Criza energetică stiri: 1523
Cutremure stiri: 271
Preşedintele stiri: 3385

«Sub ținta» teroristului: Cine stă în spatele valului de alerte cu bombă false?

29 iul. 10:00 (reactualizat 29 iul. 19:05)   Analitică
9457 0

Seria de relatări anonime despre dispozitivele explozive, care ar fi plasate în diverse clădiri și obiecte, s-a rostogolit prin Moldova, activitatea a zeci de instituții din Chișinău și alte orașe fiind astfel perturbată.

Oamenii legii și serviciile specializate trebuie să reacționeze la fiecare mesaj, să evacueze oamenii în zone sigure și să verifice încăperile. Experții atenționează, că este vorba despre o acțiune bine organizată și planificată, menită să provoace panică și să destabilizeze situația în țară.

Conform statisticii, de cele mai multe ori anunțurile false privind acte de terorism vin de la adolescenți, persoane aflate sun influența alcoolului sau a drogurilor, sau cu boli psihice. Însă în prezent tot mai des răsună versiuni privind contextul politic sau regional, inclusiv reieșind din riscurile pentru securitatea națională, ce decurg din conflictul militar în țara vecină. În același timp, înșiși autorii mesajelor despre bombele plasate se prezintă ca adepți ai mișcărilor naționaliste, se ascund în spatele unor teze politice și motive ideologice.

Scenariile autorilor «atacurilor teroriste»

«Terorismul telefonic» – un mesaj deliberat fals privind un act terorist iminent sau o crimă, făcut printr-un apel telefonic. Un atare mesaj ar putea fi trimis și în alt mod, să zicem printr-un sms , o scrisoare obișnuită sau prin poșta electronică. De cele mai multe ori este vorba despre prezența unui dispozitiv explozibil într-un loc public.


De regulă, infractorul urmărește diverse scopuri: distragerea atenției serviciilor speciale de la sarcinile reale, încălcarea ordinii publice, perturbarea activității întreprinderilor și organizațiilor, uneori – pur și simplu din huliganism. În cazul apelurilor telefonice sau a mesajelor audio, răuvoitorii deseori folosesc mijloace de modificare a vocii, inclusiv programe și dispozitive speciale. Uneori, după conversație, telefonul este pur și simplu nimicit.

În ultimul timp, în Moldova a fost înregistrat un număr-record de mesaje false despre bombe plasate, venite prin poșta electronică sau la numărul 112. Asemenea incidente se înregistrau aproape zilnic, ele destabilizau activitatea organelor centrale și a autorităților locale, precum și a diferitor obiecte.

Printre acestea – parlamentul, guvernul, Ministerul justiției, primăria capitalei, Aeroportul Chișinău, gările auto, instituțiile medicale și de educație, piața centrală, mănăstirea Ciuflea, parcul Ștefan cel Mare, oficiul FinComBank de pe str. Pușkin, clădirea Moldtelecom. Brigăzile de geniști au fost chemate la Căușeni, Soroca, Ialoveni și Hîncești, unde chipurile ar fi fost minate clădirile centrelor multifuncționale ale Agenției servicii publice. În toate aceste cazuri obiecte suspecte sau interzise nu au fost depistate.

Primele alerte false de acest gen au apărut la începutul lui iulie, și durează întreaga lună. Un șir de anunțuri făcute la telefon și prin poșta electronică a fost înregistrat pe 25-26 iulie – privind plasarea unor obiecte explozive în 43 de locuri, dintre care 23 la Chișinău, 13 la Bălți și 7 în Găgăuzia. «Țintă» din nou au devenit Aeroportul Chișinău, clădirea parlamentului, primăria capitalei, precum și consulatele României și Ucrainei la Bălți, mai multe școli, universități și centre comerciale.

Detalii deosebite despre mersul anchetei privind alertele cu bombă false nu au fost dezvăluite, însă conform unor date oamenii legii au dat de urma primilor suspecți. De investigarea mesajelor false despre bombele plasate se ocupă Procuratura pentru combaterea crimei organizate și cauze speciale (PCCOCS) împreună cu Inspectoratul Național de Investigații. Pentru anunțurile false privind acte de terorism, Codul Penal prevede o pedeapsă în formă de amendă între 27,5 mii și 42,5 mii de lei, între 180 și 240 ore de muncă neremunerată în folosul comunității sau privațiune de libertate pînă la 2 ani.

Cu privire la cel mai recent caz, poliția a anunțat că unul dintre autori a fost identificat, fără a oferi careva informații detaliate. «S-a demonstrat, că apelurile telefonice au venit din Moldova, iar mesajele trimise în adrese electronice au fost inițiate peste hotare, ceea ce necesită atragerea structurilor internaționale în procesul de investigare », - declară reprezentanții MAI. Conform datelor poliției, oamenii legii au acumulat probe privind toate cazurile înregistrate și le-au transmis Procuraturii Generale.

Autoritățile au cerut ajutorul serviciilor specializate din țările în care au fost depistați autorii mesajelor privind bombele plasate. Serghei Rusu, șef interimar al PCCOCS, a spus că anchetatorii au cerut informații de la colegii lor din Federația Rusă, Marea Britanie și Franța. «Ei au o experiență bogată de investigare a exploziilor și actelor de terorism. Al doilea aspect – ei pot acționa. Posibilitățile poliției naționale a RM diferă de posibilitățile poliției din Marea Britanie», - spune Rusu.

Inițiatorii «atacurilor teroriste» de fiecare dată «propun» scenarii diferite. Duminică, 24 iulie, autorul scrisorii expediate în zeci de adrese electronice, s-a prezentat drept un blogger și tiktoker popular poreclit Nekoglai, care s-a născut și a crescut la Chișinău, iar în prezent este stabilit în Rusia. El a anunțat despre niște dispozitive explozive în aeroport, pe stadionul «Zimbru», în toate gările auto și centrele comerciale din Chișinău. În plus, a declarat că au fost minate podurile din capitală: pe străzile Ismail și Mihai Viteazul și pe viaductul din sectorul Botanica.

Altă dată niște necunoscuți au anunțat că fac parte dintr-o organizație naționalistă numită Himmler Kult. În mesajele privind minarea unui număr de 50 de obiecte ei au cerut începerea acțiunilor militare împotriva regiunii transnistrene, anularea integrării în UE și NATO, lichidarea UTA Găgăuzia ș.a. «În caz de refuz sau ignorare noi vom teroriza întreaga populație, indiferent de gen sau vîrstă », - se spune în scrisoarea doldora de greșeli gramaticale și ortografice.

Autorul altui mesaj despre o bombă plasată în parlament susține că face parte din organizația Dirlewanger Legion și este dezamăgit de faptul, că moldovenii nu au curajul să atace regiunea transnistreană. El menționează că a plasat 30 de dispozitive explozive care vor exploda dacă nu-i vor fi transmiși 10 bitcoini.

În unul dintre primele mesaje privind minarea aeroportului, pe 3 iulie, un necunoscut scrie că în interiorul clădirii în 10 locuri au fost plasate substanțe explozive. El susține că este un terorist rus cu probleme de ordin psihic. «În mintea mea eu îs un psihopat», - a scris el și a cerut comunicarea cu el doar prin canalul de Telegram.

De la motive personale la contextul politic

Cei din MAI subliniază că prin asemenea acțiuni răuvoitorii pot distrage serviciile speciale de la sarcinile reale. Fiecare verificare înseamnă cheltuieli importante, inclusiv pentru atragerea personalului, menținerea performanței de funcționare a dispozitivelor de deminare, costurile combustibilului pentru vehiculele speciale.

Întreruperea activității unor întreprinderi și organizații, cum ar fi aeroportul, gările auto sau băncile poate provoca pierderi semnificative în formă de profit pierdut. Plus la asta, există riscul ca serviciile speciale deprinse cu sutele de apeluri false să nu reacționeze adecvat la următorul apel, care ar putea fi veridic, precum și persoanele civile ar putea refuza evacuarea, din aceleași motive.

Statistica acestui gen de infracțiuni în diferite țări arată că de cele mai multe ori anunțurile false privind acte de terorism vin de la adolescenți, persoane aflate sub influența alcoolului sau a drogurilor , precum și cu tulburări psiho - neurologice.

Totodată, anunțurile privind minarea falsă pot fi făcute din motive personale (spre exemplu, întreruperea unei ședințe de judecată, ne-dorința de a studia sau munci, întîrzierea la avion, crearea problemelor pentru concurenți, datornici ), pentru soluționarea situațiilor de conflict (din motive de răzbunare), din huliganism sau curiozitate (pentru a testa sistemul de reacționare la amenințările teroriste). Există cazuri de șantaj și înaintare a cerințelor de achitare a unor sume mari de bani pentru încetarea teroarei. Uneori infracțiunile nu au un motiv (spre exemplu, cele comise de persoane care suferă de boli psihice).

În cazul Moldovei, deseori răsună versiuni privind contextul politic sau regional, inclusiv reieșind din riscurile pentru securitatea națională, ce decurg din conflictul armat din regiune și discuțiile despre posibilitatea implicării Transnistriei în acest conflict. Asemenea paralele provoacă și înșiși autorii mesajelor despre bombele plasate, care se prezintă ca adepți ai mișcărilor de orientare naționalistă și se ascund în spatele tezelor politice și a motivelor ideologice.

În Moldova «terorismul telefonic» este cea mai frecventă infracțiune între cele cu caracter terorist. În practica organele de drept și a instanțelor de judecată există acum multe cazuri din această categorie, aproape absurde. În majoritatea cazurilor răuvoitorii nu înțeleg gradul de responsabilitate, ei încearcă în acest fel să-și atingă scopurile personale. Iar principala lor greșeală este convingerea că nu vor fi găsiți.

Dacă în comiterea infracțiunii este implicată o organizație criminală sau un grup de persoane care acționează din afara țării și folosește soluții tehnice moderne pentru a-și pierde urmele în spațiul cibernetic, așa cum probabil se face în prezent, oamenii legii ar putea avea nevoie de mai mult timp și de ajutorul colegilor din alte țări pentru a-i depista pe răufăcători. Falșii teroriști de prin partea locului, de regulă, pot fi găsiți mult mai repede și trași la răspundere penală cu repararea prejudiciului cauzat.

Astfel, în iulie procurorii au anunțat despre reținerea unui bărbat de 37 de ani din Nisporeni, care era la evidența psihiatrului și a anunțat despre plasarea unui dispozitiv explozibil într-un bloc rezidențial din sectorul Buiucani. Tot în iulie a fost trimis în judecată dosarul unui adolescent, care anterior anunțase despre șapte minări false în Găgăuzia – în școli și în cimitirele din Ciadîr-Lunga, Comrat și Vulcănești. Pentru a-și ascunde identitatea, el trimitea mesajele prin poșta electronică, dar oamenii legii l-au depistat.

Pentru Noi.md , unul dintre judecătorii Curții Supreme de justiție a menționat, că în jurisprudență demult există noțiunea de mesaj deliberat fals, și fiecare situație concretă judecătorul trebuie să o analizeze separat : «Într-un caz este un act de huliganism, în altul – un adult aflat în stare de ebrietate se căiește ulterior: “prostul de mine, nu credeam că…”. Dacă judecătorul condamna persoana la privațiune de libertate pentru o atare infracțiune, înseamnă că aceasta ori avea antecedente penale, ori este un alcooloc, ori există alte circumstanțe. Judecătorul nu poate emite aceleași verdicte pentru toți, fără a ține cont de circumstanțe : a fost sau nu judecat, are sau nu familie, care a fost motivul infracțiunii, și așa mai departe, toate se iau în calcul».

Potrivit interlocutorului nostru, anterior judecătorii, de regulă, încercau să nu condamne infractorii la pedeapsa maximă – privațiunea de libertate - și să țină cont de toți factorii, care au precedat apelului telefonic sau mesajului trimis la poșta electronică. «Cum se vede, acum situația s-a schimbat, este vorba nu despre un incident unic, ci despre caracterul de masă, organizat al mesajelor false, cu consecințele respective, fapt care tot trebuie luat în vedere la stabilirea pedepsei», - menționează interlocutorul nostru.

Noul regulament «va curma acest circ»

Conform calculelor MAI, alerta falsă cu bombă costă bugetul între 15 și 60 mii de lei pentru verificarea la o singură adresă. În fiecare caz aparte, stipulează protocolul, la fața locului merg toate serviciile specializate: poliția, pompierii, salvatorii, Bombteh. Urmează evacuarea oamenilor din clădirea supusă verificării, în anumite situațiie traficul pe străzile adiacente trebuie oprit.

Mai bine de zece dintre alertele cu bombă se refereau la Aeroportul internațional Chișinău, activitatea căruia a fost periclitată. În unele cazuri necunoscutul anunța despre dispozitivele explozive la bordul unor nave aeriene. Revenirea la regimul normal de activitate se face peste aproximativ două ore de la începerea verificării. Dai cauza frecventelor alerte din ultimul timp, care au continuat și zilele trecute, transportatorii aerieni, conform calculelor, au suferit daune în sumă de cca 100 mii de euro.

Compania Air Moldova și operatorul FlyOne informează pasagerii , că din cauza reținerilor decolării și aterizării pe aeroportul Chișinău, se rețin și verificările tehnice planificate, și lucrările de deservire tehnică a avioanelor. Ceea ce , respectiv, se lasă cu lanțul de rețineri ale zborurilor.

«Este vorba nu doar despre transportatorii aerieni, dar și despre companiile de handling, sau companiile care prestează servicii pasagerilor și asigură deservirea tehnică a aeronavelor. Probabil, disconfortul maxim îl suportă pasagerii aerieni, nevoiți să aștepte evacuarea, să treacă repetat controlul, într-un final – cei care întîrzie la zborurile lor și eventual – la zborurile legătură», - spune Rodica Russu, ofițer de presă a Aeroportului Internațional Chișinău.

MAI propune modificarea Codului penal cu introducerea unor pedepse mai severe pentru inițiatorii alertelor false. După introducerea amendamentelor, plafonul amenzilor va spori, suma maximă fiind de 150 mii de lei. Va mai fi prevăzută și pedeapsa în formă de privațiune de libertate pe un termen de 2 - 5ani. Noua redacție a articolului CP stipulează circumstanțele agravante, care pot face ca pedeapsa să ajungă la 12 ani de detenție.

Lilian Carp, deputat PAS, spune că autoritățile vor elabora noul regulament de reacționare la alertele cu bombă. «Noi avem anumite reguli, conform cărora trebuie să se acționeze în cazul alertelor cu bombă. În alte țări, aceste reguli cu atragerea serviciilor speciale au alt regim. În Moldova, lucrurile stau așa cum stăteau în perioada sovietică. Din discuțiile pe care le-am avut cu ministra de interne, regulamentul dat trebuie revizuit, pentru a curma acest circ. Va fi elaborat un alt regulament privind modul de reacționare în asemenea situații», - a spus deputatul.

O parte componentă a unui plan mare, îndreptat împotriva Moldovei?

Experții în domeniul securității menționează, că numărul mare de alerte cu bombă sugerează că această activitate este coordonată din afara țării, dat fiind că cetățenii RM nu dispun de resurse și platforme informaționale pentru a masca acțiunile de acest fel. În opinia lor, atacurile teroriste false aparțin unui grup de persoane sau unei organizații, și au menirea să provoace panică în societate, dar și să testeze capacitatea instituțiilor publice de a reacționa la posibilele acte teroriste.

Ana Revenco, ministra afacerilor interne, crede că aceste alerte pot ține de evenimentele din Ucraina vecină. «Dat fiind că avem un război la hotar, ne-am așteptat la asemenea provocări. Vedem că scopul lor este producerea de panică în societate sau chiar testarea reacției sistemului de apărare. MAI este gata să reacționeze operativ la situațiile de acest gen», - spune Revenco. Potrivit ei, numărul alertelor false este fără precedent. Șefa de la interne contează pe aceea, că parlamentul va ajusta legislația pentru a ține cont de noile provocări ”atipice”.

Conform altei versiuni, pe care a expus-o pe pagina sa socială ministrul justiției Serghei Litvinenco, în spatele evenimentelor din această lună ar putea sta fostul lider PDM Vladimir Plahotniuc. Șeful ministerului justiției a amintit despre 7 iunie, 2019 : «atunci Plahotniuc, care nu dorea să se împace cu plecarea sa de la putere, a organizat tot felul de “alerte cu bombă” în parlament și alte instituții publice». La începutul lui iulie instanța examina cererea procurorilor de arestare în lipsă a lui Plahotniuc în dosarul Metalferos, și de plasare în arest a ex-directorului SIS Vasile Botnari. Atunci au pornit alertele cu bombă în instanțele de judecată.

Dar răsună și opinii cum că alertele false pot fi parte a unui plan mare, îndreptat împotriva Republicii Moldova. În țara în care frecvența alertelor cu bombă false depășește toate recordurile, au loc schimbări și în domeniul economic, așa că orice investitor străin va fi foarte precaut înainte de a lua o decizie privind investițiile. În plus, pe acest fundal sporește gradul de anxietate a cetățenilor, sentimentul de incertitudine, impresia unor riscuri înalte de securitate și a lipsei de protecție din partea statului.

Vladimir Socor, expertul fundației Jamestown, crede că alertele cu bombă se fac pentru a panica cetățenii, a le insufla sentimentul de nesiguranță, îndoiala că structurile statului se pot isprăvi cu destabilizarea. În opinia sa, nu Rusia este autoarea acestor atacuri, deși asta sugerează multe dintre falsele alerte cu bombă. El menționează, că azi Moldova nu este o prioritate în politica externă a FR, și în condițiile războiului cu Ucraina prezintă un interes limitat. «Însemnătatea politică a acestor alerte cu bombă, indiferent cine stă în spatele lor, este să sublinieze caracterul intern al vulnerabilităților Republicii Moldova», - a menționat Socor în emisia unui post TV privat.

Experții menționează că pe fundalul acutizării situației în regiune, societatea moldovenească percepe orice mesaj despre un act de terorism ca pe un semnal informațional despre pericolul potențial de violență teroristă. În opinia lor, pentru a preveni atacurile cu bombă false, va trebui intensificată colaborarea instituțiilor publice cu serviciile respective din alte țări, și în Vest, și în Est, precum și perfecționarea legislației în domeniul securității și protejării propriului popor. Dacă anterior se credea că fenomenul terorist nu prezintă pericol pentru securitatea națională, recentele evenimente din țară și regiune subliniază necesitatea acordării unei atenții sporite acestor lucruri.

Victor Surujiu

1
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

După remanierile de cadre din guvern, situația
Cartea neamuluiКатрук Валерий
Balade despre strămoșiСандуляк Владислав