X 
Incendii stiri: 558
Criza energetică stiri: 1730

Societatea fără numerar: un nou totalitarism?

2 dec. 2022,, 09:40 (reactualizat 2 dec. 2022,, 18:04)   Analitică
8001 1

În anii din urmă, în Moldova este limitată consecvent utilizarea numerarului în decontări.

Din 1 ianuarie, 2021 mărimea unei asemenea operații între agenții economici nu poate depăși 10 mii de lei, iar limita lunară a operațiilor în numerar a fost stabilită la nivelul de 100 mii de lei. Din 1 mai, 2021întreprinderile nu mai pot primi de la cetățeni plăți în numerar dacă suma depășește 100mii de lei pentru fiecare operație de comercializare a mărfurilor sau serviciilor.

Acum guvernul se pregătește să anunțe alte restricții. Conform politicii bugetar-fiscale pentru a. 2023, în Legea “Cu privire la antreprenori și întreprinderi ” urmează să fie introduse amendamente. Ele presupun limitarea plăților în numerar a dividendelor la suma de 10 mii de lei odată, dar nu mai mult de 100 de mii de lei pe an.

Cum se ”luptă” cu cache-ul în Moldova

După recenta intrare în funcția de ministru al economiei, Dumitru Alaiba a scris pe rețelele sociale, că implementarea decontărilor fără numerar e va fi una dintre prioritățile sale în această funcție. “ În a. 2022 noi încă mai folosim banii cache”, - a menționat proaspătul ministru în contextul comandării unei pizza pe Internet.


Deocamdată, Moldova se află la începutul acestui proces. Dar își dorește mult să se apropie de ”nivelul” țărilor avansate. Spre exemplu, Estonia , care este considerată una dintre țările cele mai ”fără numerar” din Europa, dar în care, paradoxal, nu există restricții privind plățile în numerar. Mai mult, anul trecut Comisia Europeană a propus stabilirea unei limite de 10 mii de euro pentru plățile în numerar? Însă Banca Estoniei a recomandat să fie analizată minuțios această idee? Deoarece numerarul este important pentru asigurarea sustenabilității sistemului de plăți și pentru că nu trebuie să uităm că sistemele electronice pot eșua.

Republica Moldova a început să tindă spre renunțarea la banii fizici în a. 2015, atunci s-a angajat să introducă sistemul electronic de achitare a tuturor serviciilor publice către a. 2020. Versiunea lansată anul trecut de portalul serviciilor publice oferă acces la 638 servicii publice și aproximativ 250 servicii digitale. Majoritatea serviciilor publice pot fi achitate prin Serviciul de plăți electronice (MPay). La moment, prin MPay pot fi achitate impozitele, amenzile, asigurarea medicală, vizele. Statul mai efectuează transferarea salariilor și pensiilor pe cardurile bancare, alte categorii de plăți sociale .

РÎn dezvoltarea temei decontărilor fără numerar, în a. 2019 Ministerul de finanțe a propus organizarea unor loterii fiscale. Scopul lor - încurajarea plăților cu ajutorul cardului bancar, a căror sporire va contribui, în opinia Ministerului, la combaterea evaziunilor fiscale. Recent (pe 7 noiembrie), Serviciul Fiscal de Stat ) a nominalizat 174 de învingători în loteria fiscală trimestrială pentru a. 2022, care a avut loc în perioada 1 iulie – 3- septembrie. În total, în această perioadă, cu cardul bancar au fost efectuate 19,9 mln. de tranzacții în sumă de 5,8 mlrd. de lei, învingătorii primind pe card suma de 1000 de lei.

Iar din a. 2021 autoritățile țării noastre au început să introducă restricții la plățile în numerar. Din 1 ianuarie, trecut achitările în numerar între întreprinderi au fost limitate la suma de 100 mii de lei lunar, iar din 1 mai, 2021 întreprinderile nu mai pot primi de la cetățeni plăți mai mari de 100 mii de lei pentru fiecare operație de comercializare a mărfurilor și serviciilor. Anterior, întreprinderile nu erau limitate la primirea banilor cache de la persoane fizice, dar aveau obligația să anunțe Centrul pentru combaterea spălării banilor și finanțării terorismului despre tranzacțiile cu persoanele fizice, dacă acestea depășeau suma de 200 mii de lei.

Principala idee a guvernului , la introducerea respectivelor amendamente restrictive în legea cu privire la antreprenori și întreprinderi a fost (în opinia autorilor ) majorarea veniturilor la buget, reducerea numerarului în economie și r3etragerea numerarului ”gri” care circulă în sectorul economiei tenebre.

Expertul economic Veaceslav Ioniță declara atunci pentru portalul Agora, că din a.2016 în Moldova transferurile anuale de bani de peste hotare depășeau salariile achitate. “Noi avem ți o mare parte de economii neformale, venituri ale cetățenilor, obținute fără achitarea impozitelor. Așa dar, în realitate avem o economie tenebră, care naște bogăție tenebră. Numai în ultimii 10 ani, la Chișinău cca 4 mlrd. de dolari au fost investiți în imobile. Cea mai mare parte a acestor bani a fost obținută peste hotare, și oamenii nu au acte justificative pentru aceste venituri, sau ele au fost obținute prin evaziune fiscală. Astfel, statul are nevoie de un instrument suplimentar pentru a putea verifica legalitatea îmbogățirii cetățenilor săi ”, – a spus Ioniță.

Însă alți experți menționează tendința inversă. Ei spun că după ce guvernul a introdus măsuri draconice privind achitările în numerar (nu mai mult de 10 mii de lei într-o tranzacție nu mai mult de 100 mii de lei pentru cetățeni ), cifra afacerilor tenebre în Moldova nu numai că nu s-a redus, dar s-a extins semnificativ. Vizate au fost, practic, toate mărfurile de larg consum, contrabanda cărora a crescut semnificativ. Reieșind din datele Biroului național de statistică (invocate de expertul economic Dumitru Barbalat), în a. 2021 volumul “economiei nesupravegheate” a fost de 58 mlrd. de lei, în a. 2022 - 67 mlrd. de lei, iar în a. 2023, estimativ, va fi de 74 mlrd. de lei.

Restricțiile introduse nu au ajutat nici la reducerea masei de numerar în circulație, deși în timpul pandemiei în republică numărul operațiilor fără numerar a crescut previzibil. Însă imediat după ce în februarie au început acțiunile militare în Ucraina, în primele trei luni ale anului curent din depozitele bancare au fost scoase 6,2 mlrd. de lei. O cifră-record! Experții au explicat asta prin temerile oamenilor din cauza situației în țara vecină.

Plusurile și minusurile “viramentului”

Evident, dezvoltarea circuitului prin virament este utilă și cetățenilor, și sistemului bancar, și economiei în general. Ce-i drept, dacă are lor pe căi firești, fără exagerări și restricții administrative.

Plata fără numerar este rapidă, comodă și eficientă. Trecerea la plățile electronice accelerează circuitul banilor, majoritatea tranzacțiilor fără numerar se execută ușor, transferul banilor dintr-un punct al lumii în altul se face instantaneu. Unii experți numesc achitările fără numerar locomotiva economiei mondiale. .

Treptat, creșterea circuitului fără numerar aduce mijloacele populației din ”ciorap” în conturile bancare. În rezultat, volumul fondurilor crește, băncile pot acorda mai multe credite și obține procente mari pentru sine și pentru clienții care au depus bani la bancă.

Pentru întreprinderi, odată cu reducerea circuitului în numerar, se reduc cheltuielile pentru încasare. Și pentru instituțiile publice este comod: circulația electronică a banilor asigură transparența decontărilor reciproce, deci și fiscul, procuratura, CNA și poliția pot mai lesne determina încotro și în ce scop au fost cheltuiți banii cetățenilor în organizațiilor de rea credință. Plățile cu cardul pot fi mai ușor observate, mai ușor este stabilită sursa banilor, iar dacă au fost depistate operații financiare dubioase contul poate fi blocat.

Pe de altă parte, trecerea la decontările fără numerar , mai ales dacă el este deplin și total, are și numeroase riscuri - și tehnice, dar și globale.

Erorile software, erorile hardware, ai pierdut cardul bancar, nu ai urmărit decontările și te-ai pomenit în minus și falit… Omul devine ostaticul total al tehnicii.

Da bancnotele au plusul că pot fi folosite pentru achitare oriunde, fără a alerga în căutarea bancomatului. Să ne amintim și de recenta pană de curent, care a deconectat absolut totul. Această situație se poate repeta. Chiar și în Suedia,unde cca 98% din plăți se fac prin virament, și care este unul dintre liderii dezvoltării plăților fără contact, cu ceva ani în urmă Agenția Civilă de Urgență (MSB) – o structură a Ministerului apărării – a expediat cetățenilor țării recomandări speciale. Era vorba despre necesitatea de a avea bani în numerar pentru cazurile de situații excepționale, printre care pene de curent, atacuri cibernetice, război.

Adepții trecerii la “fără numerar” (inclusiv în guvernul Moldovei) susțin că introducerea în circuit a banilor electronici este o metodă reală de combatere a corupției, spălării banilor, finanțării terorismului. Însă au trecut demult vremurile în care grupările teroriste sau clanurile mafiote transportau valize cu bancnote și plăteau cache. Ele demult au însușit tehnologiile avansate și folosesc succesele epocii digitale.

Tranzacțiile electronice nu-s o panacee contra traficului ilicit. Folosirea cripto-monedei permite tăinuirea sursei și adresaților transferurilor bănești digitale, de aceea multe “afaceri obscure” în ultimii ani au fost sponsorizate cu tot felul de “monede”. Iar cu privire la combaterea corupției, cum spun unii experți, cu trecerea la decontările fără numerar schemele de corupție pot lesne să capete alte forme, mai sofisticate.

În rezultat, autoritățile nu vor atinge scopurile nobile de combatere a corupției sau a economiei tenebre, în schimb cetățenii care respectă legea vor fi dependenți de întreruperi, erori și abuzuri din partea reprezentanților organelor de drept b a băncilor, precum și sub un control total. Aceasta este cea mai mare problemă a ”societății fără numerar”, dat fiind că trecerea la plățile fără numerar , în fond, îl privează pe proprietarul banilor de libertatea economică și oferă instituțiilor de creditare financiare și structurilor publice drepturi nelimitate și acces la resursele private. Circulația vanilor fără numerar va ucide rămășițele confidențialității financiare. Chiar și cetățenii care și-au obținut legal capitalul și care nu au ce ascunde, iar aceștia formează majoritatea, și-ar dori să păstreze în taină informația privind banii primiți și cheltuielile făcute. Plățile în numerar permit asta, cele fără numerar – nu.

Sub controlul total al autorităților și al băncilor

Mergi contra sistemului – își blocăm conturile. Nu este un episod dintr-un film hollywoodian, ci o realitate.

Cu ceva ani în urmă, Bjorn Ericsson, unul dintre luptătorii suedezi activi contra “viitorului fără numerar”, ex-președinte Interpol , a declarat că în Suedia au fost cazuri în care sistemele de plăți Visa și MasterCard au blocat conturile companiilor care, în opinia lor, practică “activități amorale”. Spre exemplu, radio Kristianstad anunța blocarea conturilor companiei care comercializa filme de groază, din cauza nerespectării regulilor Visa, ceea ce a dus la închiderea afacerii.

Adversarii renunțării totale la banii cache spun că dacă aceștia vor fi interziși în totalitate noi ne vom pomeni dependenți de funcționari și bancheri: toată viața noastră și toată bunăstarea noastră va fi supusă instituțiilor publice și celor bancare. Avem oare convingerea, că acolo muncesc cei mai onești și cumsecade oameni, care nu vor dori să rezolve problemele personale, egoiste sau politice ale cuiva?

Interesul băncilor este foarte clar, ele obțin astfel controlul asupra banilor clienților și încă mai multe posibilități de a avea profit. În Occident, procentele la depozite se apropie de zero. Unele bănci au început chiar să introducă dobînzi negative pentru depozite. Adică, clientul plătește băncii pentru că aceasta ține banii lui, și nu invers.

Adversarii “viitorului fără numerar” susțin că în afară de pierderea propriei libertăți financiare, trecerea totală la operațiile fără numerar în lumea întreagă va oferi cercurilor interesate posibilitatea de a deține controlul asupra finanțelor mondiale și astfel - a manipula guvernele zonei Euro și țările din spațiul post-sovietic, a le impune propria agendă politică și economică.

Cu privire la interesul autorităților de a crea societatea fără numerar, el este în posibilitatea de a efectua un control și mai mare asupra vieții fiecărui om. Taina bancară demult nu mai este taină, legislația în vigoare obligă instituțiile financiare să ofere structurilor publice informații depline despre clienții lor. În rezultat, cu titlul de combatere a terorismului , spălării banilor și evaziunilor fiscale autoritățile vor avea în vizor partea financiară a vieții oamenilor. Deci, ne vor bloca libertatea! Asta va crea premise și posibilități vaste de a pune presiuni pe oameni și a lupta cu cei nedoriți. Refuzul vaccinării, pe care structurile internaționale au decis să o facă globală? Autorităților nu le place poziția civică uni sau altui cetățean? Un singur blochează toate cardurile bancare și accesul la internet-bancă. Sau mijloacele din cont vor fi imediat transferate cu titlul de amenzi.

Și atunci unde e libertatea persoanei, unde-s drepturile li libertățile proclamate de Constituția moldovenească?

Vladislav Bordeianu

8
0
0
3
7

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ar trebui să demolăm monumentele din perioada sovietică?
Azi am văzut în vis un ARMISTIȚIU SLAVON!Сандуляк Владислав
Cartea neamuluiКатрук Валерий