Statele în destrămare ale Americii

Andrei Martianov este unic în felul său. Reprezentant al celui de-al treilea val al exploziei demografice,născut la începutul anilor 60 la Baku, capitala Azerbaidjanului sovietic, el este un important analist militar, specializat în cercetări rusești. Dar Martianov este stabilit în SUA, scrie în engleză pentru un auditoriu global, și strălucește pe blogul său Reminiscence of the Future (Amintiri despre viitor).

Am avut deja plăcerea să recenzez două cărți anterioare ale lui Martianov. În prima dintre acestea, «Pierderea superiorității militare: miopia planificării strategice americane», publicate cu aproape trei ani în urmă, el a demonstrat neîndoielnic: faptul că în domeniul rachetelor Rusia a rămas în urma Americii a fost «o prăpastie tehnologică», și că racheta aeriană «Кинжал», creată în Rusia și capabilă să poarte focoase nucleare, a devenit «o descoperire revoluționară, care a schimbat total regulile de Joc în aspectele geopolitic, strategic, operativ-tactic și psihologic concomitent».

El a descris detaliat cum s-a format «paradigma total nouă» în domeniul războiului și al tehnologiei militare. Apoi a apărut noua lui carte, The real Revolution in Military Affairs (O adevărată revoluție militară), în care el a făcut următorul pas – a explicat, că revoluția făcută la Pentagon de regretatul Andrew Marshall, autorul ideii privind «cotitura spre Asia», de fapt a fost elaborată de teoreticienii militari sovietici încă în anii șaptezeci și a fost numită «revoluția tehnico-științifică».

Noua carte a lui Martianov «Dezintegrarea» încheie trilogia și, în același timp, se deosebește radical de lucrările precedente. Autorul analizează scrupulos, în cele mai mici detalii, destrămarea imperiului. Capitolele consacrate consumului, geo-economiei, energeticii și cursei înarmărilor conțin, plus la altele, o acuzație zdrobitoare în special privind grupările toxice de lobby de la Washington și a mediocrității totale dominante în cercurile politice superioare.

În fața cititorului se desfășoară un tablou complex al interacțiunii forțelor care mișcă elementele politice, ideologice, economice, culturale ale haosului american.

Capitolul trei, consacrat geo-economiei, – este o adevărată satisfacție pentru cunoscători. Martianov arată că geo-economia ca sferă a cunoașterii, despărțită de război și geopolitică, este doar un racket mascat: vechiul conflict militar, «învelit în vălul subțire al intelectualismului științelor politice ». Anume el, susține autorul, este conținutul visurilor lui Huntington, Fukuyama și Bzezinsky.

Această idee a fost dezvoltată în capitolul șase, consacrat elitelor occidentale, alături de spulberarea sarcastică a «mitului despre Henry Kissinger ». În opinia autorului, el «este doar încă un apărător al exclusivismului american, numit eronat realist». De fapt însă, el a fost reprezentantul «bandei incapabile să judece multidimensional».

Oricum ar fi, ei așa și nu pot înțelege logica și urmările discursului ținut în a.2007 de Vladimir Putin la Munchen, în care președintele rus a declarat că perioada unipolarității (un eufemism grosolan pentru hegemonie) s-a terminat, «este moartă și înhumată ».

Cum să nu învingi în războaie

Una dintre aprecierile-cheie făcute de Martianov constă în faptul, că după ce a pierdut cursa înarmărilor și absolut toate războaiele pe care le-a declanșat în sec. XXI, America se agată de geo-economie, care de fapt este «un eufemism pentru sancțiuni interminabile și încercările de a submina economia oricărei țări capabile să concureze cu SUA ».

Drept exemplu, cea mai potrivită este saga despre «Nord Stream-2». Sancțiunile – unicul instrument folosit de SUA pentru a-și opri apusul.

În capitolul consacrat energeticii, Martianov demonstrează că în SUA de la bun început industria șisturilor a fost neviabilă din punct de vedere financiar și că sporirea exportului de petrol s-a datorat faptului că SUA «au sporit cotele, în timp ce Rusia și Arabia Saudită au redus extragerile în încercarea de a echilibra piața mondială ».

În capitolul șapte al cărții, care are ca subiect învingerea Statelor Unite ale Americii în cursa înarmărilor, Martianov dezvoltă tema-cheie, care l-a făcut un veritabil super-star: Statele Unite ale Americii nu-s capabile să învingă în războaie. Este cu totul altceva să impui concurenților un război hibrid, la fel ca și să pricinuiești «suferințe enorme întregii lumi,« de la crearea foametei masive la ucideri nemijlocite ».

Un exemplu concludent este strategia «presiunii maxime» și sancțiunile economice față de Iran. Aceste instrumente, care împreună cu asasinarea generalului Quassem Suleimani fac parte din arsenalul «extinderii democrației», nu au nimic comun cu «geo-economia». Ele reprezintă un element indispensabil al luptei pentru putere, care conform lui Karl von Clauzewitz are ca scop principal al războiului «să-i împunem pe dușmani să îndeplinească voința noastră». Da pentru America «cea mai mare parte a lumii o reprezintă dușmanii».

Martianov se simte obligat să completeze și să renoveze tema în care el strălucește de mulți ani, – echilibrul militar al forțelor. Din spusele sale, apariția rachetelor supersonice «a schimbat pentru totdeauna caracterul războiului». Racheta «Кинжал», intrată în serviciul militar experimental încă în a.2017, are o rază de distrugere de 2 mii de kilometri și «nu poate fi interceptată de actualele sisteme americane antirachetă ».

Racheta manevrabilă supersonică anti-navă, cu motor reactiv 3М22 «Циркон», schimbă total regulile de Joc și în războiul terestru, și în cel marin. În domeniul apărării antiaeriene SUA au rămas colosal în urma Rusiei«și cantitativ, dar și calitativ ».

În afară de aceasta, cartea mai conține critici dure asupra unui fenomen postmodernist. Este vorba despre idealizarea interminabilei fragmentări culturale a societății și despre refuzul de a recunoaște faptul, că «adevărul poate fi cunoscut și poate deveni obiectul unui consens». Anume acest fenomen este cauza actualei restructurări sociale a Statelor Unite. Un alt factor al acestei restructurări, în opinia lui Martianov, este oligarhia, care «de fapt nu este foarte talentată, în ciuda bogăției fabuloase ».

Desigur, Martianov nu a putut evita fenomenul rusofobiei. El bate alarma, fără a se sinchisi în expresii: «Desigur, Statele Unite încă mai pot porni un război împotriva Rusiei, însă dacă o vor face, rezultatul posibil este doar unul – Statele Unite nu vor mai exista, la fel ca și cea mai mare parte a civilizației omenești. Cel mai îngrozitor este faptul, că în Statele Unite există destui oameni, pentru care acest preț nu pare foarte scump ».

Într-un final, intelectul științific rece nu poate să nu se bazeze pe bunul simț și politica pragmatică. Reieșind din faptul că Statele Unite vor ști să evite destrămarea în «teritorii aparte», Martianov subliniază, că «elita» americană are o singură cale de a păstra controlul asupra generațiilor «deșteptate» sau slăbite de droguri» - instalarea tiraniei. Este vorba, în esență, despre o tiranie tehnică, care pentru viitorul apropiat pare a fi o nouă paradigmă inadecvată «îndrăzneață» .

Pepe Escobar