”Stăpînii destinelor”: De ce Curtea Constituțională a șters un capitol enorm din istoria Moldovei?

”Stăpînii destinelor”: De ce Curtea Constituțională a șters un capitol enorm din istoria Moldovei?

A fost modificată numerotarea legislaturilor parlamentului moldovenesc. Deși inovația a avut loc acum o lună, ea continuă să provoace discuții aprinse în comunitatea experților și în clasa politică.  

Una dintre cele mai recente inițiative propuse de democratul Serghei Sîrbu a fost aprobată de Curtea Constituțională (ICC) odată cu recunoașterea rezultatelor alegerilor parlamentare și validarea mandatelor de deputat. Autorul interpelării consideră că este un eveniment istoric, deoarece numerotarea ar trebui să înceapă de la independența țării încoace, nu din timpurile sovietice. 

În rezultat, actualul parlament a devenit unul de legislatura a X-a, nu a XXI-a, fapt ce a trezit nedumeriri în societatea moldovenească, inclusiv comentarii extrem de negative. Un șir de experți și politicieni au văzut în această decizie anumite riscuri pentru actuala statalitate moldovenească și îndeamnă să nu șteargă un întreg capitol din istoria țării. Și mulți utilizatori ai rețelelor sociale au criticat această inițiativă.   

Ceva simbolic

Mulți istorici consideră că bazele noii statalități, întrerupte la mijlocul sec. ХIХ odată cu formarea României, au fost puse în 1917 odată cu formarea Republicii Democratice Moldovenești. În opinia lor, numerotarea legislaturilor trebuie începută din acele timpuri. După ce țara și-a declarat independența, primele alegeri parlamentare au avut loc în 1994. Și atunci chestiunea numerotării devenise temă pentru discuții. Într-un final, s-a decis că primul parlament independent va avea nr.13. Prin această decizie deputații au dorit să demonstreze continuitatea statalității, dat fiindcă și anterior activitatea legislativă a aparținut Sovietului Suprem.   

Democratul Sergiu Sîrbu a declarat că această decizie este greșită și a înaintat inițiativa de a anula regulile de numerotare care au funcționat anterior. Inițiativa de modificare a numerotării legislaturilor parlamentului a fost sonorizată la ședința CC consacrată examinării rezultatelor alegerilor parlamentare din 24 februarie și validării mandatelor de deputat. În dezbateri, Sîrbu a declarat că actuala numerotare ține de perioada sovietică. În opinia lui, corect ar fi ca numerotarea să înceapă de la proclamarea independenței republicii.  

”Echipa PDM dorește să corecteze o greșeală istorică, care ține de acest parlament nou. Opinia generală este eronată, noi nu știm cum s-a făcut anterior numerotarea legislaturilor. Sper că viitorul parlament va fi de legislatura X, și nu XXI. El a fost numerotat din perioada sovietică încoace, dar noi vrem ca el să fie numerotat anume de la independență, pentru ca noi să avem parlamente independente. Eu cred că este ceva simbolic”, a spus Sîrbu.

Reprezentanții ”Platformei Demnitate și Adevăr” (DA), cei ai Partidului ”Acțiune și solidaritate” (PAS) și ai Partidului ”Șor” nu au comentat propunerea lui Sîrbu. Juristul Maxim Lebedinschii, care reprezenta PSRM, și-a exprimat îngrijorarea privind o posibilă încurcătură în identificarea unor proiecte de legi adoptate de o legislatură sau alta. Ca răspuns, Sîrbu a menționat că de anul trecut în legi nu mai este indicată legislatura parlamentului care le-a adoptat. De aceea, crede el, nu pot exista încurcături.  

În rezultat, CC a satisfăcut cererea lui S. Sîrbu. În decizia CC este amintită decizia parlamentului nr.197 din 27 iulie 2018, prin care a fost stabilită data alegerilor parlamentare: în ea se spune despre expirarea mandatului parlamentului de legislatura XX. Din verdictul CC rezultă, că aceasta este ultima mențiune în numerotarea veche și că de aici încolo vor fi luate în seamă doar legislaturile parlamentelor Moldovei independente și suverane. 

”Reieșind din faptul că de la alegerea primului parlament al PM, care a funcționat în perioada anilor 1990 - 1994, și pînă la expirarea mandatului ultimului parlament, ales la 30 noiembrie 2014, în Republica Moldova au fost alese nouă organe legislative, Curtea Constituțională confirmă rezultatele alegerilor în parlamentul de legislatura X din 24 februarie 2019 în circumscripția națională și cele uninominale”, a declarat președintele CC, Mihai Poalelungi.  

Mai jos nu se   poate

Modificarea numerotării legislaturilor parlamentului a trezit discuții aprinse  în comunitatea experților și în rîndul politicienilor.  Mulți comentatori menționează că, pe parcursul mai multor ani, deputatul Sergiu Sîrbu  a fost autorul unui șir de inițiative ambigue cu caracter juridic, dar și politic. Nu doar odată, în privința unui șir de proiecte legislative și propuneri ale sale au răsunat învinuiri, cum că acestea ar fi fost dictate de partenerii străini.   

Sergiu Sîrbu a absolvit facultatea de drept la Universitatea de Stat din Moldova cu specializarea în drept constituțional. După care a făcut masteratul la Academia de administrare publică de pe lîngă președintele RM. La 21 ani a fost angajat în Aparatul președintelui Moldovei, unde a muncit în diferite funcții timp de șapte ani. Într-un interviu, Sîrbu recunoștea că Artur Reșetnicov, care i-a fost profesor și era pe atunci consilierul președintelui Vladimir Voronin în probleme juridice, i-a propus un loc de muncă la președinție. 

S. Sîrbu a devenit cunoscut în perioada alegerilor electorale din 5 aprilie 2009, campanie în care a reprezentat Partidul comuniștilor la CEC. În 2010 a fost ales deputat PCRM, însă în decembrie 2012, a părăsit fracțiunea parlamentară și peste șapte luni a aderat oficial la fracțiunea PDM. ”Îmi vine greu să fac politică de unul singur, eu sînt omul echipei”, a subliniat atunci deputatul. 

În perioada imediat următoare, experții și parlamentarii au tot criticat și inițiativele înaintate de S.Sîrbu, și forma în care erau ele făcute. Multe propuneri, autor sau coautor al cărora a fost el, influențau reorganizarea sistemului social-politic de stat, însă observatorii menționează că adesea acestea erau discutate în culoar, fără a fi consultați cetățenii, iar inițiativele nu făceau obiectul unor dezbateri publice. 

Recent, deputata Maria Ciobanu de la Blocul electoral ACUM menționa într-o postare adresată lui S. Sîrbu, că în cei opt ani de activitate parlamentară ea l-a studiat bine, încă de pe timpurile în care el era membru al fracțiunii PCRM. ”Păreai un tînăr care învață, analizează, într-un cuvînt, credeam că ai șanse să devii un jurist bun și că tu pur și simpliu te-ai rătăcit în politică”, scria Ciobanu.

Potrivit ei, în convorbirile particulare Sîrbu ”spune lucruri normale” și încearcă să-și convingă interlocutorul că nu are posibilitatea să aleagă și că este nevoit să-și joace rolul. Ciobanu este convinsă că în realitate lucrurile stau altfel: ”Ești folosit în cele mai murdare jocuri parlamentare. De multe ori ai prezentat proiecte legislative, al căror conținut îl cunoșteai superficial, deoarece acestea erau scrise unde vrei, numai nu în parlament”. ”Ai decăzut și moral, și profesional. Ai coborît așa de jos, că mai jos nu se poate”, scrie M.Ciobanu și adaugă, că Sîrbu a fost transformat ”într-un clovn care distrează lumea, de care rîd toți cetățenii”.  (Probabil, are în vedere numeroasele acțiuni preelectorale cu participarea lui Sîrbu, în care democratul ba tăia lemne pentru săteni, ba se plimba într-o căruță etc.)

Anterior, deputatul-socialist Vladimir Odnostalco spunea că în martie 2017, la prezentarea proiectului legislativ privind anularea imunității parlamentare, S.Sîrbu primea instrucțiuni la telefon cum să răspunde la anumite întrebări. Parlamentarii au observat că în timp ce inițiativa în cauză era discutată, Sîrbu își consulta mereu telefonul mobil. Drept dovadă, Odnostalco a plasat imaginea pe pagina sa de pe o rețea socială. Pe atunci mulți au fost categoric împotriva acestui proiect și au declarat că, sub acoperirea unor scopuri nobile, în Moldova este pregătit terenul pentru șantaj și represalii împotriva parlamentarilor nedoriți.

”Ori intenții rele, ori necunoașterea istoriei”

În comentariul la această inițiativă a lui Sîrbu, fostul vicepremier și ex-ministrul economiei RM, Alexandru Muravschi și-a exprimat opinia extrem de negativă privind modificarea numerotării legislaturilor parlamentului. ”Vrem în toate s-o luăm de la zero, să uităm trecutul și să renunțăm la istoria noastră. Aceasta se manifestă în toate. Dar la fel de mult mă revoltă faptul cum se acceptă toate acestea. Să luăm acest caz concret. Un oarecare funcționar obraznic de partid, care se crede jurist și care de nenumărate ori a demonstrat că este foarte departe de înțelegerea normelor juridice elementare, vine cu inițiativa ad-hoc de a schimba numerotarea legislaturilor parlamentului”, -scrie Muravschi.

El a criticat candidatura autorului inițiativei și a pus la îndoială necesitatea prezenței lui la audierile CC: ex-vicepremierul se arată stupefiat de calitatea în care Sîrbu a participat la acea ședință, fiind în acel moment doar un candidat în deputați. 

Pentru fostul vicepremier, multe semne de întrebare a trezit și poziția Curții Constituționale. ”Acești băieți în mantii, care se cred stăpîni ai destinelor, închid ochii la toate și acceptă cu ușurință să renumeroteze legislaturile parlamentului și cu asta șterg, de facto, un capitol enorm al istoriei moldovenești”. În opinia lui Muravschi, am văzut încă odată, că fără o încercare, barem, formală, de a afla opinia cetățenilor, poate fi modificată Constituția și rescrisă istoria. 

Ex-deputatul, ex-vicepremierul și doctorul în istorie, Victor Stepaniuc, a fost și el revoltat de decizia Curții Constituționale, în care a văzut riscuri pentru statalitatea moldovenească. ”Chiar și unioniștii aflați la putere în anii 1990-1994 nu și-au permis să renumeroteze legislaturile parlamentului. Această inițiativă este ori o intenție proastă, ori necunoașterea istoriei. Studiați istoria, domnilor deputați. Statul există nu doar în condițiile independenței, dar și în cele ale unei suveranități limitate”, a scris fostul parlamentar pe rețelele sociale.  

În opinia istoricului, înainte de a lua o decizie într-o chestiune așa de importantă, trebuiau consultați specialiștii. ”În epoca contemporană, statul nostru există din 1917, adică, într-un fel, există trei republici moldovenești – Republica Democratică Moldovenească(1917-1918), Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (1940-1990) și Republica Moldova independentă de la 1991 încoace. În acest caz, era mai logic ca numerotarea legislaturilor parlamentului să înceapă din anul 1917. A venit timpul să consultăm specialiștii, dar nu unioniștii și fariseii”, menționează V.Stepaniuc. Și adaugă că, între anii 1924 și 1940, a existat Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească – formațiune statală în componența Ucrainei, în care limba moldovenească era una dintre principalele limbi de predare în școli.  

Decizia privind modificarea numerotării legislaturilor parlamentului a fost criticată și de utilizatorii internetului. ”Noua numerotare exclude orice continuitate. Deși Republica Moldova este succesoarea de drept a RSSM din punctul de vedere al patrimoniului și al obligațiunilor”, scrie unul dintre ei pe o rețea socială.  

Chiar așa, cei care au menirea să cunoască cel mai bine istoria și legile propriei țări, ar trebui să-și amintească anumite fapte. Spre exemplu, faptul că la 4 decembrie 1991 a fost semnat Acordul de succesiune privind datoria externă și activele URSS, care a constituit baza juridică pentru divizarea activelor și pasivelor URSS. În baza principiilor consfințite în Acord, ulterior au fost stipulate prevederile, concretizate în acordurile interstatale și interguvernamentale și puse la baza unor decizii din cadrul CSI. El a fost semnat de reprezentanții statului-predecesor, adică URSS, și cei ai statelor succesoare – fostele republici sovietice, cu excepția Țărilor Baltice. Și Republica Moldova l-a semnat. Deci, este logic ca această continuitate să se refere și la așa un domeniu, ca numerotarea legislaturilor parlamentului.

Iar deocamdată comentatorii de pe rețelele sociale întreabă ironic, dacă acum trebuie să ne așteptăm la încă o inițiativă a aceluiași autor cu privire la introducerea unui sistem cronologic cu începere de la obținerea independenței. 

Vladislav Bordeianu

Citește-ne pe Telegram, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load