Supermarketurile suportă pierderi esențiale de pe urma furturilor

Supermarketurile suportă pierderi esențiale de pe urma furturilor

Victor Surugiu

În ultimul timp proprietarii de supermarketuri constată o creștere a numărului de furturi comise de vizitatori și angajați.

Nici sistemele de supraveghere video, nici face-controlul, nici benzile magnetice de pe ambalaje nu pot stăvili fluxul de mărfuri care trec pe lîngă casă. Pentru a compensa pierderile, vînzătorii includ în prețul produsului propriile pierderi ”neproductive”. Cca 5% din costul mărfii revin furturilor din magazine.

„Marfa este furată și consumată”

Specialiștii externi separă acest tip de furturi într-un grup aparte – „shoplifting”. Într-unul din studiile pe această temă sînt citați astfel de indicatori: 10% dintre oamenii aflați într-un supermarket sînt gata să fure în orice clipă, 10% nu o vor face sub nicio formă, iar 80% șovăie. Cumpărătorilor le revin cca 44% dintre furturi, angajaților – o treime dintre cazuri, mai fură și furnizorii de mărfuri. 

Statistica spune că în Franța, spre exemplu, hoții fură cca 1,4% din cifra de afaceri a supermarketurilor. În UE, lider la acest capitol este Marea Britanie – 2%. Urmează în rating grecii, portughezii, austriecii și spaniolii. În cazul Moldovei, potrivit proprietarilor de magazine mari, pierderile ajung la 3% din cifra de afaceri. Deși, de facto, o statistică exactă a furturilor din supermarketuri nu există și nici nu poate exista. Unu – pentru că doar într-un singur caz din zece hoțul este prins de mînă. Doi – pare straniu, dar magazinele nu se grăbesc să publice asemenea cifre și nu prea doresc să vorbească despre aceasta.

„Creșterea furturilor este rezultatul unui fenomen dublu, spune administratorul unui supermarket de rețea din capitală, care ne-a rugat să nu divulgăm denumirea magazinului. Pe de o parte, se reduce numărul angajaților din sălile de comerț. Pe de alta, crește volumul mărfurilor din diferite categorii de preț, la care există acces liber.”

Interlocutorul nostru menționează că e dificil să faci un portret comun al hoțului din magazin – acesta poate fi și un narcoman, și o doamnă bine îmbrăcată. „De cele mai multe ori, în supermarketuri se fură mărunțișuri – de la gumă de mestecat și bomboane de lîngă case pînă la cafea scumpă din sală. Tot ce poate fi ascuns sub haine. Mărfurile pot fi scoase din magazin pe corp, în poșete de damă, borsete, ghiozdane… Schimbă etichetele, lipesc codurile de bare de pe mărfurile ieftine pe cele scumpe, practică chiar și substituirea directă a mărfurilor. La noi a fost prins un bărbat care a încercat să pună în cutia unei paste de dinți ieftine un „Colgate” scump. Ceea ce nu poate fi trecut pe lîngă casă este consumat nemijlocit în sală. Au fost cazuri în care paznicii au prins vizitatori care mîncau produse.”

”Sub acoperirea” cleptomaniei

Potrivit administratorului, furturile din magazine pot fi clasificate în externe și interne. Din prima categorie fac parte cazurile de furt la care participă doar cumpărătorii, din cea de-a doua – cele în care înșiși angajații supermarketului se dovedesc a fi cu mîna lungă. Se consideră că furturile externe pot fi mai lesne prevenite – deoarece e mai ușor să-i depistezi pe hoțomani printre cumpărători.

Interlocutorul nostru a evidențiat următoarele grupuri de risc printre cumpărători: păturile socialmente vulnerabile ale populației, adolescenții, grupurile profesioniste și cleptomanii. Majoritatea specialiștilor au o atitudine sceptică față de ultimii, deoarece printre hoți există prea puțini oameni care într-adevăr suferă de cleptomanie. Majoritatea furturilor le revine oamenilor responsabili, care își justifică faptele prin cleptomanie.  

Potrivit angajaților supermarketurilor din capitală, fiecare categorie de hoți este specializată pe anumite produse. Spre exemplu, copiii preferă dulciurile. Cei din păturile social vulnerabile – seturi-standard de produse alimentare (conserve, cașcaval ambalat, salam, ceai, cafea), la care adesea adaugă o sticlă, două de alcool.

Profesioniștii caută mărfuri compacte și scumpe, gen caviar, pește roșu, băuturi scumpe, ceaiuri și cafele de elită. Tot ei urmăresc lucrurile, gențile, borsetele lăsate de alți cumpărători fără supraveghere. Supermarketul nu duce răspundere pentru asta, dar aceste furturi adesea devin virale, se discută pe rețelele de socializare și astfel afectează imaginea magazinului.

Marketurile mici sînt mai avantajate 

Adesea furturile devin posibile nu în pofida, ci datorită regulilor din magazine. Paradoxal: un magazin mai mare oferă mai multe posibilități pentru furturi. Cele mai mari pierderi de pe urma furturilor le suportă cele mai mari magazine de rețea din Chișinău.

„Dacă e să comparăm datele privind furturile din supermarketuri cu cele din magazinele relativ mici, concepute pentru un număr mic de zone rezidențiale, formal magazinele mici se bucură de niște avantaje, consideră interlocutorul nostru, administratorul unui mare magazin de rețea. O sală de comerț mică este în vizor, ea poate fi lesne controlată de cîțiva vînzători. Iar suprafețele mari înseamnă mai multe riscuri și cheltuieli pentru paza magazinului. Voi exemplifica printr-un caz: într-un supermarket din centrul orașului panourile publicitare din sala de comerț acopereau total vizorul majorității camerelor video. Este un factor de risc, poate nu evident, dar unul foarte important. Eu cred că sistemul de securitate a supermarketului are nevoie de aceeași atenție ca și sistemele de livrare, publicitate, comercializare și staffing. Atunci interesele de securitate vor fi luate în calcul nu numai la organizarea spațiului comercial, dar și la selectarea și instruirea personalului.”

Prînz și cină la locul de muncă

Dacă vorbim de furturile comise de angajații supermarketului, ei au mult mai multe tentații decît cumpărătorii. La fel - și posibilități de a-și însuși o marfă sau alta: el poate acționa de sine stătător, în cîrdășie cu colegii și chiar cu cumpărătorii, practic el poate comite furtul la orice stadiu de livrare a mărfii de la furnizor la cumpărător.

„Unii vînzători preferă să ia micul dejun, prînzul și cina la locul de muncă, și să consume produse pe care le comercializează”, a menționat unul dintre interlocutorii noștri.

Majoritatea supermarketurilor consideră că anume casele prezintă zona celor mai înalte riscuri. În multe magazine cca jumătate dintre furturile comise de angajați le revin anume casierilor. Spre exemplu, de comun acord cu cumpărătorul, casierul poate falsifica codul (în locul codului de bare al unui coniac este scanat codul unei sticle de bere). Adesea supermarketurile își selectează angajații dintre locuitorii blocurilor învecinate, în aceste cazuri cîrdășia cu cumpărătorii este mult mai frecventă.

Dintre cele mai des utilizate metode de furt putem numi manipulările cu bonurile de casă: una și aceeași marfă este scanată de două ori. După plecarea cumpărătorului neatent, casierul, uneori de comun acord cu paznicul, anulează pozițiile ”în plus” și își însușește banii.

Sistemul „biciul și turta dulce”

Supermarketurile procedează dur cu angajații hoțomani. Rețelele mari, de regulă, îi introduc în ”listele negre” ale angajaților suspecți, ceea ce le închide acestora definitiv calea spre supermarketurile rețelei date. Există cazuri în care magazinele și companiile apropiate lor fac schimb de asemenea liste.  

În ultimul timp, într-un șir de supermarketuri s-a făcut simțită următoarea tendință. Angajatul prins cu furtișag pentru prima dată nu este alungat imediat. Șefii întrețin cu el discuții educative, din salariu i se reține costul mărfii furate, i se aplică pedepse administrative (se pot limita la avertizare, mustrare sau amendă). Cauza – salariile relativ mici de 3-4,5 mii de lei fac ca magazinele din Chișinău să ducă lipsă de cadre calificate.

Totodată, în multe întreprinderi de comerț există sistemul ”biciul și turta dulce” pentru personal. „Biciul”-standard presupune verificarea casierilor și a angajaților din sala de comerț, cumpărături de control prin persoane interpuse, vizionarea detaliată a înregistrărilor video și alte metode prin care personalul este ținut mereu într-o ușoară tensiune. Pe post de ”turte dulci” pot fi utilizate primele pentru procentul mic de pierderi neproductive (inclusiv furturile), reduceri la efectuarea cumpărăturilor în rețeaua de magazine. 

Chemarea poliției – o măsură extremă

Magazinele procedează diferit în cazul hoților identificați. „Dacă a fost prins cu furtul un om cu adevărat nevoiaș sau o bătrînică care nu a achitat costul unui pachet de paste, nimeni nu va chema poliția. Ne limităm la o discuție educativă și rambursarea mărfii. În cazul unui adolescent, ne străduim să-i chemăm la noi pe părinții sau rudele lui, discuția educativă are loc în prezența lor. Pe cei prinși cu furturi de mai multe ori, în mod principial, îi dăm pe mîna justiției”, spune reprezentantul serviciului de pază al unui supermarket de rețea.

Și exemplifică cu un caz recent: paza l-a reținut și predat poliției pe un chișinăuian de 43 de ani, bănuit că a furat de mai multe ori produse alimentare din magazin. A fost identificat datorită înregistrărilor făcute de camerele de supraveghere, din care se vede cum omul lua marfa de pe rafturi și pleca fără a achita produsele. Au fost mai multe furturi timp de o lună, pierderile fiind estimate la 1700 de lei.

Din spusele reprezentantului serviciului pază, legea nu-i permite paznicului să verifice lucrurile personale ale cumpărătorului. O pot face doar angajații poliției care întocmesc respectivul proces verbal. De aceea, la magazin se insistă ca omul să demonstreze el însuși ce are în buzunare sau în geantă, dacă există certitudinea că a comis un furt. Dacă acesta nu e de acord, angajații pot telefona la poliție pentru a raporta cazul. 

În prezent, sustragerea în proporţii mici din avutul proprietarului prin furt se pedepsește administrativ cu o amendă de 1,5-3 mii de lei sau muncă neremunerată în folosul societății timp de 40-60 de ore. Sustragerile în proporţii mici se consideră cele ale căror valoare în clipa săvîrșirii lor nu depășea 20% din salariul mediu pe economie. Furturile în proporții mai mari se pot solda cu un dosar penal încadrat la art. „Furt”. Pedeapsa: amendă între 13 și 27 de mii de lei, muncă neremunerată în folosul societății timp de 180-240 de ore sau detenție pe un termen de 4 ani.

De cele mai multe ori, suma bunurilor furate din supermarketuri corespunde doar unei pedepse administrative, hoțul neriscînd urmărire penală. Pentru a reduce furturile, administrația multor magazine din capitală se pronunță în favoarea modificării mecanismului de tragere la răspundere administrativă în aceste cazuri. Cei de la supermarketuri susțin că, în cazul furturilor în proporții mici, unde mărimea prejudiciilor este nesemnificativă, polițiștii ori nu reacționează, ori vin la fața locului peste un timp îndelungat, după mai multe apeluri telefonice. 

 

Citește-ne pe Twitter, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load