X 
Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Unionismul „moderat” al PLDM

13 sep. 2018,, 18:02   Politică
10384 4

Partidul Liberal-Democrat din Moldova a devenit oficial un partid „unionist-light”. Duminică, 9 septembrie, la cel de-al VIII-lea congres extraordinar, în documentele de program ale formaţiunii a fost inclusă o prevedere potrivit căreia „PLDM susţine aspiraţiile unei părţi a societăţii de unire a Moldovei cu România”.

Spre noul scop PLDM-ul va fi condus de un nou preşedinte. Aproape unanim, în această funcţie a fost ales actualul preşedinte al fracţiunii parlamentare a liberal-democraţilor, Tudor Deliu. În timpul congresului politologul, ex-ministrul apărării Viorel Cibotaru, care s-a aflat în fruntea PLDM timp de doi ani, şi-a anunţat demisia. Dar, din cele relatate de sursa noastră din formaţiunea politică, reiese că decizia privind schimbarea conducerii a fost una „foarte dificilă”.

“Congresul renaşterii”

Aproape toate congresele PLDM din ultimul timp au purtat denumiri oarecum neoficiale, simbolice.

Spre exemplu, congresul VI al PLDM, care a avut loc în decembrie 2013, se numea “congresul învingătorilor”. Pe atunci conducătorul partidului, Vladimir Filat, mai credea în mod naiv că, după înfrîngerea din primăvară în confruntarea cu Vladimir Plahotniuc, pentru el şi proiectul său politic încă nu e totul pierdut şi încerca activ să preia de la Partidul Democrat rolul de lider politic.


Congresul VI al PLDM a avut o mare anvergură, depăşind ”congresul congreselor” al PDM din 2012, la care au participat 1200 de delegaţi: Manejul de Atletică Ușoară tapiţat în verde, 4500 de participanţi (toţi cu fulare verzi ), bannere enorme cu noul slogan al partidului „Înainte, nu înapoi!”, oaspeţi de onoare din afara ţării – Jacek Saryusz-Wolski,vicereşedintele Partidului Popular European şi Mihail Saakaşvili, ex-preşedintele Georgiei – abia venit de pe Maidanul din Kiev, şi video-salutul noului preşedinte al Partidului Popular European, Joseph Daul.

Congresul al VII-lea al PLDM (iunie 2016) s-a desfăşurat în contrast cu cel de-al VI-lea: sala modestă a Palatului de Cultură al Sindicatelor, doar 400 de delegaţi, fostul lider, aflat de un an în arest, iar recentul BOP oferea liberal-democraţilor doar 0,4%, deşi în anul precedent acest indice, în versiunea aceluiaşi BOP, era de 10,2%.

Înşişi liberal-democraţii au considerat acest congres unul „de resetare”: noua conducere a partidului, în persoana ex-ministrului apărării Viorel Cibotaru, a declarat încheierea crizei PLDM, resetarea şi intenţia de a reda formaţiunii politice ponderea politică de odinioară. Însă comentatorii politici nu s-au arătat prea ceremonioşi, numind congresul VII al liberal-democraţilor “funerar”. Analistul Igor Boţan a declarat că la acel for conducerea partidului a încercat „să reanimeze un mort”, însă nu i-a prea reuşit.

Recentul, cel de-al VIII-lea congres extraordinar al PLDM participanţii îl numesc „congresul renaşterii”. Şi îşi fac planuri măreţe. Unul dintre unioniştii activi, ex-deputatul Ilie Bratu scria pe o reţea de socializare că „PLDM a devenit oficial un partid unionist. Următorul pas este unirea tuturor partidelor unioniste într-o mişcare unionistă unică! Dar înainte de asta liberal-democraţii trebuie să convingă PAS şi Platforma DA să accepte ca scop ideea unionismului”.

Este adevărat că nici „congresul renaşterii” nu se poate lăuda cu o amploare prea mare: aceeaşi sală mică a Palatului Sindicatelor, 399 de participanţi din 430 de delegaţi aleşi şi pierderi colosale printre membrii de partid. Dacă în octombrie 2013 PLDM avea cca 41 de mii de membri, astăzi el numără doar 6 mii de membri.

Despre “optimalitatea” lui Tudor Deliu

Încă înainte de congresul VIII al PLDM se zvonea despre nişte discordii interne complicate dintre aripa „moderată” şi cea „radicală” a partidului. Iar după congres una dintre sursele noastre ne-a spus că decizia privind schimbarea conducerii a fost pentru membrii formaţiunii una „foarte dificilă”. O confirmă şi adresarea deja fostului preşedinte al partidului Viorel Cibotaru de pe pagina sa de Facebook: „Dragi prieteni! Ieri, 9 septembrie, am cerut în mod statutar deputaților Congresului VIII Extraordinar al PLDM să accepte demisia mea de onoare din funcția de Președinte al Partidului Liberal Democrat din Moldova, pe care o dețineam din 18 iunie 2016. În raportul despre activitatea partidului în ultimii doi ani am declarat că pentru mine cel mai mult contează necesitatea de a păstra unitatea Partidului, dorința de a nu ne lăsa cuprinși de disperare, de a menține un loc central în politica din Republica Moldova, de a contribui eficient la restabilirea democrației, de a continua să fim parte a mișcării de rezistență (...) Pentru majoritatea colegilor decizia mea nu a fost o surpriză. Am ajuns la ea ca urmare a unui proces intens de consultări și discuții interne, discuții ce vizează tactica și strategia dezvoltării partidului, a participării noastre în viitoarele scrutine electorale, construcția unor parteneriate politice eficiente.”

Întrebat ce înseamnă “menţinerea unităţii partidului” şi dacă nu înseamnă aceasta că el a fost impus să plece din funcţia de preşedinte, Viorel Cibotaru a răspuns laconic: „Fără comentarii! Pentru mine cel mai important e că mi-am îndeplinit misiunea asumată acum doi ani – am reuşit să scoatem partidul din criză şi să-l reformăm. Eu nu plec, rămîn în partid şi voi continua să muncesc.”

Noul preşedinte al PLDM, conform deciziei Congresului VIII, este preşedintele fracţiunii parlamentare a liberal-democraților, Tudor Deliu. Acum doi ani el a fost unul dintre candidaţii pentru conducerea partidului – împreună cu vicepreşedintele Vadim Pistrinciuc, Valeriu Streleţ şi Liliana Palihovici. Dar în acele timpuri de criză (arestarea lui Vlad Filat, discreditarea formaţiunii politice, trecerea în opoziţie, plecarea membrilor de partid) toţi “greii politici” din PLDM au refuzat să preia conducerea formaţiunii şi au preferat să-i ofere cîrma, dar şi responsabilitatea pentru acţiunile următoare, lui Viorel Cibotaru, un teoretician politic nu prea cunoscut publicului larg.

Observatorul politic Alexei Tulbure declarase atunci că alegerea lui Viorel Cibotaru în fruntea Partidului Liberal-Democrat vorbeşte despre o profundă criză de cadre în PLDM. Iar unii experţi prognozau că PLDM sau se va destrăma definitiv, sau va fi supus unui atac raider, sau va fi absorbit. Însă PLDM, deşi cu greu, se mai menţine pe linia de plutire şi încearcă să-şi prelungească cumva viaţa politică.

Cei din PLDM au considerat că metoda optimă de supravieţuire în condiţiile politice actuale este trecerea în tabăra unioniştilor. „Avem mulţi membri care împărtăşesc unionismul – s-au dovedit a fi oamenii cei mai rezistenţi şi mai incoruptibili, care au rămas fideli partidului și nu l-au părăsit. Nu puteam să nu reflectăm aspiraţiile lor în programul nostru”, a declarat ex-preşedintele partidului Viorel Cibotaru.

Aşa că după „resetarea” de la Congresul VIII, PLDM promovează acum un unionism „moderat”. De ce moderat? Dacă în statutul PNL al Vitaliei Pavlicenco, spre exemplu, se spune că PNL este pentru „reunirea naţiunii române prin lichidarea urmărilor Pactului criminal Ribbentrop-Molotov”, pentru refacerea „adevărului istoric al unei părţi a poporului român care trăieşte în hotarele juridice ale Republicii Moildova” şi pentru unirea PM cu România, atunci PLDM, deocamdată, doar „susţine aspiraţiile unei părţi a societăţii de unire a Moldovei cu România”.

În condiţiile „radicalizării moderate” a PLDM candidatura lui Tudor Deliu pentru postul de preşedinte al partidului, desigur, este mai potrivită decît cea a lui Viorel Cibotaru. Lui Cibotaru (public, cel puţin) niciodată nu i-au fost caracteristice viziunile unioniste, pe cînd Deliu nu și le-a ascuns niciodată.

În martie 2016, pe pagina sa de Facebook el a scris că pentru Moldova unica ieşire din mlaştina crizei sociale, economice şi politice este unirea cu România. Iar peste două luni, la întrebarea unui jurnalist el a răspuns că la finele anilor 80 – începutul anilor 90 Moldova a ratat şansa reală de a se reuni cu Patria-Mamă. Acum acest lucru e mai dificil de realizat, deși este cea mai potrivită cale de renaştere a ţării şi a poporului ei.

Totuşi, menţionează unii experţi, în pofida viziunilor sale unioniste, nici Tudor Deliu nu trage la rolul de lider politic – îi lipseşte carisma lui Filat şi calităţile de lider. Tudor Deliu, ca şi Viorel Cibotaru, este mai degrabă un teoretician, nu un practician.

Despre consolidarea rîndurilor unioniste. Încă o dată...

Acum, cînd numărul lor a sporit, activiştii mişcării unioniste își fac planuri mari de consolidare a forţelor lor politice.

Ilie Bratu scria pe reţelele de socializare că după ce PLDM a devenit şi el unionist, PNL-ul Vitaliei Pavlicenco trebuie să se unească cu alte formaţiuni care împărtăşesc idealurile unionismului şi cu care acum ea poartă negocieri preelectorale (Partidul Liberal-Reformator, Partidul Popular din Republica Moldova, Partidul Acţiunea Democratică, Partidul Verde Ecologist, Partidul „Democraţia acasă”, Partidul „Voinţa Poporului”), într-un partid unit – Partidul Reunirii Naţionale. În opinia lui Bratu, ar fi un pas strategic, care ar obliga PAS şi DA să accepte ideea unionismului, iar în ideal – să unească toate forţele unioniste într-o formaţiune politică unică – Mişcarea Unionistă din Republica Moldova.

Însă, ținînd cont de declaraţia finală a Congresului VIII, în pofida cursului declarat de unire a Moldovei cu România, PLDM nu se grăbeşte să se apropie de ceilalţi reprezentanţi ai flancului unionist. „PLDM speră la o coaliţie largă în cadrul familiei popoarelor europene cu partidele-partenere – PAS şi Platforma DA”, se arată în rezoluţia forumului.

Nici unioniştii ”profesionişti” nu se arată prea bucuroşi de noii lor concurenţi – camarazi de idei: pe segmentul unionist orice partid mai mult sau mai puţin mare aspiră la rolul de lider-unificator. Recent Vitalia Pavlicenco a declarat că formaţiunile politice de orientare unionistă din Moldova trebuie să se unească, dar nu oricum, ci sub denumirea partidului ei – PNL, dat fiind că istoria politică a acestei formaţiuni este impecabilă şi anume PNL a trasat calea unionismului în politica moldovenească. Despre “mobilizarea oamenilor de dragul obţinerii unui scop foarte important” şi necesitatea unirii tuturor “forţelor politice proeuropene şi antimoscovite” (cu rolul “modest” unificator al PL) a declarat zilele trecute şi vicepreşedintele Partidului Liberal Valeriu Munteanu.

Apelurile la consolidare şi unire în ajunul alegerilor parlamentare reflectă starea tipică a segmentului unionist din politica moldovenească. Tipică, dar irealizabilă. Nici unioniştii experimentaţi nu cred că de această dată consolidarea va avea loc. Unul dintre utilizatori scria pe o reţea de socializare: „Eu am fost unionist înainte de Roşca, pe timpul lui Roşca, pe timpul lui Ghimpu şi fără el”, și în tot acest timp segmentul unionist a fost împărţit, așa că nici de această dată “nu se va schimba nimic”.

Xenia Florea

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?