarte important pentru o țară agrară. De aceea interdicția trebuie legiferată, ca cetățenii statelor bogate să nu poată cumpăra masiv pămînturile georgiene, și astfel să afecteze interesele naționale ale țării. Conform datelor oficiale, la acel moment în proprietatea străinilor se aflau 5% din fondul terenurilor agricole.

O altă cauză a introducerii interdicției a fost nemulțumirea fermierilor locali: din a. 2013 ei cereau să le fie întoarse terenurile care aparțineau acum străinilor și să fie interzisă comercializarea lor în continuare. În primăvara lui 2013 agricultorii din Kahetia au început să colecteze semnături împotriva cumpărării terenurilor de către cetățenii altor state. Ei au declarat, că acestea au ajuns ilegal în proprietatea străinilor. Fermierii și unii politicieni georgieni erau îngrijorați de fluxul de străini veniți în țară, majoritatea cărora - din India și Iran.

Liderul mișcării "Erovnulebi" Sandro Bregadze declara într-o emisiune a companiei TV "Rustavi-2” că “chinezii, arabii, turcii, iranienii vor cumpăra tot pămîntul georgian. Ei își vor aduce familiile, tehnologii și forța de muncă proprie și peste 10-15 ani populația georgiană se va pomeni în minoritate”. Deja după introducerea moratoriului, Sandro Bregadze l-a învinuit pe David Saganelidze, director executiv al “Fondului de parteneriat” al statului în intenția de a vinde businessmenilor chinezi, contra 0,5 mlrd.dolari, 12 mii de hectare pentru plantațiile de ceai. “Închipuiți-vă cum se va schimba situația demografică a țării în aceste regiuni peste 5-10 ani”, - a declarat politicianul.

O altă cauză a introducerii moratoriului au fost speranțele deșarte ale autorităților, că în agricultură va veni un flux de investiții - ceea ce ne insuflă acum nouă N.Ciubuc. Președintele comisiei parlamentare pentru probleme agrare Otar Danelia a declarat pentru BBC, că în sectorul agrar georgian așa și nu a apărut o masă critică de investiții străine, chiar dacă politica funciară a fost destul de liberă. Mai mult, după ce statul a declarat agricultura sector prioritar, investițiile locale mobilizate în el le-au depășit de multe ori pe cele străine.

Conform datelor oficiale, în a. 2016 din 1,64 mlrd. dolari investiții directe în agricultură, cota investițiilor străine a fost de doar 10 mln. dolari, sau 0,6% din volumul total de investiții străine.

S-a mai dovedit, că o parte din terenurile agricole cumpărate de străini nu este prelucrată. De aceea în Georgia au fost luate măsuri stricte în această privință. La începutul lunii octombrie a fost elaborat un proiect de lege, care prevede că dacă cetățeanul altei țări, care are drept de ședere permanentă sau investițională în Georgia, nu prelucrează terenul, el va fi obligat să-l comercializeze (cu excepția terenului de lîngă casă) pe parcursul a doi ani. Autoritățile georgiene nu au exclus aplicarea amenzilor pentru neprelucrarea terenului, precum și posibilitatea ca acesta să fie sechestrat în folosul statului, dacă nu vor fi respectate regulile de utilizare a solului.

Decizia autorităților georgiene de a introduce moratoriul a trezit nemulțumirea partenerilor occidentali. Michael Kougil, președintele Camerei de Comerț SUA în Georgia, a prevenit în cadrul unei ședințe a Consiliului investitorilor: “ Cu cît mai mult va dura moratoriul, cu atît mai mult va suferi climatul investițional al țării”. Iar Francois Malizh, directorul executiv al BERD în Europa de Est și Caucaz, a declarat primului ministru și altor membri ai guvernului georgian că, dacă Georgia va deveni membru UE, o asemenea interdicție va fi incompatibilă cu calitatea de membru, dat fiind că cetățenii statelor-membre UE trebuie să se bucure de aceleași drepturi.

Probabil, reprezentantul BERD a uitat, că la extinderea UE în a. 2004 dintre toți noii membri ai UE doar Slovenia și-a deschis piața funciară fără careva condiții. Majoritatea celor ”noi” au cerut un răgaz de 7 ani, iar Polonia – de 12, și Bruxelles a avut o atitudine înțelegătoare față de această cerere. În România (a devenit membru UE în a.2007) moratoriul la comercializarea activelor agrare străinilor a durat 7 ani, după care banca funciară a fost deschisă pentru străini. Iar în Ungaria (membră UE din a.2004) străinii au dreptul să cumpere orice bunuri imobile, cu excepția terenurilor agricole și a rezervațiilor: în a.2012 autoritățile maghiare au modificat Constituția și au interzis străinilor să achiziționeze terenuri.

Așa că experiența Georgiei de comercializare a terenurilor cetățenilor altor state și încercările ei de a-și apăra interesele naționale demonstrează clar cu ce se poate confrunta Republica Moldova în cazul liberalizării pieței terenurilor agricole.

Xenia Florea

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?