X 
Transnistria stiri: 1354
Eurovision stiri: 497

Universitățile noastre

18 iun. 2018,, 11:00   Societate
15383 1

Lidia Guțu

Sistemul de învățămînt superior din Moldova se află în picaj. Timp de un deceniu numărul studenților s-a redus vertiginos, de aceea universitățile se văd nevoite să se închidă.

Indiferent de statut

Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS), în perioada anilor 2012-2017, în Moldova numărul universităților s-a micșorat de la 34 la 40. Dacă cele de stat cum au fost 19 așa și au rămas, cele private s-au redus de patru ori. Numărul studenților s-a redus de la 109 892 în anul de studii 2010-2011 la 74 726 în 2016-2017. În cazul instituțiilor de stat acest indice s-a redus de la 90 256 la 62 108, în cele private – de la 19 636 la 12 618 persoane. Respectiv, și absolvenți avem mai puțini – 26 611 în 2010-2011 – 21 886 în 2016-2017.

Studiul „Învățămîntul superior și necesitatea de a spori relevanța și eficiența lui”, efectuat de Banca Mondială, conține aceleași rezultate neliniștitoare . Pe lîngă faptul că experții internaționali au menționat reducerea cu 40% a numărului de studenți în 14% dintre instituții, ei au făcut pronosticuri pentru perioada imediat următoare. Potrivit lor, deja peste doi ani numărul studenților în RM se va mai reduce cu 25% și va atinge cifra-record de 55 de mii de persoane.

Și experții Băncii Mondiale au constatat că universitățile duc lipsă de studenți, deoarece aceștia nu sînt satisfăcuți de calitatea studiilor. Cunoștințele obținute la universități nu corespund rigorilor de pe piața muncii. Adesea ceea ce li se predă studenților pe parcursul întregii perioade de studii nu-și găsește aplicare practică după absolvire. Absolvenții se confruntă cu problema angajării la muncă, deși companiile caută specialiști, însă adesea nu au de unde alege.


Meșteri la născociri

Din cele aflate de NOI.md, în anul 2017, după încheierea admiterii, au rămas nesolicitate mai bine de 5 mii locuri. Să ne amintim scandalul iscat din cauză că administrația Universității de Stat din Moldova, anticipat, înainte ca perioada de primire a documentelor să se încheie și Ministerul Educației să emită ordinul de înmatriculare, a afișat listele candidaților care au susținut concursul de admitere. Deoarece în timpul admiterii tinerii pot depune actele la trei universități concomitent, în cazul de față șmecheria consta în faptul că USM s-a grăbit să capteze studenții de la alte instituții anterior afișării rezultatelor admiterii de către acele instituții.

Nu doar USM, și alte instituții „ademeneau” tinerii la specialitățile mai puțin populare: unele promiteau burse mai mari, altele – laptopuri cadou, altele – un semestru de studii peste hotare.

Administrațiile universităților încearcă prin toate mijloacele să atragă tineri în instituțiile date, ca să se poată menține pe linia de plutire. Între timp, experții Băncii Mondiale recomandă Ministerului Educației, Culturii și Cercetării să nu soluționeze problema parțial, prin reducerea numărului de grupe, promoții, dar să închidă universitățile care nu se bucură de popularitate printre absolvenții de licee.

Minus trei universități?

Primele rîndunele ale optimizării universităților nu s-au lăsat așteptate. La începutul lunii mai, ministrul Educației, Culturii și Cercetării, Monica Babuc, a anunțat despre preconizata comasare a trei universități din Moldova – filiala din capitală a Universității de Stat din Tiraspol „Taras Șevcenko”, Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” și Universitatea de Stat din Moldova.

La Chișinău, filiala instituției din Tiraspol funcționează de 20 de ani și efectuează admiterea doar la trei facultăți. Pe parcursul mai multor ani, un deficit de studenți se resimte și la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”. Cei de la Minister consideră că, pentru optimizarea cheltuielilor, cele trei universități trebuie comasate, nu se știe însă cînd anume se va produce acest proces.

Admiterea: un joc fără reguli

Dar a devenit cunoscut faptul că Ministerul a modificat Regulamentul-cadru privind organizarea admiterii la universități. Astfel, dacă în alți ani Ministerul stabilea termenele de depunere a actelor, apoi, după întîlnirea conducerii Ministerului cu rectorii universităților, care a avut loc pe 7 iunie curent, în acest an, 2018, universităților li se permite să determine de sine stătător strategia admiterii și data concursurilor de selectare.

Consilierul prezidențial în domeniul educației, culturii și cercetării, Corneliu Popovici, crede că noul regulament de admitere poate avea urmări imprevizibile.

„S-ar putea repeta situația din anul trecut, în care Consiliul rectorilor a învinuit USM de ademenirea studenților, iar urmările pot fi imprevizibile, presupune Corneliu Popovici. În urma dezbaterilor cu rectorii universităților s-a dovedit că cea mai mare parte dintre ei este îngrijorată de documentul dat. El poate fi adoptat numai după discuții detaliate și coordonare cu Consiliul rectorilor. Această procedură va fi conformă bunului simț și standardelor internaționale. Conform art. 35 al Constituției RM, instituțiile posedă autonomie universitară, însă reușita depinde de faptul că ministerul de profil determină politicile și monitorizează pregătirea specialiștilor pentru economia țării. Noul regulament poate duce la haos și lipsa regulilor de joc la admiterea candidaților. Avem deja premize – instruirea specialiștilor din veriga superioară a ajuns pe linia de criză. În 10 ani, numărul studenților s-a redus de la 130 la 75 de mii de persoane, adică cu peste 40%”, a menționat Popovici.

În comentariul la pronosticul Băncii Mondiale privind faptul că în 2020 Moldova va avea 55 de mii de studenți, Corneliu Popovici a presupus că în țară ar putea rămîne 3-4 universități, în fiecare dintre acestea vor studia cca 15 mii de studenți. Dar e un număr extrem de mic, dacă ținem cont de numărul de locuitori ai RM. Atunci universitățile vor începe să caute diverse variante de a atrage tineri și s-ar putea să ne pomenim cu o concurență neloială.

„Universitatea va acționa conform principiului fiecare pentru sine, iar acest lucru se va solda cu haos. Rectorii au așteptat reguli clare de joc pentru toate instituțiile. Mai ales că destrămarea învățămîntului superior continuă: se întrevede un proces de închidere și comasare a instituțiilor, a început exodul profesorilor, parțial din cauza salariilor, parțial – pe motiv că sarcina s-a redus. Toate se vor termina cu dispariția unor specialități, iar cu ele – domenii întregi ale economiei și sferei sociale, pe care ne va fi foarte greu să le restabilim. Anul trecut deja s-a redus numărul doritorilor de a se înscrie la Universitatea de Medicină și la cea Pedagogică”, a subliniat consilierul prezidențial.

Toate problemele sînt cauzate de sistem

Angela Colațchi, docent al Catedrei științe politice a USM, consideră că problemele existente în Republica Moldova, inclusiv în învățămîntul superior, poartă un caracter sistemic.

„Unul dintre factorii importanți ai existenței problemei este groapa demografică în care ne aflăm. Mai avem și un stat extrem de slab, în care nu toate instituțiile funcționează, care permanent duce lipsă de resurse financiare, nu întotdeauna posedă experiența necesară. Mai există și o concurență serioasă, care ține de faptul că tinerii care pleacă la studii în țările Europei și în SUA obțin diplome care au pondere în toată lumea. Cu diplomele noastre și recunoașterea lor totul este extrem de complicat”, a comentat pentru NOI.md Angela Colațchi.

Politologul a mai menționat că problemele sistemice prevalează și la capitolul calitatea studiilor: salariile mici ale profesorilor, gradul insuficient de motivare a tinerilor savanți și specialiști de a face știință și de a preda. Pentru a obține anumite rezultate în aceste domenii, trebuie să studiezi mult, ani de zile, după care să fii plătit extrem de prost.

„Da, noi avem grijă de copiii noștri, dar pentru că economia se dezvoltă prost, locuri de muncă nu sînt, tineretul nu vede sensul studiilor aici, - spune A.Colațchi. – Dacă e să compari salariul unei dereticătoare dintr-o instituție bancară și cel al unui docent de la catedră, vezi că veniturile lor sunt apropiate și nu te simți în apele tale. Pentru ca să devii docent, trebuie să lucrezi cu capul o viață, iar dereticătoarea trebuie doar să facă curat ca să nu-și piardă locul bine plătit. Este doar vîrful ghețarului tuturor problemelor acumulate în învățămîntul superior.

Moldova – lider la migranți

În opinia lui Veaceslav Berbeca, coordonator de programe la IDIS „Viitorul”, azi există două probleme de bază privind reducerea catastrofală a numărului de studenți. Prima, cea mai mare, ține de exodul populației din Moldova. Este îngrijorător faptul că, zilnic, din țară pleacă peste 100 de persoane, majoritatea – tinere. Dacă în anii 2000 plecau mai ales adulți, pentru a cîștiga banii necesari pentru studii sau locuințe copiilor, acum situația e dramatică – familii întregi părăsesc țara definitiv.

„Criza demografică se explică prin reducerea substanțială a studenților. Pînă cînd autoritățile Republicii Moldova nu vor putea oferi un model de dezvoltare economică și demografică, la noi va exista problema migrării în masă. Actualele studii efectuate de ONU arată că Moldova se află în topul țărilor cu cel mai înalt nivel de migrație a populației din Europa. Cauza – lipsa unor perspective social-economice”, o susține Veaceslav Berbeca pe Angela Colațchi.

A doua problemă a deficitului de studenți ține de faptul că tot mai mulți părinți doresc ca odraslele lor să studieze peste hotare și caută variante de admitere la una dintre universitățile europene – din Franța, Italia, Germania etc.

„Asta vorbește despre faptul că populația nu are încredere în sistemul moldovenesc de învățămînt superior. Deși implementăm niște reforme, trebuie să constatăm că lucrurile nu merg mai bine, din contra, criza se aprofundează. Pînă nu vom avea studii de calitate, copiii vor căuta opțiuni de plecare peste hotare pentru a obține cunoștințe. Nu vreau să dau vina pe profesori. Este vorba în primul rînd despre sistemul care trebuie să asigure calitatea studiilor. Acest lucru presupune aplicarea unor noi metode, implementarea noilor tehnologii. În universitățile de peste hotare se fac numeroase cercetări – noi nu avem bani pentru ele. Mijloacele nu ajung nici pentru salarizarea decentă a conferențiarilor, de aceea a început exodul. Și cei rămași visează să plece sau se rup în mai multe locuri de muncă pentru a-și întreține familiile”, a explicat interlocutorul pentru NOI.md.

Mizăm pe străini

Pe acest fundal, autoritățile au decis să ce concentreze pe atragerea studenților străini la studii în Moldova. Astăzi avem cca 4,5 mii de asemenea studenți, aproape jumătate dintre ei – din Israel. Avem studenți și din România, Ucraina, Turcia, India, Rusia, Azerbaidjan, SUA, Suedia, Finlanda. Cei mai mulți străini au fost înmatriculați la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacologie, cca 1 mie la Universitatea Liberă Internațională (ULIM). Îi avem și la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”, și la USM.

Însă cei de la Minister vor să atragă și mai mulți tineri de peste hotare în universitățile noastre, pentru a le salva de închidere. În acest scop, a fost modificat regulamentul privind instruirea cetățenilor străini în instituțiile RM, proiectul documentului este oferit pentru dezbateri publice. Noile reguli prevăd o simplificare a procedurii de obținere, de către cetățenii străini, a actelor necesare studierii la instituțiile din Republica Moldova. Vor putea beneficia de aceste reguli doar candidații născuți în una dintre cele 55 de țări care au semnat convenția de recunoaștere a diplomelor de studii superioare eliberate pe teritoriul Europei.

Noutatea mai presupune că candidaii de peste hotare nu vor mai trebui să solicite Ministerului Educației din Moldova o scrisoare de aprobare, iar universitățile, la etapa de luare a deciziei de a înmatricula ori nu cetățeanul străin, au posibilitatea să solicite de sine stătător informația necesară de la Biroul Migrație și Azil din cadrul MAI.

În opinia lui Veaceslav Berbeca, atragerea unui număr mare de studenți nu va salva universitățile din Moldova.

„Pe studenții străini veniți aici la studii îi interesează Universitatea de Medicină, deoarece acolo studiile costă mai puțin decît în alte țări, spune analistul. Iar pentru alte universități nu prea avem doritori, încă nu s-a văzut nicio agitație. Universitatea de Medicină din Moldova oferă studenților cunoștințe de calitate, ceea ce nu putem spune despre alte instituții. Dacă vedem ratingul celor mai bune universități din Europa, nu vom găsi niciuna din Moldova.

Reforma a dus la corupție

Pe lîngă faptul că universitățile noastre slăbesc din cauza problemelor de sistem, s-a redus și nivelul general de cunoștințe al absolvenților. De vină nu sînt profesorii, dar faptul că astăzi și cel mai slab licean poate deveni student, dacă achită studiile prin contract. Acești tineri nu vor să învețe, ei pur și simplu cumpără notele pentru examene, practică, lucrările de curs sau de diplomă. De aici și cazurile de corupție, care periodic devin cunoscute.

Cel mai recent scandal de mituire a profesorilor pentru o notă pozitivă la examen, practica de producere, lucrarea de curs sau de diplomă a fost făcut public la începutul lunii iunie. Angajații Centrului Național Anticorupție și Procuratura Anticorupție au depistat la Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM) un grup de profesori și mediatori care, contra plată, soluționau toate problemele codașilor. Soluționarea problemei costa între 50 și 550 de euro.

Deocamdată, anchetatorii au acumulat dovezi ce îi vizează pe 60 de participanți ai lanțului infracțional, dar presupun că numărul lor este mult mai mare. Rectorul susține că nu știa despre existența schemei de îmbogățire a profesorilor. Probabil, nu bănuiesc despre existența unor asemenea scheme nici rectorii altor universități, deși studenții adesea nici măcar nu ascund că într-o universitate sau alta se practică examinarea contra plată. Despre unele universități private circulă adevărate legende.

Consilierul prezidențial Corneliu Popovici consideră că scandalul de corupție de la ASEM este un exemplu clar de prăbușire a reformei sistemului educațional din Moldova și a politicii pe care autoritățile au promovat-o în mod planificat pe parcursul ultimului deceniu. El crede că trebuie luate măsuri urgente, căci țara noastră poate fi lipsită de sistemul de învățămînt superior, poate pierde încrederea tinerilor în existența unei societăți echitabile.

Nu toate profesiile sînt importante și necesare

Dar poate ministerul de profil nu se grăbește cu măsurile cardinale din simplul motiv că Republica Moldova nu are nevoie de mii de specialiști cu studii superioare? Pe parcursul unui deceniu Ministerul promovează activ reforma învățămîntului mediu de specialitate, pentru că țara duce lipsă de muncitori calificați. Întreprinderile caută azi lăcătuși, instalatori, constructori, sudori, zugravi, croitori și zeci de alte persoane cu diverse meserii. Pe timpurile sovietice, în Moldova exista o singură universitate, patru institute și zeci de școli tehnico-profesionale, iar calitatea studiilor era înaltă. Pentru a fi admis la universitate, era nevoie să concurezi cu mai multe persoane care pretindeau la același loc. Erau selectați cei mai buni. Acum poți absolvi lejer universitatea sau chiar academia, dar nu ai garanția că vei deveni un specialist de clasă, solicitat.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?