„Vă rog să mă considerați deputat”. Cine sînt candidații în parlamentul de cea de-a XII-a legislatură? Partea a III-a

(Începutul citiți pe 17.09.2025 și 18.09.2025)

Cîndva, partidele politice, mergînd în alegeri, se mîndreau cu componența profesională a listei lor electorale – se număra cîți economiști și juriști candidează pentru funcția de deputat. Acest lucru garanta calitatea legilor adoptate. Dar acum este vremea „zumismului”, inclusiv în politică.

De aceea, unul dintre liderii partidului care candidează la alegeri se mîndrește cu faptul că pe lista sa electorală se află agenți de pază, șoferi, tractoriști, care „reflectă cu adevărat vocea poporului”. Iar altul spune că rolul principal al deputaților nu este acela de a scrie legi, dar de a „reprezenta comunități și domenii concrete (sport, artă, medicină sau educație)”, contribuind la îmbunătățirea politicilor în aceste domenii cu ajutorul experienței lor.

„Nu poți practica sportul fără sportivi, nu poți vorbi despre cultură fără oamenii care și-au dedicat viața acesteia”, a declarat acest lider al partidului. Dacă urmăm logica sa, atunci pentru a elabora, de exemplu, anumite amendamente la legea privind combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, este absolut necesar de adus în parlament un „dropper” (o persoană pe care escrocii o folosesc, contra cost, în schemele lor pentru a încasa banii furați sau a-i transfera unei alte persoane – notă autor) – pentru a împărtăși din experiența sa.

Din fericire, nu toate partidele care participă la alegerile parlamentare din 28 septembrie au folosit această abordare la formarea listelor electorale. Multe dintre ele se bazează în continuare pe profesioniști și oameni pregătiți, nu pe persoane populare și influenceri.

Partidul Alianța „Moldovenii” – Nr. 16 în buletinul de vot

Pe lista electorală sînt 57 de candidați. Cel mai în vîrstă are 67 de ani, iar cel mai tînăr – 21 de ani

Alianța „Moldovenii” este cel mai tînăr partid dintre participanții la actuala cursă electorală. Despre crearea acestei formațiuni politice s-a aflat la sfîrșitul lunii iunie, iar în august a apărut deja în fluxurile de știri, organizînd conferințe de presă și mese rotunde pe tema dezvoltării viitoare a țării. De asemenea, partidul a venit cu propuneri sectoriale deja pregătite privind industrializarea regiunilor, dezvoltarea agriculturii, substituirea importurilor, dezvoltarea provinciei, stimularea exporturilor și așa mai departe.

De îndată ce a apărut, Alianța „Moldovenii” a anunțat deja 26 de proiecte de lege gata să fie înaintate parlamentului, printre care se numără liberalizarea accesului la finanțare, reducerea ratelor dobînzilor, dereglementarea economiei, combaterea abuzurilor din partea autorităților publice, simplificarea sistemului fiscal și stimulente pentru dezvoltarea regiunilor. Alianța „Moldovenii” se poziționează ca un partid pro-moldovenesc, afirmînd că țara nu trebuie să se orienteze strict către Vest sau Est, dar, în primul rînd, către apărarea intereselor sale naționale.

Echipa noului partid patriotic moldovenesc este tînără și ambițioasă, dar este „sub tutela” unor antreprenori și economiști renumiți în țară. Pe locul nr. 1 pe lista electorală se află președintele partidului, economistul Denis Roșca. El este autorul cărților „Nivelurile industrializării”, „Resursele interne neexploatate ale Moldovei”, „Gestionarea procesului de industrializare a Republicii Moldova”. În 2016 a fost desemnat „Omul anului” de către televiziunea publică.

Denis Roșca, alături de alți candidați în parlament din partea acestui partid, este coautor al „Strategiei de dezvoltare a Republicii Moldova pînă în 2040”, elaborată sub egida „Alianța Moldovenii” – o lucrare care prezintă în detaliu planul de renaștere a economiei și infrastructurii sociale a Republicii Moldova, precum și de întoarcere a diasporei în țară.

Pe locul 2 în listă se află vicepreședintele partidului, politologul Dumitru Roibu. El este liderul Centrului Public al Asociației Internaționale a Tinerilor Creștini „YMCA Moldova” pentru resurse și dezvoltare. A fost unul dintre inițiatorii sesizării adresate Consiliului pentru egalitate cu privire la caracterul discriminatoriu al denumirii disciplinei școlare „Istoria românilor”. După cum s-a menționat în sesizare, această denumire favorizează un singur grup etnic, în detrimentul celorlalte etnii care trăiesc pe teritoriul țării și, în special, a moldovenilor. În final, Consiliul pentru Egalitate a decis că denumirea disciplinei „Istoria românilor” este într-adevăr discriminatorie într-un stat caracterizat prin diversitate etnică, unde 77% din populație se identifică ca moldoveni și doar 8% din cetățeni se consideră români. El a recomandat Ministerului Educației să schimbe denumirea acestei discipline școlare. Această decizie nu i-a plăcut deloc președintei Maia Sandu, care a acuzat Consiliul pentru Egalitate că și-a depășit atribuțiile.

Pe locul 3 pe lista electorală a Alianței „Moldovenii” candidează politologul, fostul deputat, fostul consilier al Consiliului Municipal Chișinău, fondatorul Asociației Naționale de Luptă „Voievod”, cavaler al Ordinului Muncii și deținător al Medaliei „Pentru Merite Civice”, Nicolae Pascaru. Pe locul 4 se află juristul, fost ofițer al Serviciului de Frontieră (decorat cu medalia „Pentru merite de luptă”), secretarul general al partidului, Victor Marahovschi. Al cincilea pe lista acestui partid este avocatul Alexandru Bondarenco – maestru în drept constituțional și administrativ, fost șef al Comisiei municipale pentru construcții, arhitectură și relații funciare din Chișinău.

Partidul „Moldova Mare” – nr. 17 în buletinul de vot

Pe lista electorală sînt 56 de candidați. Cel mai în vîrstă are 77 de ani, iar cel mai tînăr – 25 de ani

Partidul „Moldova Mare” al fostului procuror anticorupție, Victoria Furtună, a fost la un pas de a fi exclus de pe lista concurenților electorali. Comisia Electorală Centrală i-a refuzat participarea la alegerile parlamentare. Explicația oficială – pe lista electorală a acestui partid, cu nr. 42, a fost identificată o persoană cu condamnare penală neexecutată, motiv pentru care a fost exclusă de pe listă. În consecință, a fost încălcat echilibrul de gen prevăzut de Codul electoral: pe listă se aflau 70% bărbați și 30% femei, ceea ce depășea limita admisibilă de 60% și 40% stabilită de lege, ceea ce ar fi făcut automat lista candidaților la funcția de deputat din partea „Moldovei Mari” neconformă cu cerințele.

„Nu au găsit la noi nicio încălcare reală cu care să ne poată șantaja. Tot ce au reușit să descopere a fost un conflict privat: una dintre membrele partidului s-a certat cu soțul, a depus o plîngere la poliție fiind în stare de emoții și, în consecință, a primit o amendă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității”, se arată în declarația partidului „Moldova Mare”. Fostul președinte al CEC, Iurie Ciocan, a acuzat Comisia Electorală Centrală de standarde duble – lui Vasile Costiuc și partidului său „Democrația Acasă” CEC i-a oferit timp pentru a remedia neajunsurile din documente și, în final, au fost înregistrați, în timp ce Victoriei Furtună și formațiunii sale i-a fost refuzat acest lucru. „Moldova Mare” a dat în judecată CEC și a cîștigat procesul. În final, Comisia Electorală Centrală a înregistrat formațiunea pentru a participa la alegerile parlamentare.

În același timp, mulți observatori, probabil pe bună dreptate, asociază acest partid politic și liderul său cu Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare și aflat în Rusia.

Victoria Furtună conduce lista electorală a partidului „Moldova Mare”. Pe locul 2 în listă se află Adrian Gavrilov, avocat stagiar. Locul trei în listă îl ocupă Valeriu Osichin, administratorul societății cu răspundere limitată Dr. Fish. Pe locul 4 se află dirijorul Constantin Mîndrilă. Iar pe locul 6 se află avocatul Igor Hlopețchi, care a apărat-o pe o consăteană a președintei Maia Sandu, de la care șefa statului a cerut 50 de mii de lei pentru prejudiciul adus cinstei și demnității sale.

Blocul Unității Naționale (BUN) - Nr. 18 în buletinul de vot

Pe lista electorală sînt 79 de candidați. Cel mai în vîrstă are 87 de ani, iar cel mai tînăr - 28 de ani

Blocul Unității Naționale participă la alegeri cu sloganul „Republica Moldova – al doilea stat român”, propunîd realizarea unei „uniri light”. Adică, deocamdată să nu fie realizată unirea oficială a Moldovei și României, ci unificarea sistemelor monetar, energetic, medical, educațional, rutier și social.

Blocul BUN a fost creat în iulie special pentru a participa la alegerile parlamentare. Din componența sa fac parte Partidul Reîntregirii Naționale „Acasă” al fostului deputat și unul dintre fondatorii Platformei DA, Valentin Dolganiuc, precum și Partidul Național Liberal.

Însuși Valentin Dolganiuc figurează pe lista electorală a Blocului Unității Naționale abia sub numărul 3. Lista este condusă de scriitorul, psihologul și publicistul Aurelian Silvestru, fondatorul și directorul liceului privat „Prometeu - Protalent” din Chișinău. Nr. 2 este istoricul și politologul Anatol Țăranu. Nr. 5 - deputatul primului parlament al RM, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, expertul în drept constituțional, Alexandru Arseni. La alegerile precedente, el a candidat în parlament pe listele fostului partid al lui Șalaru-Băsescu – Partidul Unității Naționale (PUN). Nr. 12 – primul lider al Frontului Popular din Moldova, scriitorul Ion Hadîrcă. Iar pe locul 13 se află istoricul Ion Negrei, cunoscut pentru declarațiile sale potrivit cărora singura succesoare a Principatului Moldovei este România și că „pînă în 1918, autoritățile țariste au ținut populația Basarabiei în analfabetism și ignoranță totală, propagînd mitul eliberării de sub jugul turcesc”. În general, sub steagurile Blocului BUN s-au adunat toate „culorile” vechiului unionism moldovenesc.

Partidul „Noua opțiune istorică” (NOI) – Nr. 19 în buletinul de vot

Pe lista electorală sînt 55 de candidați. Cel mai în vîrstă are 70 de ani, iar cel mai tînăr – 19 ani

Partidul „Noua opțiune istorică” există încă din anii 1990, dar puțini îl cunosc. La alegeri candidează sub sigla „NOI” – abrevierea primelor litere ale denumirii formațiunii. Nu trebuie confundată cu partidul NOI („Noi”) al antreprenorului Vladimir Daki, care locuiește în Rusia. Nici acest partid NOI nu este foarte cunoscut, dar a participat la alegerile parlamentare anticipate din 2021, declarînd că se află în opoziție față de toate partidele aflate la guvernare. Atunci a obținut 0,1% din voturi.

Acest partid NOI susține integrarea europeană pragmatică și neutralitatea activă a țării, precum și promovează o nouă abordare a proprietății de stat. A promis că va elabora, după alegeri, un program național de stabilizare și redresare economică.

Lista electorală a partidului „Noua opțiune istorică” este condusă de omul de afaceri, filantropul, consultantul mai multor companii europene din domeniul energiei, chimiei și tehnologiei, președintele Federației de Biatlon din Republica Moldova, Dmitri Torner. Pe locul 3 în listă se află proprietarul casei de schimb valutar Logitec-Schimb, Andrei Porubin. Anterior, el a deținut mai multe case de schimb valutar și a fost șeful serviciului de pază al „Casei Presei”. La alegerile parlamentare din 2019, a candidat ca independent în circumscripția uninominală nr. 21 din raionul Criuleni.

Nr. 4 – avocatul Alexandru Grosu. În 2019, persoane necunoscute i-au incendiat mașina și mașina soției sale în parcarea subterană a clădirii în care locuia. În 2023, Uniunea Avocaților a adresat o scrisoare procurorului general interimar Ion Munteanu, în care și-a exprimat indignarea față de inacțiunea organelor de drept, care, „conform informațiilor disponibile de la colegul nostru Alexandru Grosu, știu cine sînt suspecții și de la cine a venit ordinul, dar manifestă pasivitate și nu întreprind acțiuni pentru investigarea acestui caz”. Pe locul 10 în lista partidului „Noua opțiune istorică” se află economistul șef al Băncii Naționale a Moldovei, Andrei Macari.

Partidul Liberal - Nr. 20 în buletinul de vot

Pe lista electorală sînt 58 de candidați. Cel mai în vîrstă are 74 de ani, iar cel mai tînăr - 26 de ani

Partidul Liberal al lui Mihai Ghimpu a decis, de asemenea, să revină la vechile obiceiuri în aceste alegeri. Nu este clar ce speră să obțină. „Epoca de aur” a liberalilor s-a încheiat acum zece ani, cînd, la alegerile parlamentare din 2014, PL a obținut 13 mandate în parlament.

Apoi a izbucnit scandalul cu arestarea nepotului lui Ghimpu, primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, în dosarul parcărilor cu plată, ieșirea demonstrativă a PL din coaliţia de guvernare, demisia lui Mihai Ghimpu din funcţia de preşedinte al Partidului Liberal în favoarea nepotului său, o nouă scindare în cadrul formaţiunii... Alegerile parlamentare din 2019 au fost primele alegeri la care Partidul Liberal a participat fără Mihai Ghimpu, care a declarat că se retrage pentru a face loc tinerilor. „Tinerii” nu au reușit – au obținut doar 1,25% din voturile exprimate în sistemul proporțional.

La doar o lună după alegeri, Mihai Ghimpu a declarat că „a greșit” și că schimbarea conducerii PL „a avut loc prea devreme”. În noiembrie 2021, el a revenit la conducerea Partidului Liberal. Liberalii nu au participat la alegerile parlamentare anticipate din 2021, astfel că pentru Mihai Ghimpu acestea sînt primele alegeri parlamentare din ultimii zece ani.

Ghimpu este numărul 1 pe lista electorală a Partidului Liberal. Pe locul 2 se află Elena Pisarenco, directoarea adjunctă a Liceului Teoretic „Lucian Blaga”. Acest liceu este situat în Tiraspol și este cu predare în limba română, conform programei din Moldova de pe malul drept. Corina Fusu, fostă ministră a Educației în guvernul Valeriu Streleț (2015-2016) și colaboratoare loială a lui Mihai Ghimpu, candidează pe locul 4. De asemenea, pe lista electorală a liberalilor se află primari ai mai multor sate, profesori, antrenori de judo, pensionari, agronomi, asistenți sociali.

Uniunea Creștin-Socială din Moldova - Nr. 21 în buletinul de vot

Pe lista electorală sînt 53 de candidați. Cel mai în vîrstă are 74 de ani, iar cel mai tînăr - 21 de ani

Uniunea Creștin-Socială din Moldova (UCSM) este fostul partid „Forța Nouă” a fostului ministru al Apărării, Valeriu Pleșca. Cu puțin timp înainte de alegerile parlamentare, formațiunea și-a schimbat liderul – la sfîrșitul lunii iunie, noul președinte al partidului a devenit jurnalistul și bloggerul Gabriel Călin (care a lucrat la TV7, Jurnal Trust Media și Deschide.md. Ulterior, a fondat mai multe portaluri – Moldova24.md, Livenews.md și Today.md).

Anunțînd participarea partidului său în cursa electorală, Călin a publicat un videoclip în care a declarat că este gata să „lupte pentru interesele poporului”. „Partidul pe care îl conduc a prezentat o listă de oameni simpli, așa cum am promis. Printre candidații noștri se află agenți de pază, șoferi, tractoriști, medici – ei reflectă cu adevărat vocea poporului”, a declarat Călin. „Sînt împotriva tuturor. Și UCSM este împotriva tuturor”, a adăugat el.

Gabriel Călin conduce lista electorală a Uniunii Creștin-Sociale din Moldova. Pe locul 2 se află popularul blogger și activist civic, Vitalie Florea. Principala sa platformă online este pagina de Facebook „CU SAPA”, care are peste 44.000 de abonați. Este activ și pe Telegram. Este un critic vehement al guvernării PAS. În rest, așa cum a declarat Gabriel Călin, pe lista electorală a Uniunii Creștin-Sociale din Moldova se află contabili, un agent de pază, cîțiva șoferi, jurnaliști, un manager de vînzări, un tractorist, un director comercial, un trezorier...

Tatiana Crețu, candidat independent - Nr. 22 în buletinul de vot

34 de ani. Jurist, a lucrat ca profesor la Universitatea din Cantabria (Spania)

Cel mai misterios participant la aceste alegeri. Se știu puține lucruri despre Tatiana Crețu, deoarece ea este reprezentanta diasporei.

S-a născut în 1991, iar în 2010 s-a mutat cu părinții în Spania. În baza informațiilor găsite pe internet, în perioada 2012-2016 Tatiana Crețu a fost studentă la Universitatea din Cantabria (instituție de învățămînt publică non-profit, situată în nordul Spaniei), a studiat dreptul, apoi a predat la aceeași universitate la catedra de drept privat. Specializarea ei este dreptul comercial. La începutul anului trecut a devenit mamă, iar în decembrie 2024 s-a întors în Moldova. Conform declarației de venit depusă la CEC, în 2024 Tatiana Crețu a primit ajutor de șomaj și maternitate în valoare de 28,5 mii de euro.

Ea explică decizia sa de a candida la funcția de deputat prin nemulțumirea față de situația din țară. „Nimic din ceea ce văd, întorcîndu-mă în Moldova, nu are legătură cu o integrare europeană autentică. Ca cetățean activ, am trei opțiuni: să plec din nou, să rămîn un spectator pasiv al acestor ilegalități sau să lupt pentru a schimba realitatea. Și eu aleg a treia opțiune”, a declarat candidata independentă Tatiana Crețu.

„Partidul Nostru” – Nr. 23 în buletinul de vot

Pe lista electorală sînt 102 candidați. Cel mai în vîrstă are 75 de ani, iar cel mai tînăr – 24 de ani

Pînă acum, „Partidul Nostru” nu a avut noroc la alegerile parlamentare.

La alegerile din 2014, Renato Usatîi, pe atunci un politician începător, se pregătea să intre în parlament pe un cal alb (iar sondajele de opinie confirmau acest lucru), dar Ministerul Justiției a refuzat să înregistreze mai întîi „Partidul Nostru”, iar apoi și formațiunea politică „PaRUs” (Partidul lui Renato Usatîi), creat în grabă. Usatîi a fost susținut de partidul “Родина” (“Patria”), puțin cunoscut în cercurile politice largi, condus de fostul ambasador al Moldovei în România, fostul șef al aparatului prezidențial al lui Petru Lucinschi, Emilian Ciobu.

Renato Usatîi a condus lista electorală a partidului „Patria” și, potrivit sondajelor sociologice, a depășit pragul electoral, însă cu trei zile înainte de alegeri, „Patria” a fost exclusă din cursa electorală pentru „utilizarea ilegală a finanțării externe”. În 2020, partidul „Patria” și 14 candidați de pe lista electorală au cîștigat procesul la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în urma unei plîngeri privind excluderea ilegală din cursa electorală din 2014. Conform hotărîrii CEDO, statul Republica Moldova a fost obligat să plătească 15 500 de euro cu titlu de daune morale și materiale (pentru compensarea cheltuielilor judiciare). Dar cui îi mai păsa de acest lucru la momentul respectiv?

La alegerile parlamentare din 2019, „Partidul Nostru” a participat fără Usatîi. Mai exact, pe simbolul electoral al formațiunii era scris cu litere mari „Renato Usatîi”, dar el însuși nu figura pe listele electorale. Motivul era că liderul „Partidului Nostru” era căutat de poliție – el părăsise Moldova în octombrie 2016, înainte ca pe numele său să fie emise două mandate de arestare. Era acuzat de tentativa de asasinat a bancherului rus Gherman Gorbunțov și de importul ilegal de bani din Rusia. Usatîi s-a întors în țară abia în iulie 2019, după demontarea puterii Partidului Democrat și fuga lui Vladimir Plahotniuc. Absența liderului de pe listele electorale ale PN la alegerile din 2019 a dus la un rezultat logic – „Partidul Nostru” a obținut doar 2,95% în sistemul proporțional.

Alegerile parlamentare anticipate din 2021 ar fi trebuit să fie pentru politician o revanșă pentru toți anii de eșecuri. Usatîi se vedea deja în parlament ca „a treia forță” și, cu mult înainte de ziua alegerilor, a anunțat condițiile pentru a acorda sprijinul postelectoral în formarea coaliției de guvernare. „Sînt gata să preiau Ministerul de Interne, Ministerul Agriculturii și Ministerul Sănătății”, a declarat el la televiziune cu două luni înainte de alegerile anticipate. Cu toate acestea, suma record de 11 milioane de lei cheltuită de blocul „Renato Usatîi” în alegerile din 2021 s-a dovedit a fi aruncată în vînt. Usatîi și blocul electoral care îi poartă numele („Partidul Nostru” + partidul „Patria”) au obținut un procentaj de 4,1%, insuficient pentru a accede în parlament. Usatîi a pierdut chiar și în orașul său natal, Bălți, fiind devansat de Blocul Comuniștilor și Socialiștilor și de PAS. A doua zi după alegeri, supărat pe rezultatele slabe din Bălți, Renato Usatîi și-a anunțat demisia din funcția de primar al orașului și a dat de înțeles că va renunța și la funcția de președinte al „Partidului Nostru”. În 2023, s-a întors, declarînd că regretă această decizie și a anunțat „relansarea” „Partidului Nostru”.

Alegerile parlamentare din 2025 ar trebui să fie o nouă revanșă pentru Usatîi. Sondajele sociologice arată că există toate motivele pentru aceasta. Ultimul sondaj realizat de compania iData acordă „Partidului Nostru” 8,4% și 10 mandate în parlament. Usatîi însuși afirmă că partidul său va obține pe 28 septembrie pînă la 20% din voturile diasporei occidentale.

Renato Usatîi conduce lista electorală a „Partidului Nostru”. Pe locul 2 se află Elena Grițco, președinta fundației caritabile a lui Usatîi. Pe locul 3 se află Nina Cereteu, primarul orașului Drochia. Fostul secretar al Comisiei Electorale Centrale și actualul jurist al „Partidului Nostru”, Alexandru Berlinschi, candidează pe locul 4. Pe listele PN vor candida pentru parlament și primarul orașului Glodeni, Stela Onuțu (nr. 6), primarul de Fălești, Alexandru Severin (nr. 8), primarul de Rîșcani, Victor Bogatico (nr. 14), și primarul orașului Cantemir, Roman Ciubaciuc (nr. 16). Pe locul 46 pe listă se află vicepreședintele raionului Glodeni, Mihail Dobrovolschi.

Xenia Florea