Сu ”tehnologiile” prin viață: nu oamenii muncesc, ci roboții

Сu ”tehnologiile” prin viață: nu oamenii muncesc, ci roboții

Partea întîi

Tot ceea ce adineaori părea o născocire a fantaștilor, azi devine realitate a vieții, ba chiar o rutină zilnică. Pe cînd cel mai apropiat viitor ne poate năuci cu și mai multe noutăți, noțiunea de ”economie digitală” din categoria teoriilor abstracte intră în viața de zi cu zi. Sîntem noi gata să trăim și să muncim într-o lume nouă?

Pentru sine sau pentru oameni?

Așadar, ce este economia digitală? Ca orice altă noțiune modernă, aceasta nu are o definiție stabilă general acceptată. Există un întreg spectru de asemenea definiții. Inițial, noul termen menit să caracterizeze tendințele din economia mondială „digital economy”, a fost propus în anul 1995 de către canadianul Donald Tapscott, specialist în afaceri și consulting. În lucrările sale Tapscott descrie cum poate și trebuie să se schimbe modul de trai al oamenilor sub influența tehnologiilor informaționale și de comunicare, dar și pune accent pe relațiile dintre utilizatori, în special, pe posibilitățile interacțiunii în rețea a persoanelor din diverse zone geografice, sfere de activitate etc. Anume creșterea în avalanșă a relațiilor informaționale stă la baza noii economii.

Unii specialiști consideră că ”economia digitală” este un domeniu de activitate aparte, specific, care poate exista cu de la sine putere, adică poate procesa datele - acea informație ”digitală” și aduce profit, fiind total autosuficientă. În același an 1995 specialistul american Nicolas Negroponte, angajat al Institutului de Tehnologie din Massachusetts, a opinat că este vorba despre o economie care trece de la procesarea atomilor la procesarea biților, adică din lumea materială în cea virtuală. În opinia lui, o asemenea economie este imposibilă.

„Personal, nu sînt interesat de o asemenea economie, - spune docentul Iurie Pușneac, candidat în științe tehnice. – Chiar dacă aceasta face bani, fie și mari, ea nu seamănă grîu, nu produce oțel, nu construiește case, cu alte cuvinte, nu vizează viața oamenilor. De aceea, cea de-a doua interpretare a noțiunii de economie digitală este pentru mine mai plauzibilă, căci presupune că nu este vorba despre o oarecare parte specifică a economiei, ci despre încă o treaptă în dezvoltarea economiei tradiționale, clasice. Adică, pornind de la lumea antică, economia în sine urcă mai multe trepte și astăzi ajunge la cea de-a patra treaptă, pe care o putem numi digitală, din simplul motiv că la baza ei stă procesarea informației și tehnologiile informaționale. Anume ele devin utilizabile și în sferele tradiționale, care în rezultat capătă niște calități și avantaje noi sau apar domenii noi.

Majoritatea specialiștilor împărtășesc această interpretare a noțiunii de economie digitală. Anume ea este prețioasă, deoarece nu ne îndepărtăm de la sarcinile concrete ale omenirii, ci vedem în ea posibilitatea de a satisface necesitățile oamenilor. Principalele țări pun anume o astfel de economie la baza viitoarei prosperări. Întîi de toate, este vorba despre așa-zisul program 4.0, implementat de Germania și copiat de programele de stat ale multor țări. Dar acestuia îi este caracteristică o anumită restricționare, dat fiind faptul că se limitează doar la industrie. Japonezii însă au mers mai departe. Programul lor se numește «Societatea 5.0» și este menit să soluționeze nu doar problemele de producere, dar și pe cele sociale, inclusiv îmbătrînirea populației, prelungirea vieții și asigurarea prosperității chiar și pentru păturile cele mai sărace. Se pune problema ca oamenii în etate să se simtă necesari, satisfăcuți, înstăriți. În acest fel niponii utilizează tehnologiile avansate pentru a rezolva tradiționalele probleme umane.

În afară de liderii recunoscuți, sarcini interesante își propun şi China, și Rusia. În Rusia discuțiile serioase pe marginea economiei digitale, la nivel legislativ și la cel al programelor de stat, au început anul trecut.

„Reușim oare? Dacă ținem cont de dimensiunile enorme ale țării și de problemele birocratice mari, nu va fi o treabă ușoară, - crede Iurie Pușneac.– Totuși potențialul țării este unul bun și oricum se va reuși ceva”.

O informație de ultimă oră confirmă că ”oricum se va reuși ceva”. Conform ratingului ONU, efectuat la fiecare doi ani, în scopul determinării nivelului soluțiilor tehnologice și a numărului de servicii electronice în cele mai mari orașe ale lumii, în anul 2018 Moscova a luat primul loc între 40 de orașe, depășind Londra, Parisul, Amsterdamul și New-York-ul.

Pietrele de temelie și «pilonii»

Pe ce pietre de temelie se bazează economia digitală? Unu – cibernetica, concepută și formulată de Nobert Wiener ca știința universală privind administrarea. Doi – criptografia. De ce? Pentru că economia digitală acordă o atenție foarte mare problemelor de securitate și veridicitate a informației, care pot fi atinse doar prin utilizarea metodelor criptografiei. Trei - supercalculatoarele. Toate țările avansate, inclusiv China, Japonia, SUA construiesc calculatoare specializate foarte puternice, care există într-un exemplar-două în țară. Patru - calculele cuantice. În țările avansate acum se încearcă crearea unor computere principial noi, bazate pe principiile mecanicii cuantice. În rezultat, se va ajunge la aceea că asemenea computere vor funcționa la viteze nebune, imposibile în cazul computerelor obișnuite. Mai există și așa-zisele calcule cuantice. Această tehnologie presupune că veți efectua calculele necesare nu în computerul personal, ci expediindu-le într-un ”nor”, care poate fi susținut de sute și chiar mii de computere, iar calculele vor fi distribuite în așa fel, ca să obțineți garantat rezultatul în cel mai eficient mod. Este o realizare foarte importantă, căci comanditarul este eliberat de orice griji, doar achită serviciul și îl primește imediat și calitativ.

O altă componentă a economiei digitale este internetul pe bandă largă sau de mare viteză. La viteze mai mari, putem transmite volume mai mari de informații într-o unitate de timp, putem transmite și primi informații foarte exacte. Internetul de mare viteză deschide oportunități, practic, nelimitate pentru schimbul de informații. Putem transmite filme, video-uri on line, sunete, orice masive de date.

Evident, unul dintre ”pilonii”, pe care stă economia digitală este inteligența artificială. Tehnologiile inteligenței artificiale (IA) includ așa elaborări ca instruirea mecanică, recunoașterea imaginilor și a vorbirii. IA este utilizată în tehnologiile informaționale și de comunicare, industria media, retail, sănătate etc. Conform McKinsey, cele mai mari companii tehnologizate investesc anual în IA între 20 și 30 mild. de dolari, iar cele de startup - între 6 și 9 mild. dolari. La etapa actuală IA este cel mai bine implementată în trei domenii: telecomunicații, industria constructoare de mașini și în serviciile financiare.

O altă direcție promițătoare este – Internet of Things. Acum acces la internet poate avea persoana, care are nu doar un computer, ci orice dispozitiv, inclusiv de uz casnic. Să zicem, frigiderul dotat cu un mic computer încorporat este conectat la internet. Frigiderul are o pagină web, prin intermediul căreia comunicați cu el. Îi cunoașteți starea curentă, regimurile, conținutul, dacă e sau nu nevoie să-l completați cu produse. Spre exemplu, doriți să aveți în permanență un set de anumite produse: o cutie cu ton, un pachet cu unt, iaurturi. Îi stabiliți frigiderului programul respectiv și nu vă mai preocupați de aceasta. Frigiderul urmărește rezerva de produse și prin internet expediază companiei, care vă aprovizionează cu produse mesajul că are nevoie de o cutie cu ton și de iaurt. În rezultat, o dronă aterizează pe terenul respectiv, descarcă produsele și pleacă. Nu, nu este o fantezie! Există în realitate. Americanii au Internet of Things, în care mașina anunță garajul despre existența unor defecte, comandă anumite piese de rezervă. Adică, obiectele încep să comunice între ele, și nu mai au nevoie de om.

Să pomenim și despre noțiunea big data («date mari»). Cu cît mai detaliat vom caracteriza un obiect, cu cît mai multe informații despre el vom obține și vom procesa, cu atît mai exact va fi rezultatul. În cazul big data este vorba despre masive enorme de informații diverse privind un obiect sau altul. Big data, de regulă, funcționează în paralel cu inteligența artificială, deoarece omul nu este capabil să proceseze un asemenea masiv de date. O fac, în schimb, rețelele neuronice, capabile să se autoinstruiască. Se formează structuri matematice speciale, care pot învăța în baza materialului oferit. Spre exemplu, există date despre astronauții, care au zburat pe Lună și opinia experților despre cum și-ar dori ei să fie astronautul ideal. Închipuiți-vă deci, că din 2 milioane de candidaturi trebuie selectate 10 optimale. Rețeaua o va face timp de 10 secunde. Iată se înseamnă big data plus IA. Însă omul nu mai cunoaște parametrii la care rețeaua neuronică i-a selectat și ce anume a învățat ea din materialul, care i-a fost oferit.

Nu putem trece cu vederea nici tehnologia de blocare, în baza căreia au fost construite cripto-monedele moderne. Tehnologia permite efectuarea tranzacției - adică, transmiterea unei informații valoroase, spre exemplu valută sau obligațiuni contractuale, fără copierea și compararea ulterioară a copiilor – prin metoda distribuirii între numeroși utilizatori-noduri independenți și anonimi.

„Pentru mine, ea este valoroasă nu ca bază pentru construirea unei cripto-monede, ci ca bază pentru crearea așa-numitelor contracte inteligente”, explică Iurie Pușneac.

Acest algoritm al computerului, menit să încheie și să mențină contractele comerciale în tehnologia de blocare, este deschis pentru analizare. Odată creat, el nu poate fi modificat, deoarece toți membrii comunității dispun de acesta. El nu poate fi falsificat sau amăgit. Adică, odată declanșat el va funcționa conform regulilor, care stau la bază și o va face public. Și dacă ați inclus acolo un oarecare contract, tehnologia începe să-l execute, indiferent de dorința Dvs.

În opinia specialistului, contractele inteligente pot modifica substanțial viața economică și chiar politică a țării, căci dacă cineva dintre politicieni va încheia un asemenea contract cu societatea, el nu va putea fi încălcat, deoarece va fi executat de tehnologia de blocare. Tehnologia repartizării registrelor permite efectuarea tranzacției – adică transmiterea unei informații valoroase, spre exemplu – valută sau obligațiuni contractuale, fără copierea și compararea lor ulterioară - prin distribuirea între numeroși utilizatori-noduri independenți și anonimi. Vom sublinia, că tehnologia de blocare este actuală, mai ales, pentru țările și ramurile, în care este mic nivelul încrederii față de bănci, guverne, contragenți etc., deoarece tehnologia este atractivă grație transparenței și gradului său de protecție. Drept exemplu putem numi crowding-ul, alegerile electronice, noile tipuri de protecție a proprietății intelectuale și de identificare a utilizatorilor, microgrid-ul în energetică, contractele inteligente pot fi utilizate în orice alte operațiuni, care necesită schimb de date instant și sigur.

Pe acest drum există un pas – nano-tehnologiile, care funcționează la nivel de atomi și molecule și pot face minuni veritabile și tot felul de tehnologii-smart: «casa inteligentă», «cartier inteligent» și chiar «oraș inteligent». Toate aceste se încadrează în noțiunea economie digitală. «Casa inteligentă» este casa construită conform tuturor legilor ciberneticii. Are numeroși senzori și dispozitive de executare, care îi permit să desfășoare o politică flexibilă, avînd mai multe centre decizionale. Adică, casa Dvs. are o anumită infrastructură, care trebuie menținută. Inginerii o programează, spre exemplu, în așa fel ca temperatura în interior să fie mereu de 22 grade, spre exemplu. Casa are șase dispozitive de menținere cu ajutorul cărora ea decide – să deschidă sau să închidă geamul, să conecteze sau să deconecteze ventilatorul sau climatizorul, să umezească sau nu aerul etc. Iar ”orașul inteligent” presupune că pe seama tehnologiilor este lăsat sistemul de transport, înverzirea și multe altele. Este preconizat că acestea vor avea un caracter de masă spre finele secolului, însă deja există orașe care încearcă să le corespundă. În special, este vorba despre Emiratele Arabe, care construiesc oaze în deșert – cu zgîrie-nori, rezerve enorme de apă, aprovizionare non-stop cu energie electrică etc.

O veritabilă revoluție în economie fac imprimantele -3D. Ce reprezintă acestea? Închipuiți-vă o bobină în care se află un fir din plastic sau orice alt material, care vine, ca în cazul unei mașini de cusut, în capul executor al imprimantei 3D. După care prin intermediul computerului Dvs. îi stabiliți imprimantei forma, pe care aceasta urmează să o creeze. Și pe loc gol ea începe să creeze o piesă de dimensiunile și cu exactitatea pe care i-o stabilește computerul. Poate fi orice piesă: de la un revolver, la o jucărie mecanică, la ceas, ochelari, orice dispozitiv. Diferite imprimante pot avea diferite materiale și în funcție de aceasta pot imprima piese de diferită rigiditate și vîscozitate. Există imprimante simple care imprimă nasturi și foarte complexe, care imprimă clădiri. O astfel de imprimantă de dimensiunile unei macarale, care funcționează, evident, nu pe bază de plastic, dar pe baza aliajului necesar, din care edifică pereții. Americanii deja construiesc asemenea case.

Nu demult această piață nu era foarte mare - cca 6 mild. dolari în anul 2016, dar deja în 2017 sectorul a crescut cu cca 16%, iar numărul total al imprimantelor 3D comercializate a ajuns la 39%. Companiile de consulting dau aprecieri optimiste - în următorii 5 ani creșterea medie anuală a volumului pieței imprimantelor 3D-va ajunge la 33%. Este preconizat că utilizarea tiparului 3D poate ieftini producerea, oferi noi locuri de muncă de calificare înaltă și împreună cu alte tehnologii poate transforma industria.

În viața noastră au pătruns deja dronele, roboții, diverse gadget-uri. Toate acestea fac parte din economia digitală, deoarece permit comunicarea cu anumite sisteme sau îndeplinesc careva lucrări în locul omului. Spre exemplu, tehnologia gen smartdust («praf inteligent»). Termenul descrie dispozitive minuscule (grupuri de roboți), care fac schimb de semnale fără fir și funcționează ca un sistem unic. Smartdust are nenumărate aplicații. Spre exemplu, poate fi presărată pe suprafața teritoriului Dvs. și Vă va informa despre mișcările inamicului. Să zicem, avioanele presară acest ”praf inteligent” deasupra pustiului, după care militarii stau și recepționează ce le transmite ”praful inteligent” și știu imediat dacă pe un drum sau altul se mișcă o coloană de mașini militare. Și le atacă cu dronele.

Încă nu demult era greu să-ți închipui ce profituri vor avea companiile care creează realitatea virtuală. Potrivit Holdingului Goldman Sachs, către anul 2025 lideri la implementarea realității virtuale vor fi jocurile video - peste 11 mild. dolari. și ocrotirea sănătății - peste 5 mild. dolari. Întreaga piață poate depăși 80 mild. dolari. Deocamdată Asia întrece America de Nord la vînzări, dar în SUA are loc o creștere rapidă - de la 97 mil. dolari în anul 2016 la 403 mil. în 2017 – o confirmă raportul SuperData. 

Conform unor prognoze, modificări grandioase ale lumii pot surveni în urma comunicațiilor 5G, care țin de utilizarea undelor milimetrice - 1-100 GH și vor permite creșterea vitezei de transmitere a datelor de zeci de ori. Testele efectuate demonstrează că era 5G este aproape și va începe, probabil, prin anii 2020, după implementarea standardului unic de comunicare - IEEE 5G. Rețelele de nouă generație vor deschide calea automatizării industriale extinse: m2m, transportului fără pilot și descoperirilor reale în domeniul internetului obiectelor. Pentru început tehnologia va fi utilizată în cele mai mari metropole și va putea schimba substanțial economia lor.

Svetlana Derevşcicova

În partea a doua vom relata despre aceea cum își închipuie viitorul Planetei proprietarii celor mai mari companii de tehnologii și ce perspective are, în opinia experților, Republica Moldova în construirea ”lumii digitale”.

 

 

Urmărește-ne pe Facebook, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Sondaj Toate

load