Soarta noului caz Filat ar putea fi decisă de Curtea Constituțională

Soarta noului caz Filat ar putea fi decisă de Curtea Constituțională

Miercuri, 20 februarie, ex-premierul RM  Vlad Filat, condamnat pentru crime financiare și corupție, este așteptat în instanță  pentru audieri  într-un alt dosar penal, care, la fel ține de delapidările din sistemul bancar al țării.  

În prezent, completul de judecată examinează demersurile avocaților, care încă nu au reușit să-și formuleze pozițiile și să construiască o linie de apărare clară, deoarece consideră că acuzația este ”confuză și vagă”. Una dintre cerințe este ca procesul de judecată să fie suspendat, iar materialele – transmise Curții Constituționale (CC), verdictul căreia ar putea influența semnificativ soarta acestui caz penal de rezonanță. 

Asta în timp ce observatorii au avut impresii ambigue chiar de la începutul audierilor în noul dosar pe numele lui Filat. Pe fundalul informațiilor insuficiente despre acest proces, unii experți  ajung la concluzia că acesta are un subtext politic evident, iar alții vorbesc despre o justiție selectivă și semne de acuzații duble pentru una și aceeași faptă.   

În prioritate la CEDO

În prezent, fostul prim-ministru și deputat Vladimir Filat își ispășește în penitenciarul nr.13 pedeapsa pentru corupere pasivă și trafic de influență în dosarul privind frauda de la Banca de Economii. În octombrie 2015, el a fost lipsit de imunitatea parlamentară și arestat de ofițerii anticorupție. În vara lui 2016, în urma unui proces judiciar închis, Filat a fost condamnat la 9 ani privațiune de libertate. Ulterior, verdictul a fost confirmat de Curtea de Apel Chișinău și Curtea Supremă de Justiție din Moldova.  

Punctul de plecare în condamnarea sa au fost mărturiile afaceristului cu reputație dubioasă Ilan Șor, care a declarat că Filat, pe atunci prim-ministru, a primit de la el bani și cadouri în sumă de cca 250 mln. dolari în schimbul unor anumite servicii. Șor a declarat că sumele în cauză  au fost transmise ”la cererea lui Filat, în legătură cu amenințările de imixtiune directă și presiune asupra afacerilor mele prin intermediul departamentelor guvernamentale pe care le controla”.

Și peste ani, V.Filat susține în continuare că este nevinovat. El a adresat Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) două plîngeri în care a acuzat autoritățile moldovene de încălcarea dreptului la libertate și securitate, a dreptului la un proces echitabil, de retragere a mandatului de deputat înaintea deciziei respective a Curții Supreme de justiție, de condiții de detenție inadecvate și de caracterul politic al cauzei penale. În ianuarie 2019,  CEDO a anunțat că, reieșind din importanța și urgența problemelor abordate, consideră prioritară examinarea plîngerilor ex-premierului.  

În penitenciar, Filat este vizitat periodic de reprezentanți ai organelor internaționale și de drept, precum și de rude sau foști colegi. Unii dintre aceștia susțin că ex-premierul nu are reclamații și se simte bine. Alții spun că este deținut în condiții proaste și supus presiunilor psihologice. Administrația penitenciarului nr.13 a declarat de mai multe ori că celula lui Filat este echipată cu minimul necesar, în conformitate cu necesitățile aflării în detenție, și condiții sanitare satisfăcătoare. El are acces la informație prin biblioteca penitenciarului, radio și TV. 

Alte manipulații financiare la Banca de Economii

Acum ex-premierul riscă încă 10 ani de pușcărie în caz că va fi recunoscut vinovat. Noul proces în cazul Filat ține tot de manipulațiile financiare de la Banca de Economii. Însă avocații menționează că de această dată primarul de Orhei, Ilan Șor, nu figurează ca martor. Luna trecută procurorii anticorupție au declarat că au finalizat urmărirea penală și au expediat în instanță dosarul privind spălarea de bani în mărime deosebit de mare, iar figurantul principal este fostul șef de guvern.    

În versiunea oamenilor legii, în anul 2013 premierul de atunci a semnat cu compania de consulting Greenberg Quinlan Rosner Research din Washington un contract pentru campania preelectorală din 2014 și a achitat pentru servicii suma de cca 13 mln.lei. Transferurile erau efectuate cu regularitate din conturile companiilor intermediare. Autoritățile SUA au confirmat, că compania americană a prestat servicii de consulting unui partid politic din Moldova. Potrivit procurorilor, aceste fonduri au fost obținute din activități de corupție. Filat este învinuit în organizarea unei scheme de spălare a banilor din Banca de Economii, în mărime deosebit de mare, în scopul tăinuirii lor.    

În același timp, la această etapă procuratura nu oferă alte detalii. ”Nu pot acum răspunde la multe întrebări, dat fiindcă ne aflăm în faza preliminară a cazului. Toate răspunsurile vor fi prezentate ulterior”, spune procurorul Elena Cazacova. Nu este exclus, că în cele ce urmează aceasta va fi înlocuită cu procurorul Nadejda Busuioc, cea care a condus grupul care a efectuat urmărirea penală și în prezent se află în concediu.    

Apărarea este reprezentată de avocații Victor Munteanu, Cristina Bancu și Tudor Osoianu. Filat menționa pe o rețea socială că și-a schimbat avocații. Se știe, că anterior interesele sale erau prezentate de biroul de avocați Popa&Asociaţii, care pentru serviciile prestate a cerut în instanță cca 1,5 mln. euro. Însă avocații ex-premierului nu au primit acești bani pentru că Curtea de Apel  Chișinău a respins cererea.    

În căutarea liniei de apărare  

Audierile în dosarul ”Filat-2” trebuiau să înceapă în ianuarie, însă din cauza retragerii judecătoarea Valentina Garabadjiu au fost amînate pentru 6 februarie. Președintele judecătoriei Buiucani a decis că pentru examinarea acestui caz de rezonanță trebuie format un complet de judecată. Din el fac parte Geta Chistol, Tatiana Bivol și Olga Ionașcu. 

Ședința de judecată a fost declarată deschisă, prima din ultimii doi ani apariție în public a lui Vladimir Filat, escortat de mascați, s-a bucurat de interesul sporit al jurnaliștilor. Pe banca acuzaților Filat era bine dispus, glumea și folosea activ dreptul la replică. El nu-și recunoaște vina și spune că apariția noului dosar se explică prin factorul politic - apropiatele alegeri parlamentare. Fostul premier le-a declarat judecătorilor că nu are nimic de ascuns, însă noile învinuiri nu le înțelege. Apărarea consideră că aflarea mascaților în sala de judecată pune presiuni asupra inculpatului și trezește dubii în privința echității procesului. Judecătorii nu au fost de acord cu aceste argumente pe motiv că escorta este prezentă ”nu pentru a păzi, ci pentru a escorta inculpatul”.

Următoarea ședință este numită pentru 20 februarie. Timp de două săptămîni, judecătorii urmează să examineze solicitările inculpatului și ale avocaților săi. Reprezentanții lui Filat încă nu au putut să-și formuleze poziția și să construiască o linie de apărare, deoarece consideră că învinuirea este ”confuză și vagă”. Ei susțin că dosarul a ajuns în instanță cu încălcări serioase de procedură, inclusiv procedura de transmitere a lui: dosarul urma să fie trimis de același procuror, care a întocmit rechizitoriul.   

La 20 februarie, instanța s-ar putea expune și asupra cererii de invalidare a unui șir de probe. Potrivit lui Victor Munteanu, dosarul conține multe acte necertificate, prelucrate necorespunzător, obținute contrar normelor legale - spre exemplu, cele care conțin secrete bancare. Avocatul a menționat că asemenea acte pot fi obținute doar prin intermediul judecătorului de urmărire penală, însă această regulă a fost încălcată.  

Curtea Constituțională și coliziunile CPP 

Completul de judecată mai trebuie să răspundă cererii de a transmite Curții Constituționale dosarul ”Filat-2”. Avocatul Tudor Osoianu face trimitere la coliziunile unui șir de prevederi ale Codului de procedură penală (CPP), care țin de acțiunile procurorilor în perioada urmăririi penale. El insistă asupra notificării CC privind constituționalitatea acestor prevederi. În opinia avocaților, anterior trimiterii dosarului în instanță, pe marginea unor plîngeri urma să se expună judecătorul de urmărire penală, care este în drept să invalideze o parte din materialele adunate de anchetatori. De facto, procurorii au transmis aceste plîngeri completului de judecată care examinează cazul.  

Reprezentanții lui Filat au fost foarte scrupuloși în motivarea acestei decizii, deoarece de poziția CC în mare parte depinde soarta acestui proces de rezonanță. Dacă judecătorii CC vor accepta versiunea avocaților, cauza penală ar putea să nu mai ajungă în instanță. Asta în cazul în care judecătorul de urmărire penală ar fi de acord cu argumentele principale expuse în plîngeri și ar anula dovezile-cheie pe care se bazează acuzarea.    

În plus, transmiterea materialelor la CC poate cauza o pauză procedurală pentru o perioadă nedeterminată. Avocații lui Filat vor cere ca procesul să fie suspendat pînă la pronunțarea verdictului de către CC. În același timp, procurorul Elena Cazacova cere continuarea audierilor, chiar dacă materialele vor fi transmise CC. Însă reprezentanta acuzării nu exprimă o poziție clară în privința cererii avocaților de notificare a Curții Constituționale.Ea lasă ”la discreția instanței” soluționarea acestei probleme.  

Juriștii intervievați de NOI.md susțin că în practica judiciară din Moldova instanțele de judecată de cele mai multe ori satisfac cererea de atragere a Curții Constituționale în examinarea cazului. În special, în cazurile în care de poziția CC depinde mersul ulterior al procesului penal, iar în Joc este respectarea drepturilor inculpatului, încălcarea cărora pe viitor poate deveni motivul condamnării Moldovei la CEDO. Dacă acest lucru nu se face în prima instanță, adresarea către CC poate urma prin decizia instanței superioare. În plus, potrivit juriștilor, ca regulă, audierile se suspendă în cazul transmiterii materialelor către CC.  

Factorul politic și justiția selectivă  

Începutul audierilor în noul dosar pe numele lui Filat a provocat observatorilor impresii ambigue. În mare parte, aceasta se explică prin faptul că organele de drept nu au oferit spațiului public informații suficiente. Pe acest fondal, experții, inclusiv reprezentanții apărării, concluzionează că acuzarea este una politică, alții vorbesc despre o  justiție selectivă și semne de acuzare dublă pentru acțiuni identice.    

Ion Guzun, director de programe la Centrul de Resurse Juridice, menționează că din informația pe care a văzut-o în spațiul public se creează impresia că este vorba despre o acuzare dublă pentru una și aceeași faptă a lui Filat. Despre aceasta a vorbit anterior și avocatul Victor Munteanu, care crede că ”faptele, sumele bănești și companiile cu care Filat nu are nimic în comun, deja au fost examinate în cadrul primului dosar penal”.

În opinia lui Munteanu, cazul «este motivat politic și poartă un caracter vădit electoral, scopul căruia este crearea unui anumit fondal în mass-media în perioada campaniei electorale pentru parlamentarele din februarie, 2019”. El atenționează, că ”urmărirea penală a fost pornită în 2015, majoritatea acțiunilor procedurale, la care face trimitere procuratura, au fost finalizate în 2016, însă dosarul a fost trimis în instanță abia acum”.

Potrivit lui Ion Guzun, în dosarele privind frauda bancară este evidentă o justiție selectivă: în timp ce unele persoane, care ar putea fi implicate în ”furtul secolului” au fost condamnate și fac pușcărie, alte dosare se tergiversează la diferite etape de examinare în instanță sau chiar nici nu au ajuns în instanță. Expertul amintește că, în cazul omului de afaceri Veaceslav Platon, sentința finală a fost pronunțată peste un an, la fel și în cazul lui Filat, dar în cazul ex-președintelui Consiliului administrativ de la Banca de Economii, Ilan Șor, există un dosar care încă nici nu a fost transmis în judecată.   

Experții mai atenționează și asupra refuzului unui judecător de a examina acest dosar și cred că pe parcursul procesului de judecată se vor mai retrage și alți slujitori ai zeiței Themis. O situație similară a avut loc și la examinarea primului dosar al lui Filat și la examinarea dosarelor Platon, Șor, precum și în alte dosare care pot avea o tentă politică. ”Foarte mulți judecători se abțin de la asemenea dosare. Aceasta vorbește despre faptul că sistemul judecătoresc din Moldova nu este total independent și judecătorilor le este frică să examineze dosarele delicate din punct de vedere politic”, consideră Vladislav Gribincea, președintele Centrului Resurse juridice.

Victor Surujiu

Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load