Sute de încălcări și incidente: Observatorii au apreciat alegerile în parlament

În zilele următoare Curtea Constituțională se va expune asupra legitimității alegerilor parlamentare din 24 februarie. Înalta Curte va trebui să aprecieze cît de semnificative au fost abaterile de la legislația în vigoare și dacă acestea au putut influența rezultatele exprimării voinței cetățenilor moldoveni.

Dacă unii observatori și politicieni menționează că scrutinul a trecut fără încălcări serioase, alții pun la îndoială corectitudinea procesului electoral. Printre cele mai des menționate și mai discutate lacune vedem greșelile din listele alegătorilor, încălcarea dreptului la un vot secret și transportarea organizată a alegătorilor. Au mai răsunat și învinuiri de corupere a electoratului și de utilizare largă a resurselor administrative.

”Se putea și mai bine”

Mai bine de patru mii de observatori naționali și internaționali, acreditați de CEC, au monitorizat parlamenatrele din 24 februarie. Fără atenția lor nu a rămas nici unul din cele 2141 sectoare electorale deschise în Moldova și peste hotarele ei. Majoritatea dintre ei au menționat faptul că implementarea sistemului electoral mixt și organizarea în paralel a referendumului au cauzat anumite confuzii în procesul electoral. În timp ce unii observatori și politicieni consideră că alegerile au trecut fără încălcări grave, alții pun la îndoială corectitudinea lor.

Concluziile preliminare ale misiunii OSCE de monitorizare a alegerilor în Moldova vorbesc despre aceea că, în fond, drepturile cetățenilor au fost respectate. Potrivit reprezentanților organizațiilor, majoritatea aspectelor tehnice au fost gestionate profesional la toate nivelurile. În același timp, observatorii menționează o serie de cazuri de transportare organizată a alegătorilor din regiunea transnistreană. În opinia lor, în acest context va trebui să se afle dacă a avut loc coruperea electoratului. ”Procesul de numărare a voturilor a fost apreciat mai puțin pozitiv, dat fiind că nu întotdeauna au fost respectate procedurile”, se spune în raport.

Numeroșii observatori ai misiunii Institutului republican internațional (IRI) au vizitat la 24 februarie, 223 de sectoare electorale din țară și au constatat, că alegerile au trecut fără încălcări serioase. ”Deși, se putea și mai bine”, a menționat James Kolbe, șeful misiunii și membru al Congresului SUA.

Tot luni au prezentat totalurile monitorizării și observatorii din CSI. Din componența grupului au făcut parte 35 de observatori internaționali din 7 țări (Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan, Rusia, Tadjikistan). Ei au declarat că au depistat mai multe încălcări minore, care nu au influențat rezultatul final. În opinia lor, alegerile au fost democratice și au avut loc în conformitate cu legislația moldovenească.

Pavel Postica, directorul programului de monitorizare a proceselor democratice al Asociației Promo-Lex a menționat că observatorii ”nu au fixat încălcări majore sau modificări bruște ale rezultatelor la sectoarele electorale”. El a mai prezentat și datele prealabile ale numărării paralele a voturilor în circumscripția națională, care în mare parte coincid cu cele sonorizate de CEC. În același timp, potrivit lui Postica, observatorii Asociației au fost prezenți în peste 2000 de sectoare electorale și au depistat circa 650 abateri de la regulile și procedurile stabilite.

Alegeri ”incorecte și parțial libere”

Per ansamblu, majoritatea observatorilor naționali au sonorizat aprecieri mai puțin optimiste, ca cei din misiunile internaționale. Astfel, Coaliția civică pentru alegeri libere și curate, care unește 39 de organizații publice de profil, apreciază alegerile parlamentare ca fiind necorecte și parțial libere. La baza acestei concluzii stă monitorizarea acțiunilor tuturor subiecților electorali în perioada pre-electorală și în ziua scrutinului.

Mulți experți vorbesc despre influența recentelor amendamente la legislația electorală asupra calității procesului electoral. Igor Boțan, directorul executiv al Asociației pentru democrație prin participare, ADEPT, consideră că modificările cadrului legal au fost făcute netransparent și în grabă. Potrivit lui, aceasta a permis utilizarea resurselor administrative și, respectiv, a influențat rezultatele alegerilor.

Ion Manole, directorul Asociației Promo-Lex, susține că autoritățile moldovene au suferit un eșec și în adaptarea legislației la recomandările Comisiei de la Veneția GRECO (Grupul statelor pentru lupta cu corupția – nota red.) privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. El a amintit că în 2017 plafonul de finanțare a campaniilor electorale a fost redus la 50 și 100 salarii medii pe economie pentru cetățeni și, respectiv, pentru persoanele juridice. În pofida acestui fapt, limitele donațiilor continuă să fie mai mari ca cele recomandate de GRECO de 20 și, respectiv, 40 de salarii medii pe economie.

Vorbind despre rolul mass-media, experții menționează tendențiozitatea, precum și atitudinea discriminatorie și neuniformă față de concurenții electorali din partea majorității mijloacelor mari de informare în masă. Nadin Gogu, director executiv al Centrului de jurnalism independent , a declarat că în alegeri mai mulți concurenți electorali au obținut victorie grație reflectării active și tonului în exclusivitate pozitiv de la unele posturi TV controlate, unde oponenții lor politici au fost expuși în context negativ. Mai multe posturi TV au organizat dezbaterile electorale de draga dimineață, timp în care auditoriul este minim. În opinia lui N.Gogu, Consiliul coordonator al audiovizualului a tergiversat examinarea acestor situații, ceea ce nu a permis contracararea în timp util a comportamentului părtinitor al mass-mediei.

Un șir de aprecieri puțin măgulitoare a răsunat și din partea actorilor politici, în special a celor de opoziție. Liderii blocului electoral ACUM au declarat un șir întreg de incidente în cadrul parlamentarelor. Din spusele Maiei Sandu, după ce vor fi acumulate dovezile și informația despre încălcările comise în ziua scrutinului, va fi prezentat un raport detaliat. ”Aceste alegeri au fost falsificate ca niciodată, rezultatele lor nu reflectă voința oamenilor”, a subliniat Sandu.

Zinaida Greceanîi, liderul PSRM, a declarat că partidul se pregătește să conteste în instanță rezultatele alegerilor parlamentare în cel puțin șase circumscripții electorale, inclusiv cele două din Transnistria, pe motiv că au fost depistate numeroase încălcări. Potrivit ei, socialiștii au adus aceste încălcări la cunoștința CEC și au expediat plîngeri în instanțe. ”După ce vor avea loc toate procedurile, ne vom expune asupra legitimității alegerilor”, a spus Greceanîi. Ea a mai spus că PSRM cunoaște cazuri de utilizare a resurselor administrative și de corupere a alegătorilor, care au putut influența rezultatele.

De la listele necalitative la coruperea alegătorilor

Cu privire la încălcările și la incidentele depistate, întîietatea o dețin inexactitățile din listele electorale. Observatorii Promo-Lex au fixat 127 de asemenea cazuri. În acest context, Ion Manole menționează lacunele și erorile din Registrul de stat al alegătorilor și listele respective. Este vorba despre prezența persoanelor decedate, adresele eronate și chiar perfectarea neuniformă a listelor alegătorilor în una și aceeași unitate teritorial-administrativă. Manole a mai spus despre migrarea artificială a votanților dintr-o circumscripție uninominală în alta.

Promo-Lех atenționează asupra sporirii continue a numărului alegătorilor în Registrul de stat. În opinia experților Asociației, în contextul reducerii numărului de cetățeni pe motivul emigrării și a sporului negativ al populației în 2000, acest fapt alimentează neîncrederea societății față de funcționalitatea Registrului de stat și implicit față de calitatea listelor electorale. Cei de la Asociație mai amintesc că legea interzice persoanelor care nu au nici viză de reședință, nici loc de trai, să voteze în circumscripțiile uninominale. Promo-Lex subliniază, că numai în ultimele 15 luni numărul cetățenilor care fac parte din această categorie s-a mărit cu 55,2 mii de persoane, ceea ce constituie cam 6,45% din numărul total al alegătorilor.

Observatorii au fixat peste 110 cazuri de nerespectare a votului secret, din care face parte fotografierea buletinelor. Într-un incident similar a fost implicat democratul Constantin Țuțu, care a fost surprins de observatori că își fotografiază buletinul. Poliția s-a implicat în cercetări și a interogat observatorii și pe Țuțu în persoană, care neagă acuzațiile. După stabilirea tuturor circumstanțelor incidentului, oamenii legii vor decide dacă vor aplica sau nu amendă administrativă.

Igor Boțan menționează că în perioada preelectorală și în ziua scrutinului au fost observate cazuri de corupere a alegătorilor, inclusiv prin intermediul fondurilor de binefacere care au legături cu partidele politice. Ca regulă, aceasta avea loc prin oferirea cadourilor ilegale, activitatea magazinelor sociale, precum și transportarea alegătorilor, inclusiv din Transnistria, la secțiile de votare. Asupra acestor circumstanțe au atras atenția mulți observatori implicați în procesul de monitorizare. Astfel, Promo-Lex a fixat 91 de cazuri de transportare organizată a alegătorilor și 83 de cazuri de votare nejustificată în grup.

Sorina Macrinici, director de programe la Centrul de resurse juridice, a evidențiat un șir de încălcări, comise peste hotare. Potrivit ei, cetățenilor moldoveni de peste hotare le-a fost lezat dreptul la vot și cel de a înainta o plîngere. Ei nu au putut vota în baza buletinului de identitate, care este unul obligatoriu și nu li s-a permis să voteze în baza pașapoartelor expirate. Macrinici amintește că în anul 2014, Curtea supremă de justiție a confirmat legitimitatea deciziei anterioare a CEC privind permisiunea de a vota în baza buletinelor de identitate cu termenul de valabilitate expirat. Potrivit ei, faptul că CEC a modificat neașteptat practica de 10 ani, în care era permisă votarea în baza actelor cu termenul de valabilitate expirat, fără o informare adecvată a cetățenilor, a limitat foarte mult dreptul lor la vot.

Printre alte încălcări depistate, observatorii menționează zeci de cazuri în care urnele de vot nu erau sigilate conform regulilor stipulate legislativ, sigiliile erau deteriorate sau lipseau de tot. Rapoartele conțin informații despre zvonuri, încercările și chiar cazuri concrete de remunerare materială și financiară a oamenilor în perimetrul sau în apropierea sectoarelor electorale, cu scopul de a le influența votul. Observatorii au mai declarat 30 de cazuri de agitație electorală și PR negru la intrarea sau în incinta sectorului electoral, 15 cazuri de deteriorare a buletinelor și alte incidente, ce țin de utilizarea lor necorespunzătoare.

Au mai fost constatate numeroase deficiențe în funcționarea Sistemului de stat automatizat de informare ”Alegeri” (suspendarea funcționării; situații în care sistemul arată că alegătorul a votat, în timp ce acesta susține că nu a votat). Observatorii au mai atenționat asupra unui șir de cazuri în care a fost întreruptă înregistrarea video a procesului de votare sau de numărare a buletinelor de vot, precum și alte incidente care țin de înregistrarea procedurii de vot.

Va decide instanța

Și poliția a raportat că în ziua scrutinului a numărat circa 140 de presupuse încălcări ale legislației electorale. Potrivit lui Marin Maxian, șeful Inspectoratului național de patrulare (INP), informațiile au parvenit de la cetățeni, observatori, concurenții electorali și funcționarii electorali. În circa 60 de cazuri, acestea nu s-au adeverit. Maxian a mai spus că au fost înregistrate cinci cazuri de corupere a alegătorilor și trei de organizare a transportării alegătorilor la secțiile de vot pentru ca aceștia să voteze pentru un concurent electoral concret.

În ziua alegerilor concurenții electorali au depus la CEC 18 plîngeri. Cel mai activ a fost PD (9 plîngeri), apoi PSRM (6), blocul electoral ACUM (2) și partidul ”Șor” (1). Potrivit Alinei Rusu, președinta CEC, majoritatea adresărilor țin de transportarea organizată a cetățenilor din Transnistria la secțiile de votare, lucru despre care au fost informate organele de drept. Șeful INP, Marin Maxian, a declarat că incidentele au fost documentate, iar infractorii vor fi pedepsiți în conformitate cu legislația în vigoare. Concurenții electorali au mai atenționat asupra agitației electorale și coruperii alegătorilor.

Experții menționează că dezvoltarea ulterioară a situației în mare măsură depinde de poziția instanțelor judiciare. La moment, toate consiliile electorale au prezentat la CEC procesele verbale privind rezultatele scrutinului și actele necesare. După totalizarea alegerilor în circumscripția națională și în fiecare dintre circumscripțiile uninominale, precum și după perfectarea raportului privind rezultatele scrutinului, CEC va transmite materialele către Curtea Constituțională.

Din momentul recepționării tuturor actelor, instanța în cauză are la dispoziție 5 zile pentru a confirma legitimitatea alegerilor ori a le invalida. CC se expune asupra legitimității procesului electoral dacă ajunge la concluzia că nu au existat încălcări care puteau influența semnificativ rezultatele alegerilor. În caz contrar, dacă încălcările semnificative au fost confirmate de instanțele judiciare, CC poate invalida alegerile. În acest caz, între 60 și 90 de zile după ce Curtea Constituțională și-a pronunțat verdictul, se anunță alegeri noi.

Pe rețelele sociale și în comentarii, unii experți susțin că o parte dintre încălcări, cum ar fi, spre exemplu, transportarea organizată a alegătorilor de pe malul stîng al Nistrului, ar putea pune la îndoială legitimitatea alegerilor. Însă, în opinia lor, în Moldova instanțele de judecată nu dispun de un nivel de independență suficient pentru a constata aceste circumstanțe.

Jurnalistul Vasile Botnaru menționează că exprimarea liberă a votului poate fi considerată falsificată dacă cineva corupe alegătorii și organizează transportarea lor pînă la sector, pentru ca ei să nu cheltuiască bani. El consideră, că unor persoane le vor fi înaintate niște acuzații ”de ochii lumii”, dar într-un final se va ajunge la concluzia că aceste cazuri separate nu pot afecta tabloul general.

Victor Suruji