COVID-19 : VACCINAȚI 1 007 469  INFECTAȚI 417 369 (+5138)   TRATAȚI 373 179     DECESE 10 566(+24)   Mai multe detalii 
Criza energetică stiri: 537
Coronavirus stiri: 7867

"Urîțeniile" de-a lungul drumurilor: cum poate fi rezolvată problema construcțiilor haotice?

1 dec. 2021,, 18:30   Analitică
4849 2

Călătorind pe drumurile din țară, de-a lungul lor putem întîlni construcții ciudate care sînt amplasate la întîmplare și nu se încadrează deloc în peisajul înconjurător.

Multe astfel de construcții a observat anterior și echipa de filmare a portalului Noi.md pe traseul Chișinău-Vatra, pe strada Calea Trușenilor din satul Trușeni, în municipiul Chișinău, pe Bulevardul Dacia spre aeroport și pe multe alte străzi. Astfel de "pocitanii" de-a lungul drumurilor apar în mare parte datorită faptului că suburbiile se dezvoltă haotic, fără o planificare și restricții de planificare urbană.

Experții sînt de acord că, pentru autorități, acesta ar trebui să devină unul dintre principalele subiecte de pe ordinea de zi, ceea ce va împiedica dezvoltarea situației după același scenariu și va evita urîțirea în continuare a mediului urban și a țării în ansamblu.

Experții menționează faptul că, construcția pe terenurile situate de-a lungul drumurilor municipale, naționale și internaționale nu ar trebui reglementată doar prin deciziile autorităților locale, iar planul de dezvoltare a suburbiilor ar trebui să corespundă planului de dezvoltare al municipalității. În același timp, ar trebui de inclus în componența Chișinăului 5-6 suburbii: reforma poate fi realizată cu ajutorul unui referendum.

Principalele motive: corupția și lacunele în legi


Ca urmare a construcției haotice, pe unele drumuri din Chișinău și suburbii au apărut un număr mare de structuri, care afectează semnificativ percepția spațiului înconjurător și nu se încadrează în mediul urban existent. În special, este vorba despre drumurile naționale Ungheni-Chișinău, șoseaua Balcani, Chișinău-Hîncești, Chișinău-Comrat, Chișinău-Bender, Chișinău-Vadul-lui-Vodă (tronsoanele între suburbii și capitală, la intrările în orașul Chișinău).

Adesea, dezvoltatorul are un singur scop – de a amplasa un obiect comercial sau mai multe obiecte pe un anumit teren în apropiere maximă de carosabil pentru a obține profit. Cea mai evidentă (dar departe de a fi absolută) explicație la întrebarea de ce se întîmplă acest lucru este: deoarece nu există reguli generale obligatorii pentru toată lumea.

În ultimii ani, administrația de la Chișinău încearcă să restabilească ordinea și să ia măsuri drastice în legătură cu astfel de construcții. În perioada 2020-2021, au avut loc multe lucrări de demolare și demontare a unor astfel de structuri și construcții instalate ilegal. Drumurile din limita orașului sînt eliberate treptat de diverse construcții care au fost ridicate fără nici o planificare și fără a se lua în considerare restricțiile de planificare urbană.

La începutul mandatului său, primarul general al capitalei, Ion Ceban, a semnat două ordine și a cerut pretorilor sectoarelor să efectueze un inventar al tuturor clădirilor care nu au autorizații. După stabilirea caracterului ilegal al construcției acestor clădiri pe terenuri aflate în proprietatea municipiului și faptul amplasării structurilor în locuri nepotrivite pentru aceasta, procurorii au început demolarea obiectelor problematice.

În același timp, lucrările de îmbunătățire a arhitecturii peisajului și crearea condițiilor pentru organizarea practică și estetică a construcțiilor se confruntă adesea cu diverse obstacole. În multe cazuri, neînțelegerile cu proprietarii construcțiilor ridicate de-a lungul traseelor ajung în instanță, deoarece proprietarul obiectului deține documente permisive. De regulă, acestea sînt obținute prin ocolirea normelor existente, inclusiv cu ajutorul factorului corupției.

În același timp, potrivit Centrului Național Anticorupție (CNA), mai mult de jumătate din cazurile administrative privind construcțiile dubioase din Moldova nu sînt finalizate. La elaborarea unui studiu pe această temă, au fost studiate 250 de hotărîri judecătorești emise în Chișinău, Bălți și Cahul pe parcursul mai multor ani. Adesea, învinuiții scapă cu o amendă (62), mai des procedura este pur și simplu întreruptă (127), iar mai mult de jumătate dintre ele se datorează expirării termenului de prescripție. În 25 de cazuri a fost încălcată procedura de examinare a dosarului. CNA consideră că principalele motive care afectează eficacitatea luptei împotriva fenomenului construcției haotice sînt corupția și lacunele în legi.

Experții propun inventarierea tuturor structurilor de-a lungul drumurilor, nu numai în Chișinău, ci și în afara acestuia, pentru a afla cu siguranță care dintre ele au fost ridicate cu încălcări și pot fi catalogate drept construcții ilegale. Dacă ilegalitatea construcției va fi confirmată, trebuie examinată posibilitatea demolării acesteia.

"Construcțiile haotice sînt rezultatul capitalismului sălbatic, atunci cînd dezvoltatorii sau investitorii consideră teritoriul localităților drept o grădină. Ei sînt interesați să crească în ea cît mai mult posibil. Aceasta încalcă interesele localității, acest lucru trebuie oprit imediat. Cred că este important să direcționăm eforturile nu numai pentru a lupta, ci și pentru a preveni astfel de greșeli. Trebuie să înțelegem că, atunci cînd în mediul urban au loc astfel de greșeli, pentru ele plătește absolut toată lumea", spune urbanistul, arhitectul Irina Irbitskaia. Potrivit ei, nu este nimic mai eficient decît o planificare urbană competentă, norme în care totul este indicat și reglementat.

Revizuirea organizării administrativ-teritoriale

Potrivit consilierului municipal al capitalei, președinte al Comisiei pentru Construcții, Arhitectură și Relații Funciare, președinte al companiei DAAC-Hermes, Vasile Chirtoca, această problemă ar putea fi rezolvată prin revizuirea organizării administrativ-teritoriale a municipiului Chișinău, pentru a include în componența capitalei 5-6 suburbii. În opinia sa, Legea cu privire la municipiul Chișinău a devenit la vremea sa o victimă a compromisurilor politice, iar municipiul a pierdut dreptul de a aproba planurile generale ale suburbiilor. Este vorba despre perioada în care la putere se afla alianța Ghimpu-Filat-Plahotniuc, cînd existat un comerț constant: "tu îmi dai asta, iar eu îți dau asta". Drept urmare, s-a creat situația că suburbiile se dezvoltă haotic, fără vreo planificare și restricții de planificare urbană.

"Călătorind periodic în afara Chișinăului în suburbii, văd cum se construiește incorect pe marginile drumurilor, atît pe cele municipale, cît și republicane. Se înalță niște urîțenii. Iar cînd această schemă va fi dezvoltată, cred că după aprobarea ei, este necesar de modificat Legea cu privire la municipalitate, astfel încît ea să fie obligatorie pentru conducerea Primăriei. În general, eu cred că trebuie de revizuit organizarea administrativ-teritorială a municipiului Chișinău – pentru a include în componența Chișinăului suburbiile adiacente orașului", spune Vasile Chirtoca.

În opinia sa, a apărut ideea unei noi reforme, care poate fi realizată printr-un referendum. "Aș include în componența Chișinăului comunele Stăuceni, Băcioi, Durlești, Trușeni, Grătiești. Acest lucru trebuie făcut neapărat", consideră șeful Comisiei municipale. El a dat un exemplu concret: dacă ieși din Chișinău, vezi semnul cu inscripția "Chișinău", iar dacă pleci în direcția Leușeni, în stînga este inscripția "Chișinău", iar în dreapta - "Durlești". "Ei au luat și pur și simplu au împărțit între ei acest pămînt. Acolo deja nu mai poți construi nici un complex, este imposibil să planifici ceva acolo. Aceasta este o problemă serioasă pe care, sper, autoritățile o vor putea rezolva în raport cu capitala noastră", a spus Vasile Chirtoca.

"Fiecare caz trebuie examinat aparte"

Avocații și arhitecții cărora corespondentul Noi.md le-a cerut opiniile la pregătirea acestui material, sînt de acord că este extrem de greu de plasat în aceeași categorie toate obiectele problematice construite de-a lungul străzilor. După cum a menționat unul dintre interlocutorii noștri - arhitect, foarte mult depinde de categoria drumului, de planul general al localității, de destinația terenului și structura sa: "Faptul că este urîtă este adevărat, dar dacă vorbim despre legalitate, trebuie de analizat documentația pentru fiecare obiect în parte. De-a lungul fiecărei categorii de drum există propriile linii roșii de construcție, ieșiri și intrări, reglementate de Normativele în construcții, "Planificarea urbană și dezvoltarea așezărilor urbane și rurale", actele normative care reglementează proiectarea obiectelor, pericolul tehnologic și de explozie-incendiu al acestor obiecte...”.

Și avocații sînt de părerea că fiecare caz ar trebui examinat aparte, deoarece, în funcție de categoria de drum, se determină dimensiunea zonei sale de protecție. Conform prevederilor legislației în vigoare, există mai multe tipuri de drumuri publice: drumuri europene, drumuri naționale (automagistrale, drumuri expres, drumuri de importanță republicană, drumuri de importanță regională) și drumuri locale (drumuri de importanță raională și municipală, drumuri publice, străzi).

În același timp, Legea împarte spațiul rutier în mai multe zone, de care, de asemenea, depinde posibilitatea ridicării unei structuri pe un anumit teritoriu. Zona drumului public constă din ampriza drumului, zonă de siguranță a traficului și zonă de securitate. Zonele de siguranţă ale drumurilor sînt cuprinse de la limita exterioară a amprizei drumului pînă la marginea exterioară a plantaţiilor rutiere, iar în cazul lipsei plantaţiilor rutiere, lăţimea zonei de siguranţă ajunge pînă la 5,0 m de la marginea exterioară a şanţurilor sau 7,0 m de la marginea exterioară a acostamentului.

În cele din urmă, zonele de protecţie sînt amplasate de-a lungul drumului după marginile exterioare ale zonelor de siguranţă și ele constituie: 20 m pentru autostrăzi, 15 m pentru drumuri expres, 10 m pentru drumuri republicane și regionale și 5 m pentru drumuri locale.

În zona drumului public (zona de securitate și zona de protecție) pot fi amplasate și construite staţii de alimentare cu combustibil, staţii de deservire tehnică, parcări, garaje, benzinării, unităţi de comerţ cu amănuntul, întreprinderi de alimentaţie publică etc. Amplasarea acestor obiecte este reglementată de Legea nr. 163/2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie. Ea prevede obținerea unei autorizații de amplasare a obiectului din parte administratorului drumului, care este eliberată în conformitate cu regulamentul aprobat de Legea drumurilor nr. 509/1995. În acest document sînt descrise cerințele speciale pentru înălțarea structurilor, în special obiectele trebuie să fie amplasate în afara ultimului element structural al drumului, la o distanță de cel puțin 12 metri de marginea carosabilului său. În multe cazuri, acest punct este încălcat de dezvoltator, fapt confirmat de fotografiile realizate de echipa de filmare a portalului Noi.md.

Legea privind traficul rutier conține, de asemenea, anumite reguli care vizează respectarea aspectului estetic în construcția obiectelor de-a lungul autostrăzilor. Astfel, una dintre prevederi prevede că proprietarii și utilizatorii terenurilor din zonele de protecție au dreptul să utilizeze terenul, dar li se interzice să efectueze lucrări neautorizate și lucrări care amenință stabilitatea, integritatea, aspectul drumului sau să schimbe regimul apelor subterane și de suprafață.

Un rol special în acest proces este atribuit Consiliului local. Potrivit legii nr.163/2010 privind permisiunea de a efectua lucrări de construcție, certificatul de urbanism pentru proiectare este elaborat în baza documentației de urbanism şi de amenajare a teritoriului. Aceasta înseamnă că documentația relevantă trebuie întocmită înainte de începerea lucrărilor de construcție. Conform legii nr. 835/1996 privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului, planurile urbanistice generale, zonale și detaliate sînt aprobate de Consiliul local al unității administrativ-teritoriale.

Experții constată cu regret că Administrația de Stat a Drumurilor și autoritățile publice locale, a căror responsabilitate este de a emite permise, de a elibera permise de proiectare, nu atrag o atenție cuvenită problemei complexității și ansamblului construcției, iar după finalizarea documentației, ei nu verifica cum aceste clădiri sînt construite și se dau în exploatare, cît de acceptabil este aspectul lor estetic. Nici ministerul de profil, care dezvoltă politici în domeniul infrastructurii rutiere, nu acordă atenție acestor probleme. Deschis rămîne și subiectul îmbunătățirii legislației actuale cu scopul de a crea condiții pentru respectarea armoniei arhitecturale între oraș și suburbii. Experții sînt de aceeași părere că acesta ar trebui să devină unul dintre principalele subiect pe ordinea de zi a autorităților, fapt ce nu va permite dezvoltarea situației conform acestui scenariu și va evita urățirea în continuare a mediului urban și al țării în ansamblu.

Victor Surujiu

Galerie foto

0

Adăuga comentariu

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

De ce, în opinia dumneavoastră, ar trebui să fie îngrijorate în primul rînd autoritățile din Republica Moldova?
Balade despre strămoșiСандуляк Владислав
Despre cum se nasc zeiiКатрук Валерий
Muzeul de ceară din Codri (+Video)Катрук Валерий
 X