X 
Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Unirea preelectorală

19 dec. 2018,, 23:40   Politică
12093 3

13 partide unioniste din Moldova își caută locul sub soarele preelectoral, în încercarea de a se uni sau alia cu blocul electoral ACUM, creat duminica trecută.

Aproape nimeni nu dorește să meargă în electorală de unul singur: datele de start ale fiecăruia diferă de acelea, care existau acum patru ani. Deși despre “mobilizarea generală a euro-unioniștilor” de dragul salvării ideii de Unire nimeni nici nu pomenește.

PL dorește să acceadă în ACUM, dar cine-l primeşte?

Patru cicluri electorale Partidul Liberal a evoluat solo pe flancul unionist: 13,13% (15 mandate) la parlamentarele din 5 aprilie, 2009; 14,68% (15 mandate) la alegerile anticipate din 29 iulie, 2009; 9,96% (12 mandate) la anticipatele din anul 2010 și 9,67% și 13 mandate de deputaţi la alegerile din anul 2014.

Patru cicluri electorale Mihai Ghimpu nici n-a vrut să audă de blocuri și simbioze electorale. “Noi nu-i vrem pe alții. Noi avem echipă, avem oameni, putem participa singuri cu lista noastră, pentru ca în Parlament să treacă oamenii în care am încredere totală”, spunea el la finele anului 2013. Dar astăzi Partidul Liberal însuși, cu 1,5% de încredere a electoratului, își dorește să facă parte dintr-un bloc. Duminica trecută, la 16 decembrie, Consiliul republican al formațiunii a decis că PL va participa la alegerile parlamentare din 24 februarie, 2019 în componența blocului electoral ACUM, creat în aceeași zi, după ce președinții partidelor Platforma DA și PAS, Andrei Năstase și Maia Sandu, au semnat respectivul acord.


Cu o săptămînă înainte de acest eveniment vicepreședintele PL Valeriu Munteanu a părăsit formațiunea. Versiunea oficială a plecării sale a fost faptul că PL nu dorește să intre în blocul unic de opoziție ACUM, iar Valeriu Munteanu nu vrea să participe la dispersarea forțelor de opoziție și la dezamăgirea electoratului.

De fapt, Mihai Ghimpu nu-și dorește, desigur, să facă parte dintr-un bloc (se teme de uitarea politică, în caz că partidul său nu va trece în Parlament), dar cum i-i obiceiul, pune condiții chiar fiind pe post de solicitant. Reieșind din Declarația postată pe pagina Partidului Liberal de pe Facebook, PL va participa la alegerile parlamentare din 24 februarie în componența blocului ACUM “în baza compromisului, la care s-a ajuns în cadrul negocierilor cu partidele “Acțiune și Solidaritate” și Platforma DA”. “Compromisul” liberalilor constă din cinci puncte. Astfel, PL insistă pe elaborarea unui plan comun de acțiuni, își dorește statutul de observator în Comisia de meritocrație (unul dintre filtrele de selectare a candidaților în deputați din partea blocului ACUM) și cere participarea sa și în lista electorală comună, și în circumscripțiile uninominale.

Desigur, blocul ACUM se confruntă cu anumite probleme la selectarea unor candidați cunoscuți, în special pentru circumscripțiile uninominale. Candidaturile Maiei Sandu, a lui Andrei Năstase și al lui Alexandru Slusari nu pot acoperi toate circumscripțiile. Dar aceasta nu înseamnă că Partidul Liberal este așteptat cu brațele deschise în blocul ACUM.

“Partidul Liberal nu poate participa la alegerile electorale în componența blocului electoral ACUM, cum reiese din decizia Consiliului republican al PL, - a declarat pentru noi.md Alexandru Slusari, vicepreședinte al Platformei DA.- Blocul ACUM este creat de două partide – Platforma DA și partidul “Acțiune și solidaritate” (PAS) - anume ele formează temelia juridică, însă este deschis pentru reprezentanții societății civile și unii membri ai altor formațiuni politice, dacă aceștia vor trece aceleași filtre și mecanisme de selecție preelectorală, pe care le-au trecut reprezentanții Platformei DA și PAS.

Dar oferta PL a cam întîrziat: la 26 decembrie începem campania de înaintare a candidaților noștri pentru alegerile parlamentare. Nu înseamnă că închidem ușile, însă în fond listele noastre au fost finisate. Pentru a-și include în ele reprezentanții, PL dar și orice alt partid trebuie să treacă un șir de filtre. Pentru început, să prezinte lista candidaților săi și doleanțele privind circumscripțiile, unde ar putea candida aceștia. Apoi să completeze formularele și să prezinte CV-urile presupușilor candidați în cadrul testului anticorupție al “Parlamentul curat” (efectuat nu de noi – de mass-media independentă). Pentru aceasta e nevoie de un anumit timp. După care trebuie să obțină Certificatul de integritate al Autorității Naționale pentru Integritate, se știe, că acesta este eliberat în termen de 15 zile.

Unde mai pui că pe listele noastre, avem nevoie de oameni de calitate, nu de acei pe care dorește să-i vadă acolo Mihai Ghimpu sau liderul oricărui alt partid, care vrea să participe la alegeri împreună cu blocul ACUM. Așa că acei candidați, care au trecut filtrele de selectare, vor fi examinați de structurile de conducere ale blocului nostru. Iată de ce mă îndoiesc că liberalii vor reuși, tehnic vorbind, să facă toate aceste proceduri înainte de 26 decembrie. Ei înșiși au întins-o mai multe luni, în cadrul discuțiilor avute cu ei, noi am fost sinceri și din start ne-am exprimat poziția: toți cei care doresc să ni se alăture merg sub simbolul nostru, trec un șir de filtre etc. Alte formațiuni și reprezentanții societății civile au luat act de aceste cerințe. Spre exemplu, PLDM-ul și-a prezentat în timp util listele pentru “Parlamentul curat” și Secretariatul blocului, să zicem, activistul Octavian Țîcu sau directorul executiv IDIS Igor Munteanu”, a menționat A. Slusari.

Apropo, acum o lună în interviul pentru Europa Libera el a declarat că în Partidul Liberal există oameni competenți, profesioniști excelenți, care nu s-au pătat cu nimic, însă dacă e să vorbim despre președintele PL, “mi-i greu să-mi închipui că Mihai Ghimpu va trece toate aceste filtre de selectare. Avem nevoie de unitate, dar nu cu orice preț”.

PUN: Băsescu s-a reorientat spre alegerile locale

Partidul Unității Naționale Băsescu-Șalaru (PUN) avusese un plan grandios: ex-președintele României, cu cetățenie moldovenească, dă buzna în politica moldovenească, unește în jurul său electoratul pro-românesc și partidele unioniste din Republica Moldova și intră pe cal alb în Parlamentul RM, după care în Moldova se formează o ”masă critică” pentru unire.

“Noi putem conta pe susținerea celui mai bun președinte al României, a celui mai bun politician al României, al celui mai iubit politician în Republica Moldova. Avem forțele necesare pentru a obține victoria în alegerile parlamentare din anul 2018, eu nu cred că este ceva imposibil”, susținea în noiembrie 2016 unionistul Constantin Codreanu, camaradul de luptă al lui Băsescu. Iar în anul 2017 presa română indica adresele posibile, unde ar putea candida și chiar învinge candidatul în deputați ai Parlamentului RM Traian Băsescu.

“Eu cred că raionul Ialoveni este teritoriul cu cel mai mare număr de unioniști și cel mai mic număr de cetățeni pro-ruși, unde la prezidențiale Maia Sandu a obținut cel mai bun rezultat – 75%. În cazul nostru, rezultatul final al alegerilor ar putea fi următorul: Traian Băsescu poate obține cel puțin 22%, candidatul PAS – 18%, Platforma DA – 18%, Partidul liberal – 4%, PLDM – 2% și “Partidul nostru” al lui Renato Usatîi – 4%. Problema constă în candidatul ”cvasinecunoscut”, pe care îl va înainta Partidul Socialiștilor, care are ratingul de 26%”, scria în august 2017 comentatorul portalului cotidianul.ro Cristian Cobuz.

Și politologii moldoveni găseau că accederea lui Traian Băsescu în Parlamentul RM este posibilă și pe liste de partid, și în circumscripții uninominale, dacă îi va fi restabilită cetățenia. Lui Băsescu i-ar putea fi restabilită cetățenia, spuneau ei, pentru a aplica o lovitură puternică blocului electoral Sandu-Năstase, dat fiind că, reieșind din slăbiciunea flancului unionist, pentru ei ar putea vota și unioniștii pursînge, și cei moderați – ca alternativă PSRM și PDM, ceea ce categoric nu le convine autorităților.

Totuși în ajun de parlamentare autoritățile nu au restabilit cetățenia lui Traian Băsescu, de care acesta fusese lipsit prin Decretul președintelui Igor Dodon, căci prea imprevizibil este acest actor politic. Iată de ce intrarea ex-președintelui României pe cal alb în Parlamentul de legislatura XXI rămîne anulată.

“Noi am contat pe personalitatea lui Traian Băsescu, pentru că el putea fi cap de listă PUN. Și PUN ar fi putut juca rolul de unificator al tuturor unioniștilor. Însă reieșind din situație, trebuie să cugetăm profund. Vom discuta cu colegii din teritoriu și vom lua decizia finală cu privire la participarea noastră la electorală”, a declarat la începutul lunii decembrie Ana Guțu, vicepreședinta Consiliului politic PUN. Și iată că zilele trecute Consiliul politic PUN a decis: Partidul Unității Naționale nu va participa la alegerile parlamentare și va susține în campanie blocul ACUM.

Președintele formațiunii Anatol Șalaru a menționat că nu este vorba despre colaborare, ci doar de susținere. “Noi nu vom înainta candidați, nu vom discuta circumscripțiile și nu vom negocia locurile în liste. Noi îl vom susține doar prin declarații politice și vom fi gata să acordăm orice ajutor, cu excepția celui financiar”, a declarat el.

Totuși Partidul Băsescu-Șalaru nu a renunțat la ideea de a uni forțele pro-românești în jurul ex-președintelui Băsescu. Doar că a amînat puțin termenul de punere în aplicare a obiectivului dat.

Duminică, 16 decembrie, la Chișinău, în cadrul ședinței comune a conducerii celor două formațiuni politice unioniste, Partidul Unității Naționale (PUN) și Partidul Liberal-reformator (PLR), Traian Băsescu a declarat că înainte de alegerile generale locale, care se vor desfășura în Moldova în vara anului 2019, partidele unioniste din RM trebuie să se unească “pentru ca noi să putem folosi voturile a 30% dintre cetățenii cu vederi unioniste și în alegerile pentru consiliile locale, și în alegerea primarilor”.

Băsescu a mai scris pe pagina sa de Facebook că formațiunile unioniste din RM trebuie să intensifice campania de explicare, pentru populația republicii, a ideii că unica soluție, care garantează securitatea țării și perspectiva unei vieți mai bune “pentru românii de pe malul stîng al Prutului” este unirea Moldovei cu România. “Pe termen mediu, adepții unirii cu România trebuie să devină o majoritate”, a indicat Băsescu.

Convenția euro-unionistă și “golul enervant”

Așadar, patru partide unioniste au decis privind participarea lor în parlamentarele din 24 februarie 2019. PUN nu merge în alegeri. PL și PLDM, care în toamnă a devenit unionist și el, vor să participe în cadrul blocului electoral ACUM. Cu un program aparte “RM - Unirea” va merge în electorală formațiunea lui Sergiu Mocanu “Mișcarea Populară Antimafia”.

Restul unioniștilor încearcă să se unească. Încearcă deja de 3-4 luni. Încă în septembrie Partidul Național-liberal (PNL) al Vitaliei Pavlicenco a purces la negocieri preelectorale cu un șir de formațiuni: Partidul Liberal-reformator, Partidul Acțiunea Democratică, Partidul Verde Ecologist, Partidul ”Democrația acasă” și Partidul ”Voința poporului”. Deocamdată, nu se reușește închegarea unui bloc electoral unionist extins.

La 27 noiembrie a fost făcut anunțul despre crearea Convenției euro-unioniste – un bloc electoral, format deocamdată de două partide unioniste (Național-liberal și Verde Ecologist) și 15 mișcări și organizații pro-românești (Mișcarea Civică Europeană, Asociația Pedagogilor-unioniști, Asociația Istoricilor, Liga pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor, Comitetul de Salvare a Complexului Memorial „Cimitirul eroilor”, Fundaţia “Turnul Dezrobirii Basarabiei” ș. a.).

Din cele declarate, Convenția contează pe ”mobilizarea” altor euro-unioniști și este deschisă pentru alte partide și mișcări, care împărtășesc ”valorile euro-unioniste”: afirmarea identității românești ca factor determinant al dezvoltării RM, unirea spațiului economic, cultural și social Moldova-România, asigurarea ireversibilității vectorului european etc. “E timpul ca după 27 de ani să stăm pe propriile picioare și să spunem ferm că sîntem români, că formăm aici națiunea titulară, majoritară, responsabilă de prezentul și viitorul acestui teritoriu”, a declarat la conferința de presă Valentin Dolganiuc, unul dintre fondatorii convenției.

Ce-i drept, la parlamentarele din anul 2014 toate partidele unioniste și candidații lor au acumulat în total 16-17% din voturile alegătorilor, dintre care 9,67% - voturile Partidului Liberal. Iar partidele-fondatoare ale Convenției euro-unioniste acum patru ani nu au acumulat nici măcar 1% - PNL- 0,43%, Partidul Verde Ecologist - 0,09%, așa că pentru aceste partide sună prea tare acest “e timpul să stăm pe propriile picioare”.

Din spusele analistului politic Anatol Țăranu, alt fondator al Convenției euro-unioniste, acest proiect electoral a fost creat pentru ”a umple golul enervant”, format pe flancul unionist al politicii moldovenești și Convenția euro-unionistă nu va concura cu blocul electoral ACUM. Dar nici pe departe nu toți colegii săi cred la fel. Anterior Valentin Dolganiuc declara că Andrei Năstase și Maia Sandu se tem de apariția unui front unionist.

Într-adevăr, deocamdată “frontul unionist” în persoana Convenției euro-unioniste pare pipernicit și puțin convingător, iar despre “mobilizarea generală a euro-unioniștilor ” cu două luni înainte de alegeri nici pomeneală. De aceea, deși oficial partidele-fondatoare ale blocului electoral ACUM - Platforma DA și PAS – nu propovăduiesc ideea unirii cu România, anume ACUM este astăzi pretendentul principal la voturile electoratului unionist. Recent, într-un interviu pentru Europa Libera, unul dintre conducătorii Platformei DA a recunoscut că dacă ar fi să analizăm blocul ACUM, mai bine de jumătate, dacă nu două treimi dintre activiștii acestuia “susțin platforma unionistă ”. De aceea, PAS și DA “mizează pe întregul front – de la unioniști pînă la adepții pro-europeni ai statului”.

Xenia Florea

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?