Transnistria stiri: 1392
Eurovision stiri: 502

Trecerea la ora de vară: benefică sau nocivă?

20 mar. 2018,, 13:11   Societate
17270 3

Lidia Ceban

În februarie 2018, problema raționalității trecerii la ora de vară a fost pusă pe ordinea de zi, pentru dezbateri, în Parlamentul European, care a solicitat Comisiei Europene să evalueze eficiența acestor acțiuni.

Disputele cu privire la posibilitatea de a trece sau nu la ora de vară au loc timp de decenii. Printre oamenii de știință, experți și medici există opinii diferite în acest sens: unii (în prezent deja majoritatea) consideră că aceste manipulări cu timpul dăunează sănătății umane și influențează în mod negativ diverse domenii ale activităților lui, altele, dimpotrivă, notează chiar efectul pozitiv, în urma schimbării acelor de ceasornic.

Astăzi, doar o treime dintre țările lumii mută acele ceasornicelor înainte și în urmă, de două ori pe an. Numărul acestora ar putea scădea dacă și țările UE vor renunța la această practică. Autoritățile moldovene sînt în așteptarea deciziei UE?

Experiențe cu timpul

Pe data de 25 martie, în ultima duminică a lunii, la ora 2 dimineața, Moldova ar trebui să treacă la ora de vară, mutînd acele ceasornicelor cu o oră înainte. Acest lucru se face deja mulți ani la rînd, după cum au explicat inițiatorii acestui proces, pentru o utilizare mai rațională a orelor de zi și economisirea energiei electrice pentru iluminat.


Ideea trecerii la ora de vară a apărut în legătură cu nevoia de a economisi lumînările. La acest lucru s-a gîndit pentru prima dată omul de stat, unul dintre autorii Declarației de independență a Statelor Unite ale Americii, Benjamin Franklin, care ocupa în anul 1784 postul de ambasador al SUA în Franța. El a scris o scrisoare anonimă la ziarul local, îndemnîndu-i pe parizieni să folosească pe deplin lumina soarelui de dimineață, pentru a economisi lumînările.

Propunerea politicianului american însă a fost percepută cu interes de publicul larg, ideea lui fiind realizată însă abia cu 124 de ani mai tîrziu, de către Regatul Unit, care, în scopul de a economisi resursele energetice, a decis să mute acele ceasornicelor vara cu o oră înainte, iar iarna – cu o oră în urmă. Opt ani mai tîrziu, numărul adepților acestei idei a crescut: Germania și Austro-Ungaria au început, de asemenea, să economisească resursele energetice. Potrivit diverselor surse, acest lucru a fost determinat de faptul că, în anul 1916, țările care au luptat în Primul Război Mondial căutau diverse posibilități de a economisi. În Statele Unite ale Americii, trecerea la ora de vară a fost implementată pentru prima dată în anul 1918, și doar în unele state, în plus, acest sistem, a fost revizuit în mod repetat.

În Rusia mutarea sezonieră a acelor ceasornicelor a fost folosită pentru prima dată în anul 1917, ca apoi să fie revizuită de mai multe ori. Din anul 1930 pînă în anul 1981, Federația Rusă, la fel ca și restul fostei Uniuni Sovietice, a urmat decretul Consiliului Comisarilor Poporului aprobat privind trecerea cu o oră înainte. În anul 1981, a fost introdusă practica europeană comună de trecere la ora de vară și iarnă, de două ori pe an. În anul 2011, președintele de atunci, Dmitri Medvedev, a anulat această practică, iar rușii trăiesc deja de șapte ani fără să schimbe acele ceasornicelor.

Din țările fostei URSS, trecerea sezonieră a acelor ceasornicului a fost menținută pînă în prezent în Moldova, Letonia, Lituania, Ucraina și Estonia, iar în Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Georgia, Kazahstan, Kîrgîzstan, Rusia, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan a fost anulată.

La ora actuală, în anul 2018, din 194 de state ale lumii, timpul de vară este încă folosit în 65 de țări și pe 10 teritorii. Dintre țările Europei, numai Islanda nu experimentează cu timpul de vară. Printre țările care nu trec la ora de vară se numără și multe țări din Asia (inclusiv India și China), Africa (cu excepția Egiptului, Namibia și Tunisia), America Latină, Emiratele Arabe Unite, Coreea de Nord și Coreea de Sud, Japonia.

Moldova se orientează spre UE

În Europa sînt regîndite, de asemenea, avantajele trecerii la ora de vară. Pe data de 8 februarie 2018, Parlamentul European a decis să facă apel către Comisia Europeană, pentru ca aceasta să analizeze directiva ce reglementează trecerea la ora de vară și să-i dea o evaluare. Pentru revizuirea directivei respective au votat 384 de deputați europeni, iar 154 au votat împotrivă.

Autorul inițiativei, deputatul ceh Pavel Svoboda, și-a argumentat poziția prin faptul că directiva Comunităților Europene, adoptată în 1981, și directiva UE din anul 2001 nu au condus la economia scontată, după cum reiese din studiile recente.

Este interesant ce decizie va fi luată cu privire la trecerea sezonieră a acelor de ceasornice în Moldova? Căci doar în anul 2017 oamenii de știință din Moldova și experții, la comanda Ministerul Economiei al Republicii Moldova, au efectuat un studiu de fezabilitate, pentru a clarifica, dacă este oportun ca țara noastră să treacă la ora de vară, și au ajuns la concluzia că schimbarea sezonieră a acelor ceasornicelor este justificată. Ce-i drept, corespondentului nostru i-a fost imposibil să afle cine au fost aceste "minți luminate" și "experți". Astăzi, Serviciul de presă al Ministerului Economiei și Infrastructurii afirmă că deciziile ulterioare ale Guvernului Republicii Moldova cu privire la această chestiune vor depinde de verdictul final al Comisiei Europene și al Parlamentului European. Merită însă să așteptăm?

Doctorul în economie, colaboratorul Institutului Național de Cercetări Economice al AȘM Mihail Poisic consideră că principalii consumatori de energie electrică sînt întreprinderile industriale, iar din moment ce în Moldova au rămas mai puține întreprinderi de acest fel față de anul 1981, nu putem vorbi despre nicio economie a energiei electrice odată cu trecerea la ora de vară în țara noastră.

Șeful Serviciului de presă al Companiei Gas Natural Fenosa, Vasile Gribincea, a spus că la nivelul întreprinderii lor nu au fost efectuate cercetări care să dea dreptul de a se afirma că schimbarea sezonieră a acelor ceasornicelor permite economisirea energiei electrice. Principalii consumatori ai companiei sînt persoane fizice, iar Gas Natural Fenosa le furnizează exact acea cantitate de energie electrică pe care o solicită.

Efecte negative sînt mai multe

În întreaga lume există un număr imens de informații adunate privind efectele pe care le are trecerea la ora de vară. Anumite concluzii sînt făcute în baza rezultatelor cercetării, iar altele – fără o analiză detaliată a problemei.

Primele cercetări științifice independente au fost efectuate în SUA, la sfîrșitul anilor 1950, în Germania – la începutul anilor 1960. Iar influența schimbării sezoniere a acelor ceasornicelor asupra sănătății umane, a nivelului de siguranță pe drumuri, a productivității muncii și așa mai departe, oamenii de știință au început să le studieze la sfîrșitul anilor 1980, cînd în multe țări ale lumii era deja utilizată pe larg trecerea la ora de vară/iarnă.

Unele analize pe termen scurt ale situațiilor au permis să fie trasă concluzia că trecerea la ora de vară permite economisirea resurselor naturale. Astfel, despre economii nesemnificative vorbesc datele Departamentului de Transport al SUA, care au decis să calculeze ce a provocat saltul, practic, fără plată din țară. Potrivit datelor acestora, în anul 1975, în legătură cu aplicarea acestei măsuri, a fost posibil să fie redus consumul de energie electrică cu 1%, iar a petrolului – cu 3 milioane de barili pe lună. Dar peste un an, Biroul Național de Standarde al Statelor Unite ale Americii a publicat concluziile sale, în care nu a mai fost vorba de niciun fel de economisire.

În anul 2007, un studiu similar a fost realizat la Universitatea din orașul japonez Osaka. Acolo a fost creat un model la computer, care permitea simularea schimbării acelor ceasornicelor. Autorii experimentului nu au înregistrat nici ei vreo economie.

Specialiștii companiei Association of American Railroads au ajuns la concluzia că acest fenomen poate perturba activitatea transportului feroviar și aerian. Conform calculelor, ajustarea orarului îi costă anual pe transportatorii feroviari 12-20 milioane de dolari. În unele studii a fost dovedit faptul că schimbarea orei contribuie și la creșterea numărului de accidente ale transportului feroviar. Există dovezi că, odată cu schimbarea orei, în prima săptămînă după aceasta, crește cu 30% numărul de accidente rutiere.

Trecerea la ora de vară influențează negativ animalele, deoarece ele sînt cel mai puțin adaptate la schimbarea sezonieră a acelor de ceasornic. Responsabilii de la fermele de vite spun că are loc încălcarea orarului, care afectează foarte mult vacile. Spre exemplu, dacă vaca a fost mulsă tot timpul la ora 7 dimineața, ea obișnuindu-se cu acest lucru, în cazul în care mulsul începe, de facto, la ora 6 sau 8, luînd în considerare mutarea acelor de ceasornic, ea va da lapte mult mai puțin – în medie cu 10%. Iar în Moldova, în această perioadă și așa există deficit de lapte.

În opinia experților, o asemenea scădere a productivității poate fi observată la toate animalele. Ele au nevoie de timp pentru ca să se adapteze la noile condiții. Animalelor tare nu le plac schimbările de program, deoarece pentru ele acest lucru înseamnă stres. Durează de la trei pînă la patru săptămîni ca animalul să se obișnuiască cu noile condiții.

Suferă nu numai "persoanele-bufnițe"

Oamenii de știință studiază problema trecerii la timpul de vară și în ceea ce privește impactul acesteia asupra organismului uman. În lume există o multitudine de cercetări medicale, o parte dintre care dovedesc impactul negativ al influenței orei, iar altele – absența acestuia. Totuși, în ultimii ani, din ce în ce mai mulți cercetători au ajuns la concluzia privind influența nocivă a trecerii la ora de vară asupra organismului uman.

Savanții de la Universitatea din Helsinki vorbesc despre impactul negativ al acestui fenomen, din cauza schimbării duratei somnului a persoanelor ”bufnițe” diagnosticate ca suferind de boli cardiovasculare. În anul 2007, oamenii de știință de la Universitatea din Groningen, Germania și Ludwig-Maximilians au analizat ritmul de viață a 55 de mii de oameni care trăiau în fusul orar unde au fost schimbate acele ceasornicului la ora de vară. În consecință, autorii au ajuns la concluzia că corpul uman continuă să trăiască conform orei vechi și nu trece la cea nouă. Iar în acest caz, necesitatea de trezire dimineața mai devreme afectează funcționarea organismului per ansamblu.

Cercetătorii germani de la Institutul de Psihologie Medicală din München au studiat problema echilibrului dintre ceasul biologic intern al omului și ora reală. Cronobiologul Till Roenneberg a realizat un studiu special, ale cărui rezultate au arătat că trecerea la ora de vară poate provoca oboseală, acutizarea diferitor boli cronice. Acest lucru poate avea, de asemenea, un impact negativ asupra performanțelor de lucru ale angajatului, care nu reușește să se adapteze normal la schimbările de oră, rezultînd o productivitate scăzută și ineficiența în procesul de muncă, în special fiind vulnerabile în acest sens persoanele ”bufnițe”.

Dar și persoanele ”ciocîrlii” (matinale), spun că, din cauza schimbării acelor de ceasornic organismul lor este, de asemenea, stresat. „Judec după mine, această restructurare a regimului nu este atît de ușoară nici chiar pentru cei care se trezesc în zorii zilei”, a opinat Ina Moraru, locuitoare a raionului Strășeni, care se consideră ”ciocîrlie”. Ce să mai spunem atunci de cei care se culcă după miezul nopții, pentru care contează fiecare 15 minute dimineața?”

De ce nu am renunța singuri la schimbarea orei?

În Moldova nu au fost efectuate cercetări medicale speciale la acest capitol. O serie de medici-terapeuți cu care a avut ocazia să vorbească reporterul portalului NOI.md, pregătind acest material, nu au exprimat o opinie univocă. Cu toate acestea, ei nu exclud faptul că anumite persoane pot manifesta reacții sub formă de tulburări ale somnului, oboseală și performanțe reduse la muncă, acestea toate fiind posibile în primele două săptămîni de după schimbarea orei.

De aceea, pentru a preveni stresul în timpul trecerii la ora de vară, medicii ne sfătuiesc să ne pregătim organismul pentru aceasta. Cu o săptămînă înainte de trecerea la ora de vară, ei ne recomandă trezirea cu 10-15 minute mai devreme cu ajutorul deșteptătorului. Totodată, medicii ne recomandă să mergem la culcare și să ne trezim la aceeași oră, să ne aflăm mai mult timp în aer liber, să nu abuzăm de alcool, să aerisim permanent încăperile, să consumăm citrice și să facem exerciții fizice înainte de culcare.

Unii medici experimentați însă le recomandă politicienilor să ia o decizie fermă și să renunțe la această practică, care, în mod cert, nu aduce beneficii organismului uman, iar economisirea nesemnificativă a energiei nu este nimic în comparație cu posibilele efecte nocive pe care le-au dovedit oamenii de știință din multe țări.

Lipsa efectului economic, o serie de inconveniente legate de trecerea la ora de vară/iarnă (iritarea oamenilor, faptul că unele persoane uită să schimbe ora, întîrziind la muncă, pierd călătoriile planificate etc.) au și devenit cauze ale revizuirii nevoii acestor salturi sezoniere temporare.

Vom continua să schimbăm de două ori pe an acele ceasornicelor sau vom trăi în timpul natural de iarnă – o va decide Guvernul, atunci cînd la concluzia finală în acest sens va ajunge Comisia Europeană sau poate nu ar trebui să așteptăm și să ne manifestăm independența? E cert însă că majoritatea covîrșitoare a populației va susține o astfel de decizie.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?