COVID-19 în MOLDOVA  Mai multe detalii

Un ONG pentru ”băieții de la Harvard”

Un ONG pentru ”băieții de la Harvard”

În parlament a apărut un nou focar de tensiune. Este vorba despre noua lege privind organizațiile necomerciale.

Adoptarea proiectului în cauză este una dintre condițiile UE pentru a acorda Moldovei unui ajutor macrofinanciar în mărime de 30 mln. euro. Timpul ne presează – legea trebuie adoptată în luna iunie. Dar președintele Igor Dodon a și declarat că nu va semna legea privind ONG-urile în actuala redacție, dacă parlamentul o va adopta în lectura a doua. El și-a explicat poziția prin faptul că documentul ”nu corespunde în totalitate intereselor Republicii Moldova” și vizează ”amestecul extern în viața politică a țării”.

De la “amenințările societății civile” la “speranțele societății civile”


Noua lege privind organizațiile necomerciale trebuie să înlocuiască legea privind asociațiile obștești, adoptată acum 24 ani și care, în opinia autorilor proiectului de lege, este depășită total.

Patru ani în urmă, un grup de organizații ale societății civile a decis să înnoiască legislația care reglementa activitatea organizațiilor neguvernamentale (ONG). În primăvara anului 2016, Vladimir Cebotari, pe atunci ministru al Justiției, i-a permis să înceapă elaborarea noii legi, în colaborare cu reprezentanții Ministerului Justiției. În paralel, grupul de lucru format din reprezentanții ONG colabora cu oficiul Înaltului comisar ONU pentru drepturile omului. Ca rezultat a apărut un nou proiect de lege. Elaborat, cum se spunea pe atunci, în condițiile independenței depline și a libertății de orice presiune politică, așa că era pe deplin conform standardelor internaționale și celor mai bune practici mondiale.

Proiectul de lege privind organizațiile necomerciale din 2016 a fost examinat de experții internaționali și supus audierilor publice. Dar înainte de a-l înainta, în vara lui 2017 Ministerul Justiției a propus ca în noua redacție a legii să fie introduse trei amendamente suplimentare.

Modificările se refereau la ONG-urile care participă la procesele politice și legislative. Conform completărilor Ministerului Justiției, asemenea organizații nu ar putea obține finanțări și bunuri materiale din afara Republicii Moldova. Adică, la viața politică a țării pot participa doar acele ONG-uri, care nu au finanțare din exterior.

Ministerul Justiției mai propunea ca organizațiile necomerciale, finanțate din surse externe, să prezinte obligatoriu dări de seamă nu numai serviciului fiscal, dar și Ministerului Justiției și CEC. Conform amendamentelor, ONG finanțate de peste hotare trebuie să publice dările de seamă, ce confirmă proveniența banilor și a veniturilor organizației, precum și a conducerii ei, și să prezinte Ministerului Justiției și CEC declarații în scris privind veniturile și cheltuielile în domeniul ”activității politice”. Pentru nerespectarea acestor reguli, au fost preconizate amenzi și sancțiuni – chiar și lichidarea organizației, prin decizie judecătorească.

Inițiativa Ministerului Justiției a provocat un scandal enorm în societatea civilă. 72 de ONG-uri au ieșit cu o declarație împotriva amendamentelor propuse, numindu-le ”amenințare pentru societatea civilă din Moldova”. În declarație se spunea că minim 90% din ONG-urile din Republica Moldova primesc finanțare externă și dacă aceste modificări vor fi adoptate, ele pur și simplu nu vor putea activa.

Reprezentanții organizațiilor obștești susțineau atunci că Ministerul Justiției nu întîmplător a decis să înăsprească condițiile: inițiativa lui legislativă a apărut anume în perioada sporirii confruntării politice, cauzate de înlocuirea sistemului electoral proporțional cu cel mixt. La 14 mai 2017, în fața parlamentului s-a desfășurat un miting de protest împotriva modificării sistemului electoral. El a fost susținut de cinci partide de opoziție, organizatori fiind mai multe ONG-uri influente, printre care Institutul politici publice, Transparency International Moldova, Promo-LEX, Centrul de resurse juridice.

Ștefan Gligor, director de programe la Centrul de politici și reforme, menționa atunci, că autoritățile încearcă să creeze un instrument de luptă cu ONG-urile neconvenabile, iar proiectul Ministerului Justiției urmărește scopul ”utilizării comode a legii împotriva acelor ONG-uri, care își vor expune prea activ punctul de vedere care contravine poziției actualei puteri”.

Cu o declarație privind acțiunile autorităților a ieșit organizația pentru drepturile omului Amnesty International, care susținea că ”un șir de ONG-uri din Moldova riscă să se confrunte cu represiuni și chiar cu închiderea definitivă în cazul aprobării amendamentelor propuse de guvern la legea privind ONG-urile”. Iar în septembrie 2017, Chișinăul oficial a fost criticat de structurile internaționale. În deschiderea celei de-a 36-a sesiuni a Consiliului ONU privind drepturile omului, Înaltul comisar ONU, Zeid Raad Al Hussein, și-a exprimat neliniștea în raport cu informațiile privind încălcarea drepturilor omului în Moldova și încercările autorităților moldovenești de a limita, la nivel legislativ, activitatea organizațiilor neguvernamentale. Potrivit lui, unele amendamente propuse la legea privind ONG-urile ”pot împiedica semnificativ activitatea organizațiilor societății civile”.

Drept rezultat, presate de opinia publică din Moldova și din lume, autoritățile au renunțat la inițiativa de a interzice finanțarea externă a unui șir de organizații obștești. În martie 2018, guvernul Filip a aprobat proiectul de lege privind organizațiile necomerciale, după ce a înlăturat scandaloasele norme ale Ministerului Justiției. Iar în mai 2018, parlamentul a votat în primă lectură acel proiect de lege.

După care despre el s-a uitat pentru doi ani. Și iată că și-au amintit din nou. Și din nou a izbucnit un scandal.

Nu este o afacere comercială. Avantajele noii legi privind ONC

Actuala variantă a legii privind organizațiile necomerciale provoacă reacții neunivoce chiar și printre ONG-uri. Olga Antonova, președinta asociației obștești “Cetățeanul activ” a scris pe o rețea de socializare, că unele ONG-uri o susțin în totalitate, altele o susțin, dar cu anumite amendamente, cea de-a treia categorie crede că documentul are menirea să susțină anumite organizații.

Un plus indiscutabil al documentului, spun adepții lui, este faptul că proiectul de lege simplifică procedura de înregistrare a ONG-urilor și anulează un șir de restricții privind apartenența sau participarea în activitatea ONG-urilor.

Astfel, termenul înregistrării organizațiilor necomerciale este redus de la 30 la 15 zile. În același timp, termenul prezentării actelor constitutive la Camera înregistrării de stat sporește de la 30 zile la trei luni. Proiectul obligă autoritatea de înregistrare de stat să anunțe solicitanții despre lacunele din documentele depuse, datorită cărora înregistrarea devine imposibilă, cu oferirea unui termen pentru înlăturarea lor.

Au fost anulate restricțiile pentru fondarea ONG-urilor de către funcționarii de stat. Acum ei pot deveni fondatori, membri sau conducători ai unor organizații necomerciale. Se referă și la persoanele juridice și la nerezidenți. Anterior, dreptul de a crea ONG-uri aparținea doar persoanelor juridice – asociații obștești. În actuala versiune a proiectului de lege, de acest drept se bucură toate persoanele fizice și juridice, indiferent de cetățenie și formă juridică. Ilie Chirtoacă, consultant juridic la Centrul resurse juridice, a declarat într-un interviu pentru Newsmaker, că această normă va simplifica crearea diverselor asociații de producători, care se vor putea uni pentru a-și apăra interesele. În prezent, asociațiile patronatelor activează ca uniuni de persoane juridice.

Noua lege simplifică și prevederile ce țin de consiliile de administrare a ONG-rilor. Dacă legislația în vigoare cere existența unui consiliu de adminuistrare complet în orice ONG, indiferent de numărul angajaților ei, noul proiect de lege păstrează prevederea dată numai pentru organizațiile necomerciale mari.

Proiectul legii privind ONC mai stabilește pentru organizațiile necomerciale posibilitatea de a practica orice gen de activitate care nu este interzis prin lege, inclusiv activitatea economică. Însă aceasta trebuie desfășurată numai pentru a atinge scopurile statutare. Documentul interzice repartizarea profitului printre membrii organizației, fondatorii ei și alte persoane. În opinia autorilor proiectului de lege, această prevedere va exclude posibilitatea desfășurării activităților economice în scopul obținerii de profit sub acoperirea organizației necomerciale.

Un plus semnificativ al documentului, în opinia unor experți, este limitarea posibilităților de imixtiune a statului în activitatea organizațiilor necomerciale. Și principalul – el nu limitează finanțarea externă.

Conform unui sondaj, efectuat în a.2015 la inițiativa centrului “Contact”, cca 83% din veniturile ONG-urilor moldovenești provin din granturile externe. Organizațiile societății civile din Republica Moldova depind foarte mult de sursele externe de finanțare. Conform cercetărilor privind sustenabilitatea financiară a ONG-urilor, într-un șir de țări europene (Ungaria, România, Polonia, Cehia, Slovacia) o mare parte din resursele financiare ale organizațiilor neguvernamentale (cca 43%) se formează din veniturile proprii, inclusiv cotizațiile de membru, activitatea economică sau serviciile cu plată. Circa 35% din veniturile ONG, în țările enumerate, sînt constituite parțial din sprijinul acordat sectorului public, iar 22% - din surse caritabile private.

Nu este o afacere comercială. Minusurile noii legi privind ONC-urile

Acum doi ani, guvernul Filip aprobase proiectul de lege privind organizațiile necomerciale, iar parlamentul îl votase în primă lectură. Experții Centrului Național Anticorupție, care au efectuat expertiza obligatorie, au ajuns la concluzia că noul proiect conține numeroase lacune și nu asigură securitatea statului

Atenția experților a fost atrasă de mai multe articole din document. Spre exemplu, una din prevederile art.3: “… Persoanele se pot asocia fără a avea obligația să înregistreze organizația”. Cei de la CNA cred că o asemenea formulă va permite asociațiilor neformale ale persoanelor private să se ascundă în umbră. Și pentru că în lipsa înregistrării de stat nu este necesar un statut, va deveni imposibilă verificarea legalității scopurilor noii organizații necomerciale.

Dacă în actuala lege privind asociațiile publice există anumite restricții la crearea și activitatea lor (se interzice crearea unor asociații publice care au ca scop nerespectarea integrității teritoriale a RM, schimbarea violentă a sistemului constituțional, propaganda războiului, a violenței și cruzimii, incitarea la ură socială, rasială, națională sau religioasă, atentarea la drepturile și interesele legitime ale cetățenilor, sănătatea oamenilor, morala publică etc.), noua varinată a legii nu conține asemenea prevederi. E scris doar că organizația necomercială poate fi lichidată forțat la cererea Ministerului Justiției, dacă acesta va descoperi că activitatea ei amenință securitatea națională sau publică, sănătatea, morala ori anumite drepturi și libertăți. Dar cum pot fi descoperite aceste încălcări, dacă înregistrarea organizației necomerciale, conform proiectului de lege, nu este obligatorie?

De aceea specialiștii CNA au indicat în expertiza lor de acum doi ani, că lacunele existente în document permit crearea pe teritoriul țării a oricărei organizații, inclusiv religioase, extremiste sau teroriste, care va fi finanțată liber de peste hotare.

“Cel mai interesant este faptul că legea în cauză deschide larg porțile pentru tot și toate, fără restricții. Orice asociație se poate considera ONG fără a fi înregistrată și fără a-și anunța scopurile statutare, și fiind finanțată de peste hotare. În principiu, conform acestei legi, o simplă adunătură de hoți poate fi privită ca ONG”, - a scris pe o rețea socială economistul și ex-vicepremierul Alexandru Muravschi.

Unii reprezentanți ai ONG au anumite întrebări față de prevederea care permite organizațiilor necomerciale să desfășoare o activitate economică, inclusiv antreprenoriatul social, nemijlocit de către organizația necomercială sau prin crearea unei persoane juridice specializate. Asta în timp ce art.52 al Codului Fiscal eliberează organizațiile necomerciale de plata impozitului pe venit.

“În opinia noastră, se creează situația în care ONG-urile pot face concurență businessului, ceea ce va sustrage organizațiile necomerciale de la activitatea statutară. Spre exemplu, “Clubul amatorilor de bere” va deschide o berărie, 100% din veniturile căreia vor fi utilizate pentru promovarea berii și cheltuielile administrative. De aceea, pentru a evita concurența neloială, noi propunem restricționarea activității economice a ONG-urilor în conformitate cu scopurile statutare. Pentru desfășurarea altor genuri de activitate, ONG-urile pot fonda societăți cu răspundere limitată, conform legislației în vigoare ”, scrie organizația ecologică Eco-Tiras în propunerile la proiectul de lege privind organizațiile necomerciale, adresate comisiei juridice a parlamentului.

În opinia președintelui ei, Ilie Trombițki, proiectul în cauză nu stabilește exact procedura certificării, care ar fi bine să se facă o dată la cinci ani, dar nu la trei. Nu este clar de ce “înlesnirea de 2%” (persoanele fizice din RM au dreptul să selecteze beneficiarul și să-i transfere 2% din impozitul pe venit) este accesibilă tuturor organizațiilor necomerciale, nu numai celor social-utile. ”Aceasta nu corespunde tradițiilor țărilor cu o democrație dezvoltată – SUA, Marea Britanie, Canada ș.a. Accesul la cele 2% trebuie limitat doar la ONC social-utile, în baza procedurii de certificare”, a scris Ilie Trombițki pe pagina sa de pe o rețea socială.

Însă cel mai scandalos articol din proiectul de lege privind organizațiile necomerciale s-a dovedit a fi art.5, care reglementează participarea ONG-urilor la activități ce pot fi considerate politice.

Pe de o parte, proiectul pare să interzică organizațiilor necomerciale sprijinirea materială (directă ori indirectă) a partidelor politice. Pe de alta, conform art.6, p.4, ”organizațiile neguvernamentale fondate de partide și organizații social-politice pot acorda servicii fără plată partidelor politice și organizațiilor social-politice pentru consolidarea abilităților organizaționale ale acestora”.

Respectiva prevedere din proiect, spun experții, poate duce la faptul că în unele formațiuni politice moldovenești, prin intermediari – ONG-uri – vor fi injectate mijloace financiare semnificative în scopul extinderii influenței lor, sporirii popularității și a șanselor electorale. Și toate acestea vor fi servite ca ”sprijin în consolidarea abilităților organizaționale ale partidului politic”.

Cum va avea loc acest lucru este descris în comentariul unui grup pe Facebook:

“ONG-ul obține finanțare, să zicem, de la fondul lui Conrad Adenauer sau de la USAID, spre exemplu (Agenția SUA pentru dezvoltare internațională – n.r.). După care începe să acorde unui anumit partid servicii gratuite, pe care acum partidul le achită de sine stătător: activitatea informațională, crearea și difuzarea materialelor de agitație, site-urilor, spoturilor video… Formal, partidul nu achită nici un bănuț și poate spune europenilor că ”trăiește numai din donații”. Va putea un partid politic local să concureze cu fondurile-intermediare ale Departamentului de stat SUA, care finanțează acest ONG? Numai acest punct din proiectul de lege este suficient pentru ca legea să fie respinsă, iar autorii ei – luați în vizor ca agenți străini, ce subminează securitatea statului”, se spune în comentariu.

De altfel, prin această prevedere, autorii proiectului de lege privind ONC propun legiferarea ”practicii” deja existente în Moldova.

În 2015, ex-premierul Iurie Leancă a părăsit PLDM, a anunțat lansarea noului proiect politic și declara, că nu are bani pentru a creau un partid și că speră să fie susținut de electorat nu numai în plan politic, dar și financiar. În comentariul la aceste și alte declarații ale unor lideri de pe flancul drept, directorul Institutului de cercetări diplomatice, politice și probleme de securitate, Valeriu Ostalep, a menționat că situația financiară a așa-numitor partide ale alternativei proeuropene nu este chiar atît de rea cum o prezintă liderii lor. Și că lamentarea despre lipsa banilor este, mai degrabă, un Joc pentru public. “Cred că este destul de fățarnică situația în care unii politicieni vin cu fața palidă și spun că nu au bani, în timp ce banii deja au intrat în cont. Întrebați-l de dl. Leancă despre finanțarea Institutului său de politici și reforme europene”, a declarat Ostalep.

Dilema democraților

Recent, comisia parlamentară juridică, numiri și imunități, în cadrul unei ședințe online (motivată de carantină), a examinat peste 100 de amendamente propuse de deputați și societatea civilă și a aprobat proiectul de lege privind organizațiile necomerciale pentru examinare în lectura a doua. Reprezentanții opoziției insistă ca documentul să fie aprobat pînă la 1 iulie și leagă acest fapt de acordarea ajutorului macrofinanciar de 30 mln. euro de la UE.

Dar premierul Ion Chicu, apoi și președintele Igor Dodon au declarat că proiectul de lege nu poate fi adoptat în actuala redacție și urmează a fi modificat.

Șeful statului a spus că nu va semna legea, dacă parlamentul o va adopta în lectură finală, deoarece ea contravine intereselor Moldovei și urmărește ”amestecul extern în viața politică a țării”.

“Acum toți oponenții noștri și partenerii occidentali insistă ca legea să fie adoptată. Explic de ce. Pentru că ea prevede clar că ONG-urile pot acorda servicii partidelor politice și primi finanțare externă. Înseamnă că careva din băieții de la Harvard deschide un ONG, alocă pentru el 2-3 milioane de dolari. Pe urmă acest ONG împreună cu partidul lui Năstase, Sandu sau oricare altul începe activitatea politică. Pe de o parte, partidul nu are venituri oficiale, ca Pro Moldova de exemplu – ei stau în oficiul oferit de un ONG. Asta este imixtiune din afară în politica moldovenească. Țineți minte, cum UE spunea că ne vor da 70-80 mln. euro? După care am aflat că acești bani vor merge la un ONG, nu în buget. Noi ce, ne transformăm într-o republică bananieră, unde o duzină de ONG administrează țara? Iată ce vor ei să facă cu ajutorul acestei legi”, a declarat președintele în emisia unui post TV și a subliniat, că ”în aceste condiții noi nu avem nevoie de această finanțare”.

Tot atunci Igor Dodon a spus că Partidul Socialiștilor nu va vota pentru proiectul de lege privind organizațiile necomerciale și a prevenit, că dacă fracțiunea PD îl va vota împreună cu opoziția, asta va însemna rezilierea acordului de coaliție cu PSRM.

Așa că democrații s-au pomenit în fața unei dileme. Pe de o parte, ei nu doresc să se certe cu aliații politici și să provoace o criză politică înainte de campania electorală, pe de alta – proiectul legii privind organizațiile necomerciale a fost elaborat și aprobat de guvernul Filip. În martie 2018, cabinetul condus de actualul președinte al PDM a examinat acest document scandalos. Atunci P.Filip a subliniat că nici soluția aprobată de guvern nu presupune un consens general.

Azi în Registrul organizațiilor necomerciale din Republica Moldova figurează peste 8,8 mii de asociații publice, fonduri, instituții și uniuni ale persoanelor juridice.

Xenia Florea

Urmărește-ne pe Facebook, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Știrile partenerilor noștri
loading...
Mai multe

Sondaj Toate

load