Un candidat “cu multe necunoscute”

Președinta Maia Sandu a numit, într-un final, noul candidat la funcția de prim-ministru – la aproape o lună după decizia Curții Constituționale. Șefa statului l-a promovat pe cel mai apropiat aliat al său Igor Grosu.

Această decizie i-a luat prin surprindere chiar și pe deputații PAS, care în clipa anunțării decretului încă nu știau – Grosu este candidatul pentru care trebuie să se voteze, sau este totuși “candidatul alegerilor anticipate ”? A fost oare o surpriză și pentru oponenții politici ? Aici opiniile diferă. Însă de pe ecranele televizoarelor liderul PSRM Igor Dodon a declarat că probabilitatea ca Igor Grosu să fie susținut de fracțiunea socialiștilor ”este aproape de zero”. În plus, el nu a exclus că în cel mai scurt timp majoritatea parlamentară ar putea înainta un alt candidat la funcția de prim-ministru. Deci, disputa cadrelor dintre președintă și legislativ urmează să fie soluționată din nou de Curtea Constituțională.

“Eu nu-s păpușa cuiva”

La 23 februarie Curtea Constituțională a declarat neconstituțional decretul președintei Maia Sandu de înaintare repetată a candidaturii Nataliei Gavriliță, respinsă anterior de parlament, la funcția de prim-ministru. CC a amintit, că președintele este obligat să numească candidatul înaintat de majoritatea parlamentară formalizată și a decis că șefa statului trebuie să reia consultările cu toate fracțiunile parlamentare.

Atunci Maia Sandu declara, că nu intenționează să inițieze consultații noi în problema înaintării candidatului la funcția de premier. Și că în general așteaptă ziua de 23 martie. Este data, în care se fac trei luni de la demisia guvernului Chicu, ceea ce în opinia M.Sandu poate fi o metodă de dizolvare a parlamentului.

“Dacă urmăm linia deciziilor CC luate în trecut, conform cărora după trei luni de la demisia guvernului, dacă nu există un alt guvern, parlamentul poate fi dizolvat fără a avea două încercări nereușite ale legislativului de a numi un candidat la funcția de prim-ministru ”, - a declarat Maia Sandu în emisia postului PRO-TV la 26 februarie.

Dar în ajunul “zilei X” șefa statului și-a schimbat brusc poziția. O fi din cauza agravării situației epidemiologice: totuși, să insiști pe alegerile anticipate, care din calculele CEC vor costa 114 mln. de lei, și să aprofundezi criza politică în condițiile unei noi erupții a infecției COVID-19, a unui presupus lockdown și a desfășurării lucrărilor agricole de primăvară pe fondalul majorării prețurilor la carburanți – nu este cea mai înțeleaptă poziție. O fi pentru că anturajul Maiei Sandu a plecat totuși urechea la opinia experților în drept constituțional, care în mod repetat au declarat, că scenariul ”așteptăm ziua de 23 martie și dizolvăm parlamentul” nu va trece.

Cum spunea încă în ianuarie Alexandru Tănase, ex-președinte CC, conform legislației în vigoare dizolvarea parlamentului este o sancțiune, aplicată legislativului pentru incapacitatea sau ne-dorința de a îndeplini anumite funcții în procesul de formare a guvernului. Iar dacă mecanismul de formare a guvernului nu a funcționat din vina președintei însăși, despre ce fel de sancțiuni poate fi vorba? “Chiar dacă timp de trei luni președinta nu va înainta un candidat la funcția de prim-ministru, nu văd cum CC poate stabili existența circumstanțelor ce justifică dizolvarea parlamentului ”, - a declarat Tănase agenției Unimedia la mijlocul lui ianuarie.

Mai pe scurt, marți, 16 martie, președinta Maia Sandu a invitat pe neașteptate fracțiunile parlamentare la consultări în problema numirii noului guvern. Așa cum a cerut Curtea Constituțională.

În cadrul consultărilor, au fost determinate următoarele poziții: partidul “Șor” și platforma Pentru Moldova - pentru numirea guvernului în frunte cu Mariana Durleșteanu. Platforma DA insistă pe guvernul lui Andrei Năstase . PDM este pentru un guvern funcțional, care va guverna “cu mînă puternică”. PAS vrea alegeri anticipate în vara a. 2021. PSRM este gata să accepte alegerile anticipate, dar în toamnă și cu condiția că vor fi deja vaccinate nu mai puțin de 400 mii de persoane, și insistă în continuare pe numirea Marianei Durleșteanu. Pro Moldova optează pentru “o guvernare anticriză” și alegeri anticipate numai după depășirea crizelor pandemică și economică.

Dar tocmai în toiul consultărilor președintei cu fracțiunile parlamentare, a devenit cunoscut că Mariana Durleșteanu, candidata majorității, nu mai dorește să fie prim-ministră și își retrage candidatura. “Eu nu-s o păpușă, cum încearcă să facă aluzie unii reprezentanți ai clasei politice. Nu pot permite ca numele și reputația mea să fie folosite în scopul unor reglări de conturi între clanurile politice”, - a scris Durleșteanu pe pagina sa socială chiar în timp ce fracțiunea PSRM se afla în consultări cu președinta Maia Sandu.

Care a fost cauza acestei decizii – opiniile diferă. Conform unei versiuni, “în România sau altundeva (Durleșteanu ocupă una dintre funcțiile-cheie în compania petrolieră Rompetrol – nota red.), i-a fost sugerat să nu intre în aceste jocuri moldovenești. Mai ales că în această gașcă politică este și Șor, ceea ce o presează pe candidata Durleșteanu și oferă motive de niște acuzații în adresa ei ”. Conform altei versiuni, cauza renunțării este presiunea pusă pe candidata la funcția de prim-ministru de parteneri și mai occidentali ca România…

Așa sau altfel, renunțarea Marianei Durleșteanu i-a permis Maiei Sandu să-și înainteze propriul candidat la funcția de prim-ministru. În seara de marți ea declara pentru presă că “deoarece majoritatea parlamentară formalizată nu are un candidat, eu îl înaintez pe Igor Grosu la funcția de prim-ministru. El va pregăti programul și componența guvernului și le va prezenta parlamentului ”. Șefa statului a ignorat întrebarea unuia dintre jurnaliști “De ce nu Andrei Năstase?”.

Istoric, cel mai apropiat aliat, “uliu” – ce cunoaștem despre Igor Grosu?

Noul candidat la funcția de premier a absolvit facultatea de istorie a Universității de stat din Moldova, însă practic nu a activat în această profesie. Între anii 1997-2001 a lucrat la Centrul național de sprijinire a organizațiilor neguvernamentale “Contact”, finanțat de partenerii externi. A fost secretar al Consiliului național al tineretului, la fel finanțat de partenerii externi. Între anii 2003-2004 a fost managerul proiectului Băncii mondiale în cadrul ministerului economiei, între anii 2004-2008 – a condus secretariatul consiliului de participare (proiectul PNUD), între anii 2009-2012 – expert la Cancelaria se stat.

Momentul de cotitură al carierei sale a fost numirea lui Igor Grosu , în august,2012, ministru adjunct al educației (pe atunci în fruntea ministerului se afla Maia Sandu). Anume din acea clipă el devine aliatul fidel al președintei actuale.

Împreună cu Maia Sandu a participat la efectuarea reformelor dureroase în sfera educației (Grosu era responsabil de problemele planificării strategice în educație). În decembrie, 2015 Sandu a anunțat lansarea ”mișcării de fondare a unui nou partid politic”, iar el devine unul dintre fondatorii partidului ”Acțiune și solidaritate” (PAS). În octombrie,2016 uniunea jurnalistică Rise Moldova menționa, că în conformitate cu Statutul formațiunii, adresa juridică a PAS este apartamentul de pe calea Ieșilor , care aparține secretarului general al formațiunii Igor Grosu. Iar în primul raport financiar al partidului ”Acțiune și solidaritate” pentru primul semestru al a.2016 era indicat, că PAS avea la acel moment doar doi sponsori – liderul formațiunii Maia Sandu și secretarul general al ei Igor Grosu, care a donat bani de cinci ori.

În alegerile parlamentare din a. 2019 el a încercat să acceadă în legislativ pe circumscripția uninominală nr.20 (Strășeni), însă a fost depășit cu cca 15% de premierul în acțiune Pavel Filip (45,36%). Totuși, Igor Grosu a devenit deputat – pe listele electorale ale blocului ACUM (nr.4 în liste), și conduce fracțiunea parlamentară PAS. Este și președinte interimar al partidului. A preluat temporar conducerea partidului după ce Maia Sandu a depus cererea de ieșire din PAS și încetare a atribuțiilor de președintă după alegerea sa în funcția de președintă a RM.

Este cunoscut drept un parlamentar agresiv. Anume Igor Grosu, în timpul alegerilor prezidențiale-2020, împreună cu combatanții, a închis drumul spre Varnița , inspecta unitățile de transport care treceau și împiedica accesul alegătorilor din Transnistria la sectorul electoral. “Nu voi permite ca separatiștii să decidă soarta Moldovei în următorii 4 ani ”, - a declarat el atunci. Asta în timp ce percepea foarte calm votarea diasporei cu pașapoartele expirate în țările vest-europene. Mulți dintre cei care au votat în aceste țări au pierdut legătura cu patria și intenționează să revină în Moldova.

La începutul lunii decembrie, 2020 a amenințat cu asaltul clădirii parlamentului și destabilizarea situației în țară. Era în timpul protestului din fața legislativului, în timp ce deputații examinau chestiunea privind scoaterea SIS din subordinea președintelui și subordonarea lui parlamentului. Tot de numele lui Igor Grosu ține și scandalul cu bătaia și actul de vandalism din sala de ședințe. Atunci pe ordinea de zi a parlamentului se aflau multe proiecte de lege, care nu erau pe placul opoziției – privind statutul special al limbii ruse, reluarea difuzării programelor informative și analitice rusești în rețeaua locală de emisie, păstrarea în proprietatea statului a teritoriului stadionului republican din Chișinău, etc. Pentru a-l împiedica pe vice-spicherul Vlad Batrîncea să continue procesul votării, deputații PAS și ai Platformei DA au blocat tribuna parlamentului. Iar Igor Grosu a turnat apă pe tribuna prezidiului și a deteriorat echipamentul tehnic. Prejudiciul adus a constituit 60 mii de lei.

Mai pe scurt, cum a scris unul dintre canalele-telegram, Maia Sandu a înaintat un astfel de candidat, că PSRM și partidul “Șor” ar putea regreta că nu au votat guvernul Gavriliță.

Guvernul Grosu – a fi ori a nu fi?

Așa dar, către 30 martie noul candidat trebuie să prezinte parlamentului noua garnitură guvernamentală și programul ei de activitate. Dacă, bineînțeles, majoritatea nu va numi propriul candidat la funcția de premier și nu va contesta la CC legalitatea decretului prezidențial privind înaintarea lui Igor Grosu. Și dacă legislativul nu va pleca în carantină – zilele trecute mai mulți parlamentari au fost testați pozitiv la covid.

Deocamdată, lucrurile stau în felul următor: spre deosebire de situația cu înaintarea Nataliei Gavriliță, președinta Maia Sandu nu a îndemnat parlamentul să nu voteze pentru guvernul Grosu, în scopul accelerării procesului de dizolvare a parlamentului și apropierea anticipatelor. Aliații potențiali nu înțeleg: Grosu este un candidat bun, sau nici pentru el nu trebuie să voteze? “Dacă data trecută și Maia Sandu, și Natalia Gavriliță au dat de înțeles că nu doresc un vot PRO, și noi puteam lua careva decizii, azi nu mai înțelegem nimic. PAS va vota acest guvern? Are sau nu Maia Sandu nevoie de acest guvern ? Nimic nu este clar, totul e și mai încurcat ”, - a declarat marți seara Alexandru Slusari, deputatul Platformei DA.

Liderul socialiștilor Igor Dodon spunea în acest timp, că PSRM nu va susține candidatura lui Igor Grosu, deoarece decretul prezidențial de numire a lui este “ilegal”. Iar președintele PDM Pavel Filip este sigur: Maia Sandu și Igor Dodon s-au înțeles cu privire la alegerile anticipate și combinația pe care o vedem acum este rezultatul acestei înțelegeri. Va fi, așa dar, numit guvernul Grosu, sau nu?

În opinia analiștilor politici guvernul Grosu are toate șanse le să fie confirmat de parlament. Și nu este vorba despre profesionalismul candidatului – aici chiar era mai de preferat candidatura Nataliei Gavriliță. Numai că situația cu covidul nu permite desfășurarea alegerilor anticipate. De aceea PAS a decis să amîne pentru un timp această chestiune. Iar majorității parlamentare formale în frunte cu PSRM îi convine, ca în condițiile intensificării infecției cu COVID-19, a posibilului lockdown și a desfășurării lucrărilor agricole de primăvară pe fondalul majorării prețurilor la carburanți, Maia Sandu și partidul său să se preocupe de guvernarea țării. Dar este doar una dintre opinii, bazată pe presupuneri.

“Faptul că Maia Sandu a înaintat la funcția de premier candidatura lui Igor Grosu, și nu iar pe cea a Nataliei Gavriliță, vorbește despre anumite progrese. Nu exclud, că el a fost înaintat grație unei anumite înțelegeri reciproce cu socialiștii, și Mariana Durleșteanu s-a retras nu așa, pur și simplu. Mai departe depinde de Grosu – vom vedea ce candidaturi va propune în componența cabinetului. Dar în principiu, reieșind din situație, cred că parlamentul poate examina mai în serios și vota această candidatură ”, - crede analistul politic Corneliu Ciurea.

Și politologul Vitalii Andrievschii crede că socialiștii și deputații partidului ”Șor” pot vota pentru guvernul lui Igor Grosu, însă doar în caz extrem. În prealabil, ei vor înscena combinația cu un candidat alternativ.

“La consultările cu președinta, reprezentanții tuturor fracțiunilor, cu excepția lui Igor Grosu - președintele fracțiunii parlamentare PAS, – spuneau că în situația actuală țara nu are nevoie de alegeri anticipate. Și iată că Maia Sandu și-a propus candidatul la funcția de prim-ministru – pe Igor Grosu. Majoritatea parlamentară trebuie să rezolve o problemă complicată: pe de o parte, pentru ea Grosu nu este cel mai acceptabil candidat, unde mai pui că el poate propune o componență ”periculoasă” a guvernului, care poate pune accent pe investigarea dosarelor economice cu implicarea unor deputați și politicieni. Pe de alta, ați spus și Dvs. că în actuala situație pandemică și economică țara nu are nevoie de alegeri. Da, ei vor spune că majoritatea parlamentară nu va susține candidatura lui Igor Grosu. La sigur, vor promova un candidat propriu. Posibil, pe Andrei Năstase - atunci mingea va fi de partea socialiștilor. Dar are oare Năstase motiv să accepte? Dacă într-un final ei nu vor vota pentru guvernul Grosu, apare întrebarea logică – unde-s toate declarațiile voastre cum că în situația actuală Moldova are nevoie de un guvern cu drepturi depline? Iar dacă vor vota , pentru o anumită perioadă nu vor avea dreptul să critice acest ”, - spune Vitalii Andrievschii.

De altfel pe rețelele sociale lumea este sigură că nu e chiar așa de dramatică situația. Da, socialiștii au spus că înainte de anticipate țara are nevoie de un guvern plenipotențiar. Și da, pentru imaginea lor nu este avantajos votul în favoarea lui Igor Grosu, care acum cinci luni “cu bărbăție” nu permitea accesul locuitorilor din Transnistria în secțiile de votare. Dar dacă nu vor reuși să conteste la Curtea Constituțională decretul Maiei Sandu de numire a lui Igor Grosu la funcția de prim-ministru, “pe ambrazură” pot fi trimiși deputații lui Ilan Șor. 37 de parlamentari PAS, Platforma DA și PDM, plus 14 deputați din grupul Pentru Moldova – exact 51 de voturi, necesare aprobării guvernului Grosu fără socialiști. Ceea ce, scria un canal -telegram, îi va permite PSRM să critice din plin noul cabinet de miniștri. Ce-i drept, COVID-19 deja a intervenit în acest plan.

Xenia Florea