Va fi oare Moldova următoarea linie de schismă bisericească?

Va fi oare Moldova următoarea linie de schismă bisericească?

Între 27  și 28 octombrie Moldova va fi vizitată de prelatul Bisericii ortodoxe ruse Patriarhul Chiril. Programul vizitei include  un tedeum la Catedrala Nașterii Domnului, vizite la Bender, Comrat și Bălți.  Anterior, Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii a vizitat de două ori Moldova – în anii 2011 și 2013, însă niciodată vizita sa nu s-a  desfășurat în condițiile de acum. 

«O grea încercare»

La 11octombrie,curent ca răspuns  la rugămintea președintelui Ucrainei de a acorda bisericii ucrainene autocefalie, Patriarhatul Constantinopolului a declarat anularea deciziei din a.1686 privind trecerea Mitropoliei Kievului sub jurisdicția Patriarhatului Moscovei și revenirea ei sub jurisdicția Patriarhului Ecumenic. În plus, s-a anunțat că va fi ridicată anatema de pe conducătorii celor  două biserici non-canonice din Ucraina - Filaret de la Patriarhia Kievului și Macarie  de la Biserica autocefală ucraineană.   

Moscova oficială a declarat atunci că este împotriva  unor asemenea pași, care vor provoca o schismă profundă în ortodoxie. Patriarhatul Moscovei insistă că în Ucraina activează o singură biserică canonică. Patriarhatul Kievului și Biserica autocefală ucraineană nu au fost recunoscute de ortodoxia mondială.  

BOR consideră acțiunile Patriarhiei Constantinopolului necanonice și ilegale, iar la 15 octombrie, la Minsk,  sinodul Bisericii ortodoxe ruse a decis imposibilitatea comunicării euharistice ulterioare cu Constantinopolul. Analiștii consideră că  aceste evenimente vor avea consecințe dintre cele mai drastice – și nu doar pentru biserică. 

«Rusia s-a confruntat cu o nouă și grea încercare.  Anume așa poate fi caracterizată schisma ortodoxiei mondiale, care are loc sub ochii noștri.  Încercarea de a smulge biserica ucraineană din Biserica ortodoxă rusă nu este un simplu atentat la BOR, este o lovitură pentru întreaga Rusie, care face parte din același șir cu prăbușirea URSS în a.1991», - scrie ziarul «Взгляд».  

În opinia autorilor,  Occidentul încearcă să  învingă în lupta cu Rusia pentru Ucraina,  de dragul acestui scop atlantiștii au provocat chiar schisma ortodoxiei mondiale, care în cei cca 1000 ani de la separarea Romei catolice a supraviețuit multor încercări, dar  și-a păstrat unitatea. 

«Schisma actuală va fi o mare tragedie pentru creștinii ortodocși din toată lumea   – mai ales pentru Rusia, care este cea mai mare țară ortodoxă din lume, centrul și sprijinul neoficial al ortodoxiei. Dușmanii noștri din Occident vor spune că BOR și Rusia s-au certat cu toată lumea,  că politica lor ”imperială” și   ”de mare putere” a dus la izolarea rușilor de toți ceilalți, chiar și de popoarele apropiate lor», - presupune «Взгляд».

După care articolul explică de ce ”schisma ucraineană” a devenit parte  a planurilor de amploare ale globalizatorilor.«Scopul globalizatorilor-comasarea omenirii într-o singură masă de consumatori unificați fără trăsături naționale, religioase și familiale  - este irealizabil  fără distrugerea tradiționalei  identități  religioase  a fiecărui popor și fără înlocuirea ei cu  un nou simbol al credinței, cu o religie mondială unică, construită în mod  artificial».  Însă, în opinia autorilor,  încercările de a unifica și globaliza omenirea nu au sorți de îzbîndă și nimeni nu va reuși să izoleze Rusia.  

 «O rană necicatrizată» sau «portița oportunității»?

Aceste evenimente au avut o rezonanță majoră în Moldova. Pe o rețea de socializare doctorul în istorie Marc Tcaciuc  a ironizat condamnarea ”anexării din 1686” de către Patriarhia din Constantinopol. «Nici nu vreau să intru în esența sumbră a acestei sentințe morale. Încă o intrigă despre încă un ”dar al lui Constantin”!  Patriarhul din Constantinopol, ca și Lorenzo della Valla, a redus la zero 350 ani ai unei oarecare istorii foarte importante, și a transformat  sfîrșitul secolului XVII într-o contemporaneitate, față de care este imposibil să nu  aplici noțiunea emoțional – abundentă «anexare». Iar anexarea, evident, nu se poate să nu o condamni! Cum altfel  ?», - a scris savantul.  

Pentru unii schisma Bisericii ortodoxe  este o portiță pentru noi oportunități. Spre exemplu, site-ul ava.md, administrat de Vitalii Andrievschii, crede că decizia Sinodului Episcopal al  Bisericii Constantinopolului din Istanbul privind acordarea autonomiei Bisericii ucrainene deschide și pentru Biserica moldovenească calea spre autocefalie. «Se va folosi ea de această «portiță a oportunității?», - se întreabă site-ul.  

Președintele Igor Dodon a avut o poziție total opusă în acest context.   «Schisma bisericească poate deveni o rană  necicatrizată pe corpul  întregii lumi ortodoxe», - a spus el în comentariul  pentru agenția de știri  ТАСС. Președintele a chemat  autoritățile țărilor ortodoxe să depună, împreună cu capii bisericilor locale, toate eforturile pentru a depăși schisma bisericească. Șeful statului a subliniat că Moldova - țara în care 98% din populație este ortodoxă – a fost și va rămîne  un teritoriu canonic al Patriarhatului Moscovit.  Mitropolia Moldovei a fost constituită în a.1813 cu efortul marelui  nostru ierarh Gavriil Bănulescu - Bodoni în cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse. 

Igor Dodon a susținut inițiativa de convocare a Sinodului Pan-ortodox, exprimată de Patriarhul Antiohiei Ioan X și susținută de cercurile largi de clerici și laici ai Bisericilor Ortodoxe din Rusia, Serbia, Bulgaria, Polonia, Alexandria, Ierusalim și Biserica Ortodoxă din America, pentru a rezolva una dintre cele mai acute probleme din istoria ortodoxiei.  

 El a ieșit cu inițiativa de a convoca Sinodul Pan-ortodox pe teritoriul Moldovei. Potrivit președintelui, în această perioadă foarte importantă anume Moldova  poate deveni  o platformă pentru reuniunea  capilor bisericilor locale.

Mitropolitul Moldovei Vladimir, care a participat la reuniunea Sfîntului Sinod din Minsk, și-a declarat loialitatea față de Biserica Ortodoxă Rusă.

O nouă primejdie?

Dar asta nu înseamnă că nu există motive de neliniște. Ce viitor are Biserica ortodoxă din Moldova nu este o întrebare fără rost. Că doar plus la BOM, care este alimentată de Patriarhia Moscovei,  aici mai există și Mitropolia  Basarabiei, care este un district metropolitan al Patriarhiei Române (BORom) și ani în șir se opune sistematic Mitropoliei Moldovei a BOR  prin încercările de a-i acapara templele și enoriașii.  E de presupus, că  acum cei de la Mitropolia Basarabiei se vot folosi de moment pentru a-și optimiza acțiunile. Evenimentele ar putea evalua conform scenariului ucrainean.     

Mai ales că tentative de creare în Moldova a unei jurisdicții ecleziastice paralele au avut loc ceva mai înainte.  În luna mai, curent   Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a numit doi episcopi în orașele aflate pe teritoriul canonic al BOR, unde încă în a. 2007 au fost create eparhii paralele ale Mitropoliei din Basarabia, subordonate  Patriarhiei Române.  Astfel au fost create din nou premise pentru  un conflict deschis între cele două mitropolii. 

Canoanele bisericești interzic crearea  unor structuri paralele într-un singur teritoriu.  Dar Patriarhia Română își argumentează intențiile  prin faptul, că ea a controlat  eparhiile moldovenești între anii 1918 – 1944, și deci este în drept să-și restabilească jurisdicția. De fapt, încă din anii 90 ai secolului trecut Mitropolia din Basarabia a devenit un fel de aripă a unionismului și un instrument de absorbție a Moldovei de către București. Ideea autorilor proiectului este că controlul asupra serviciilor divine va accelera acest proces. Astăzi Mitropolia din Basarabia include 104 eparhii funcționale și 5 mănăstiri, iar în sînul ei se află mai bine de 20% dintre credincioșii Moldovei și este de așteptat ca după decizia Patriarhiei Constantinopolului  vor fi încercări de a majora această cifră.  

BORom în Moldova are susținerea Bucureștiului oficial, dar și a structurilor europene și atlantice. Deci, problema din una spirituală trece în una politică și chiar geopolitică.  Iată un exemplu grăitor -  în februarie, curent Centrul de informare și documentare NATO în Moldova a anunțat lansarea proiectului « Promovarea valorilor europene și euro-atlantice în mediul rural din Republica Moldova prin intermediul formatorilor de opinii ». Centrul și-ar dori să-i vadă și pe clerici printre  promotorii valorilor euro-atlantice. Evident, NATO contează anume pe reprezentanții Mitropoliei Basarabiei.  

Să nu uităm că și o parte a clasei politice din Moldova, de orientare occidentală, va încerca să  folosească situația dată în scopuri electorale, dat fiind că în februarie, viitor vom avea  alegeri  parlamentare. Așa că în ajunul vizitei patriarhului Chiril  în Moldova atmosfera se poate complica. Experții nu exclud, că vizita în cauză poate fi folosită de adepții Mitropoliei Basarabiei în scopul discreditării Patriarhiei Moscovei – prin organizarea unor manifestări în masă și alte provocări. 

«Nimeni nu a anulat legea bumerangului»

- Avem o situație cu adevărat complicată în ce privește subordonarea bisericească, - crede diplomatul Victor Borșevici, Șeful Comisiei pentru patrimoniul cultural și culte al Consiliului Societății Civile  pe lîngă președintele RM. -  Nu este vorba doar despre Mitropolia Basarabiei. Se mai discută despre aceea, ca Mitropolia Moldovei să devină autocefală și să iasă din BOR. Printre clerici, adepții autocefaliei  nu-s puțini.  Aceste discuții au apărut  mulți ani în urmă, mult înainte de evenimentele din Ucraina.  Și nu exclud, că  Patriarhia Constantinopolului va încerca să provoace ceva similar și la noi. 

Dar ce este această Patriarhie a Constantinopolului? Prin tradiție istorică, Constantinopolul a fost centrul ortodoxiei mondiale. Iar acum, cum se vede, mamon, banii și puterea nu-s străine  marilor preoți,  și undeva în Occident s-au pus presiuni, li s-a promis ceva… Respectiv, tendința va continua. 

Este evident:  vrei să distrugi cultura unui popor – începe cu spiritualitatea. Nu va exista spiritualitate, credință, tradiții și datini, - nu va exista poporul. Acum în lume are loc  nu o simplă confruntare dintre dolar și euro, - se confruntă ideologiile. Iar religia în ideologie este  una dintre formele cele mai importante,înrădăcinate, de bază.. Forme de mentalitate, de viziuni asupra lumii. După destrămarea Uniunii Sovietice cineva credea că se va prăbuși și Rusia.  Însă ea nu s-a prăbușit.  De ce? Pentru că Federația Rusă este o simbioză și un aliaj uimitor. Ortodoxia este  una dintre cele mai tolerante religii. Doar în Rusia există numeroase religii  – islamul, budismul, catolicismul etc. Așa că atacul asupra ortodoxiei este  un proces mai profund și mai serios decît pare.    

Dar pot spune una: nimeni nu a anulat legea bumerangului. Dacă arunci o piatră în spiritualitate, aceasta înconjoară globul, te lovește în creștet și te omoară.  Occidentul și-a distrus  spiritualitatea tradițională, și acum culege roade, care îngrozesc. Și viceversa   – popoarele care și-au păstrat credința tradițională (să zicem,  China, India, Turcia ) au succese uimitoare în economie. Pentru că economia este  dezvoltată în primul rînd de mentalitate, de atitudinea generală a persoanei față de viitor. 

Și pentru noi necesitatea de a ne păstra unitatea spirituală nu este o chestiune doar religioasă, este problema viitorului. Iar vizita Patriarhului în Moldova poate deveni una  de unificare, un eveniment de reper pentru cei care împărtășesc orientarea bisericească tradițională. Iar aceștia constituie majoritatea. 

«Schisma nu va avea loc

Vladimir Bucarschii, reprezentantul Centrului de experți al Sinodului mondial rus în RM, a numit acțiunile  Patriarhiei din Constantinopol împotriva BOR parte a războiului sistemic  al Occidentului global contra Rusiei. «Aceste acțiuni  se încadrează în logica lui Zbigniew Bjezinski și a lui Carl Bildt, care vedeau  în  revigorarea ortodoxiei și consolidarea rolului Bisericii Ortodoxe Ruse în Rusia și în lume principalul pericol  pentru lumea occidentală », - consideră expertul.

În articolul său pentru «Clubul Izborsk » el constată, că  Moldova pe de o parte  este  o regiune aflată sub influența semnificativă a lumii romane, și parțial – a celei turce. Pe de altă parte, din punct  de vedere religios, Moldova aparține în totalitate lumii ortodoxe. «Moldovenii – un popor foarte credincios.  Fidelitatea lor Bisericii și tradiției ortodoxe poate fi comparată cu cea a sîrbilor. În cadrul  procesiunii recente din biserica Acoperămîntul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu din Chișinău, enoriașii au purtat icoane ale Sfîntului Serafim de Sarov și ale fericitei Matrona de la Moscova . Multe biserici din Moldova poartă numele   cneazului  Alexandru Nevsky, a Sfîntului Serghei de Radonej și a altor sfinți ruși,   venerați în Moldova.  Din acest punct de vedere poporul moldovenesc este devotat unității  spirituale cu Rusia ».

În pofida faptului, că în interiorul Mitropoliei Moldovei  gruparea pro-occidentală ocupă poziții semnificative, Bucarschii speră că Mitropolia Moldovei nu va merge pe cale schismei bisericești. El se bazează pe faptul, că președintele republicii, ales de întregul popor,  este un adept ferm al păstrării Mitropoliei Moldovei în componența BOR. Majoritatea cetățenilor Moldovei împărtășesc această viziune. «În Mitropolia Moldovei  o parte semnificativă de clerici stau pe pozițiile ferme ale unității cu Rusia. De aceea eu cred că Moldova își va păstra  unitatea spirituală cu Rusia și devotamentul său pentru Biserica Ortodoxă Rusă», - conchide expertul. 

Vladislav Bordeianu

Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load