X 
Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Spectacol al măștilor la nivel mondial?

3 sep. 2020,, 19:06   Analitică
9927 5

Poate că nici o altă boală infecțioasă nu a provocat atît de multe opinii și recomandări contradictorii și judecăți total opuse ca pandemia actuală de coronavirus. Paradoxul constă în faptul că în țările în care nici măcar nu au fost introduse măsuri de carantină și nu au fost aplicate mijloace de protecție, cazuri de COVID-19 nu sînt mai multe decît în țările care au luat măsuri dure de combatere a noului coronavirus.

Fără terapie de șoc

Țările UE sînt în așteptarea celui de-al doilea val de coronavirus, pe care experții l-au numit deja "mortal" pentru economia mondială. Dar există și un alt punct de vedere, mai puțin pesimist – acolo unde nu există politică în problemele luptei împotriva pandemiei, totul se rezolvă mult mai ușor și mai nedureros.

O întrebare controversată rămîn măsurile de protecție împotriva pandemiei. Motive sînt mai mult decît suficiente. De la începutul anunțării de către conducerea OMS a pandemiei globale, în țările în care nu au fost introduse măsuri de carantină cazuri de COVID-19 nu mai multe decît în țările care au luat măsuri dure pentru a combate noul coronavirus. În aceste țări nu au fost închise în carantină întreprinderile, precum și obiectele sociale, inclusiv instituțiile preșcolare, școlare și universitare. Au fost introduse unele măsuri de carantină în domeniul serviciilor, inclusiv în businessul hotelier și al restaurantelor, însă acestea nu au fost cardinale, permițînd întreprinderilor din acest domeniu să reducă la minimum pierderile financiare. Cu alte cuvinte, viața a continuat, fără terapie de șoc din cauza pandemiei, introdusă în multe țări la recomandările stringente ale OMS. În acele țări populația consideră că nu trebuie să poarte nici măcar măști. Dar știți de ce? Pentru că oamenii sînt disciplinați, ei cred în recomandările guvernelor lor și tind să le execute. Acest lucru este valabil și în ceea ce privește respectarea distanței sociale și a normelor elementare de igienă, cum ar fi spălarea mîinilor cu săpun.

Ei au învins COVID-ul


Guvernele Olandei, Suediei, Danemarcei, Norvegiei, Finlandei și Islandei au declarat deschis că nu văd nici un sens în purtarea obligatorie a măștilor de către populația civilă. Apropo, în aceste țări este cel mai mic procent de îmbolnăviri în comparație cu alte țări de la începutul răspîndirii COVID-19. După cum transmite portalul informațional nashmontreal.com, pe străzile din Stockholm, Oslo sau Copenhaga și Helsinki, este greu să întîlnești oameni cu măști. O situație similară se întîmplă și în birouri, precum și în transportul public, unde nu există cerința obligatorie de aplicare a măsurilor de protecție împotriva coronavirusului.

Potrivit epidemiologului principal al Suediei, Anders Tagnel, astăzi în țara sa situația este foarte stabilă. Vîrful îmbolnăvirilor în Suedia a avut loc la sfîrșitul lunii iunie, apoi curba a scăzut brusc și numărul de pacienți gravi de COVID s-a apropiat de zero.

"Cu o scădere constantă a ratelor de îmbolnăvire în Suedia, noi nu vedem nici un sens în purtarea obligatorie a măștilor. Chiar și în transportul public", îl citează nashmontreal.com pe Anders Tehnel.

Principalul epidemiolog al Suediei s-a opus întotdeauna introducerii unor măsuri dure de carantină din cauza pandemiei. Ei reies din faptul că, lupta cu noul coronavirus ar putea dura mai mult timp, dar nu putem permite ca în această perioadă să fie oprită economia și viața socială. De aceea măsurile blînde sînt cea mai bună opțiune.

În decizia sa de a refuza să recomande populației să poarte măști, guvernul olandez a făcut referire la lipsa dovezilor privind eficacitatea unei astfel de măsuri de protecție.

Potrivit agenției Reuters, Ministerul Sănătății din Olanda a ajuns la această concluzie după un studiu detaliat realizat de Institutul Național de Sănătate (RIVM). Specialiștii de aici cred că cel mai mare efect îl are respectarea regulilor de distanțare. Cu toate acestea, cerința de a purta măști se aplică transportului public și aeroporturilor.

Potrivit ministrului Sănătății din această țară, Tamara van Ark, "din punct de vedere medical, nu există dovezi că masca este eficientă în prevenirea răspîndirii virusului. De aceea, cabinetul de miniștri a decis că noi nu vom recomanda această măsură".

Mai mult, directorul Institutului Național al Sănătății din Olanda, Jap Van Dessel, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la purtarea măștilor. El crede, notează Reuters, că "utilizarea necorespunzătoare a măștilor, precum și neglijarea regulilor de distanțare ca urmare a unui" sentiment fals de securitate", pot duce la creșterea cazurilor de infecție".

Scoateți-vă măștile

Germanii, de asemenea, continuă să ducă o viață obișnuită. Și aici puține lucruri aduc aminte de pandemie. De acest lucru s-a convins o cetățeană de-a noastră. Într-un comentariu pentru Noi.md, Cristina Turcu a spus că a fost recent în Germania și în Olanda, Amsterdam. Potrivit ei, pentru germani, de exemplu, în magazine, purtarea măștii este obligatorie, dar nu toți respectă această cerință.

"Dacă veți intra în magazin și nu veți purta o mască de protecție, atunci nimeni din administrație nu vă va spune nimic. În plus, la case nu sînt instalate scuturi din plastic. La intrarea în magazine, temperatura corpului vizitatorilor nu este măsurată. Deși sînt oferite mijloace de dezinfectare, însă puțini oameni le folosesc", a menționat interlocutoarea noastră.

"În Amsterdam, în general, rar întîlnești pe cineva cu mască pe stradă și în magazine. Cînd am intrat în magazinul unuia dintre cele mai mari lanțuri comerciale cu măști, un reprezentant al administrației s-a apropiat de noi și ne-a cerut să scoatem măștile. El și-a argumentat cererea prin faptul că "masca nu este necesară". Mai mult decît atît, în Amsterdam, în zona turistică, seara este foarte aglomerat. La mese în restaurante, pe terase, oamenii stau aproape unii de alții, aici nimic nu amintește de pandemie. Singura diferență este că turiști sînt mult mai puțini decît de obicei în această perioadă a anului", a explicat Cristina Turcu.

Datorită reducerii fluxului de turiști, hotelurile locale oferă în chirie camere la prețuri foarte avantajoase, stimulînd, astfel, cererea din partea consumatorilor. Dacă înainte de pandemie în hotelurile din Amsterdam nu puteai să te cazezi fără o rezervare prealabilă, acum poți închiria o cameră fără programare la un preț de circa 30 de euro pe noapte.

O abordare complexă în lupta împotriva pandemiei este probabil cea mai corectă și mai eficientă soluție. Și nici măcar nu este vorba despre eficiența purtării măștilor, pe care specialiștii o pot pune la îndoială și nici măcar despre necesitatea respectării distanței sociale.

Întrebarea este cît de mult autoritățile unei țări, prin aplicarea unor măsuri parțiale (blînde) de carantină, sînt în măsură să mențină echilibrul dintre viața economică și socială a țării. În același timp, făcînd tot posibilul pentru a consolida sistemul de sănătate capabil să reziste pandemiei. Pe de altă parte, societatea, adică cetățenii simpli, trebuie să înțeleagă noile realități, prin urmare, să manifeste o responsabilitate solidară.

Acolo unde există o responsabilitate civică solidă în lupta împotriva unei tragedii comune, nu există probleme în înțelegerea aplicării măsurilor elementare de protecție împotriva virusului.

Adică, au cîștigat nu țările în care a fost blocat oxigenul tuturor – a businessului, culturii, educației – ci cele care, fără panică excesivă, au introdus măsuri minime necesare (distanța socială, asistența medicală la timp și purtarea măștilor de către oamenii bolnavi). Țări precum Suedia sau Olanda au demonstrat în practică că, respectînd nu doar distanța socială, ci și toate noile reguli ale vieții cotidiene în condițiile de coronavirus, este posibilă oprirea răspîndirii Covid pe plan intern cu pierderi minime. Ei au reușit acest lucru.

Subtext politic?

Da, coronavirusul este periculos, este real, există victime în întreaga lume. Dar, așa cum mulți experți au atras în repetate rînduri atenția, la scară mondială, pericolul său este evident exagerat. Un rol important în umflarea pericolului noii boli l-a jucat și mass-media. Atrageți atenția: pe parcursul unei lungi perioade de timp, nici în emisiunile de știri, nici în cele mai importante agenții de știri, nu puteai să găsești o altă informație, în afară de COVID-19. Războiul din Siria continuă? A dispărut amenințarea terorismului internațional? Unde au dispărut milioanele de refugiați? Și ce se întîmplă cu catastrofa ecologică – s-a rezolvat de la sine? Despre asta nu au mai relatat telespectatorilor și cititorilor.

Desigur, mass-media mondială acționează așa nu din propria inițiativă, ci în coordonare cu cele mai importante forțe politice. Nu întîmplător ideea că pandemia are un subtext politic, astăzi sună din ce în ce mai mult și din diferite surse.

Nu este nici un secret că, odată cu introducerea carantinei, unii jucători globali au avut doar de cîștigat din cauza prăbușirii economiei emisferei nordice. În condițiile pandemiei, în mai multe țări, unele sectoare ale economiei pur și simplu au dat faliment fără a avea sprijinul financiar din partea guvernelor naționale. În același timp, au crescut brusc profiturile organizațiilor financiare și corporațiilor globale controlate de acestea, comercializînd bunuri de primă necesitate în întreaga lume, în special alimente, mijloace de protecție și medicamente, folosind platforme de internet. Afacerea online a înlocuit schemele logistice tradiționale. Iată un exemplu: în prezent, SUA este lider după numărul de bolnavi de COVID-19, dar companiile de internet din această țară au cîștigat din vînzările online în condițiile pandemiei mai mult decît toate celelalte țări.

Pe fundalul anunțării celui de-al doilea val mai puternic de coronavirus, se iau și anumite decizii politice. În orice caz, politica astăzi este strîns legată (sau mai degrabă, pe ea o leagă politicienii) de situația epidemiologică. Mai simplu spus, sub pretextul luptei cu COVID-19, bugetele naționale primesc asistență financiară, după exemplul țărilor-membre ale UE din partea Comisiei Europene. Nu rămîne în urmă nici FMI și alte structuri financiare occidentale. Promit să ajute și țărilor Parteneriatului Estic, ale căror economii au suferit cu adevărat în urma introducerii măsurilor de carantină.

Dar oricum, sub sloganurile puternice despre lupta împotriva virusului, poate fi ascunsă orice "scop politic". Și cu cît mai mult timp lumea se va afla în carantină, cu atît este mai ușor de luat decizii politice. Timpul va arăta cît de întemeiate sînt aceste temeri. Dar oricum, nu există încă un răspuns la întrebarea de ce unele țări în pandemie trăiesc cu pierderi minime, iar în altele este un colaps economic total, afirmațiile precum că criza actuală a fost creată de om vor arăta mult mai convingătoare.

Ce e de făcut?

Probabil că nici o altă boală infecțioasă nu a provocat atît de multe opinii și recomandări contradictorii și judecăți diametral opuse ca aceasta. Ceea ce nu poate decît să provoace diferite gînduri. Dar, deocamdată întrebarea trebuie rezolvată aici și acum: ce trebuie să facem - să nu acordăm atenție noilor focare și să lăsăm viața să revină la cursul ei obișnuit sau să înăsprim măsurile la maximum, încercînd să oprim răspîndirea infecției?

La noi în Moldova, după o ușoară recesiune, curba de creștere a îmbolnăvirilor a crescut brusc, au fost bătute din nou antirecordurile zilnice de infectări, guvernul vorbește despre posibilitatea reintroducerii măsurilor restrictive. Printre bolnavi s-a pomenit și însuși ministrul Sănătății.

De acest lucru s-a folosit imediat politicienii din opoziție, care, în ajunul alegerilor prezidențiale i-au năpustit asupra actualei guvernări cu critici: chipurile, actuala guvernare a țării nu a putut face față pandemiei…

În țara noastră, majoritatea oamenilor respectă regulile impuse de autorități. La urma urmei, purtarea aceleiași măști este inclusiv o chestiune de responsabilitate personală, dar nu durerea de cap a Guvernului.

Dar de ce, în ciuda faptului că fără măști este interzisă intrarea în transportul public, în magazine, în piețe, în alte locuri publice, în fiecare zi avem date despre noi sute de cazuri de infectări? Prima cauză și cea mai evidentă: se fac mult mai multe teste pentru coronavirus, de aceea și a crescut numărul persoanelor identificate. Asta înseamnă sînt mai mulți oameni care se află sub supravegherea medicilor și primesc tratamentul necesar.

A doua cauză, nu atît de optimistă este că unii indivizi inconștienți ignoră în totalitate pericolul și riscul de infectare. Poartă măștile incorect, nu respectă distanța socială, ignoră regulile igienice. Nu se respectă nici normele privind desfășurarea evenimentelor în masă - petreceri, nunți, cumetrii, ai căror participanți, după o perioadă, devin victime ale coronavirusului.

Și aceasta în condițiile în care în Moldova au fost introduse cele mai mari amenzi în comparație cu țările UE pentru nerespectarea măsurilor parțiale de carantină atît pentru persoanele fizice, cît și pentru cele juridice.

Cu toate acestea, există unele întrebări față de statistica îmbolnăvirilor din țara noastră. De exemplu, în țara vecină Ucraina, în ciuda situației destul de complicate, după cum au recunoscut însăși autoritățile (pînă la două mii de persoane infectate pe zi), nu se întreprind nici un fel de măsuri stricte: de exemplu, în Odessa, în această vară au fost aglomerate nu numai străzile, cafenelele și restaurantele, dar și plajele – viața își continua cursul, ca și cum nu s-a întîmplat nimic.

În același timp, dacă comparăm creșterea îmbolnăvirilor de Covid pe cap de locuitor în Ucraina și în Moldova, atunci acest lucru ne dă de gîndit. De ce în Ucraina cazuri de infectare, de exemplu, la 1000 de locuitori, sînt de cîteva ori mai puține, în comparație cu țara noastră? Cel mai interesant este că acolo abia acum au inițiat crearea sistemului de asigurări de sănătate de stat, în timp ce în Moldova acesta funcționează de peste 15 ani. Potrivit ucrainenilor, în țară nu există suficiente teste, care pot fi făcute din contul statului, există mulți pacienți care nu sînt diagnosticați pentru coronavirus, ceea ce oferă un motiv să suspectăm că numărul adevărat de infectați este evident scăzut. Judecați și singuri: avînd o populație de 13 ori mai mare decît populația țării noastre, volumul testării pentru Covid depășește de doar patru ori indicatorii din Moldova.

Aproximativ același tablou există și în alte țări, care sînt comparate cu Moldova.

Astfel, în unele țări sistemul medical nu a fost gata de lupta împotriva Covid, precum și de viteza de răspîndire a acestuia. Moldova, în acest context, folosind capacitățile sistemului actual de asigurări în medicină, s-a manifestat la un nivel destul de satisfăcător. O influență asupra moștenirii sistemului sovietic medical a avut-o și pregătirea calificată a personalului medical – și aceasta în ciuda plecării în creștere a cadrelor din ultimii ani.

Interlocutorul Noi.md – un medic care lucrează în Secția pentru bolnavii de Covid și care cunoaște situația din interior, consideră că conducerea țării și Ministerul Sănătății fac totul corect, respectînd toate măsurile de precauție și recomandările OMS. Cu toate acestea, depinde foarte mult de oamenii înșiși, de responsabilitatea lor personală. În același timp, interlocutorul nostru și-a exprimat opinia că atenția în lume anume față de coronavirus este oarecum exagerată - probabil în scopuri politice. "Virusul este, într-adevăr brutal, iar boala decurge greu. Dar eu sînt împotriva carantinei universale, pentru că în acest caz oamenii vor muri mai degrabă de foame decît de Covid", spune medicul.

Dacă aceste estimări sînt corecte, atunci, în acest caz, guvernul Moldovei, care s-a pomenit în fața unei dileme – sau economia, sau blocarea strictă a tuturor părților vieții, a ales o opțiune bună, în care situația este ținută sub control și s-a ajuns la un echilibru între măsurile restrictive minime și necesitățile economiei și vieții sociale.

Sistemul de sănătate din Moldova, în general, se descurcă cu succes cu pandemia. Dovadă sînt statisticile: un procent destul de scăzut de decese din numărul total de îmbolnăviri cu Covid. În pofida faptului că medicii moldoveni lucrează la limită, oamenii beneficiază de asistență medicală în timp util, a fost instituit un sistem de control și consultare a populației la domiciliu din partea medicilor de familie.

Nouă, cetățenilor, ne-a rămas să devenim mai conștienți și să susținem conducerea țării, respectînd măsurile de precauție necesare, dînd dovadă de responsabilitate solidară.

Evghenii Ojenov

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?