Soarta maidanezilor: pedeapsă capitală sau detenție pe viață

La 16 decembrie, 2020 consiliul local din satul Bobeica, Hîncești, a adoptat unanim decizia nr. 5/24 «Privind reglarea numerică a animalelor de pradă periculoase». Documentul prevedea împușcarea, în teritoriu, a animalelor periculoase și a păsărilor, printre care coțofenele, ciorile pătate, maidanezii și pisicile fără adăpost. Decizia i-a revoltat pe apărătorii animalelor și pe o parte a societății civile, care cer anularea ei și adună semnături în acest scop. Dar este și o altă parte de cetățeni, care la moment nu vede altă soluție pentru problema maidanezilor agresivi.

Ce prevede legislația

P.2 al decizie prevede că reglarea numărului animalelor periculoase se va face zilnic între 1 ianuarie și 31 decembrie,2021, de către grupuri de vînători de cca 15 persoane, conform unor programe alcătuite de administratorii Societății vînătorilor și pescarilor din Moldova, coordonate în mod obligatoriu cu Inspecția ecologică de stat din Hîncești. Fiecare participant la aceste razii va fi înregistrat, instruit cu privire la tehnica securității, lucru pentru care va semna într-un registru special.

În document se mai menționează că reglarea numărului prădătoarelor periculoase este interzisă în limitele localității și la o distanță de cel puțin 200 metri de ea.

Documentul a avut o rezonanță majoră. Reprezentanții organizațiilor obștești de apărare a drepturilor animalelor, societatea civilă a fost revoltată de faptul că în lista animalelor periculoase care urmează a fi împușcate au fost incluși maidanezii și pisicile fără adăpost.


La adoptarea deciziei, consiliul local Bobeica a făcut trimitere la mai multe acte legislative în vigoare în Republica Moldova. Art.37 al Legii nr. 439 din 27.04.1995 «Privind regnul animal» prevede: «Controlul de stat asupra protejării și utilizării regnului animal se va efectua de către autoritatea publică centrală pentru administrarea resurselor naturale și protecția mediului și de către autoritățile publice locale ».

Art.19 al Legii nr. 298 din 30.11.2018 «Privind vînătoarea și fondul de vînătoare» «Cotele de capturare a vînatului și lupta cu prădătorii dăunători» prevede că «pentru a păstra diversitatea faunei, vînătoarea se va desfășura în limitele cotelor aprobate de Administrator, cu excepția ciorilor pătate, a coțofenelor, vulpilor și șacalilor, precum și a maidanezilor și pisicilor fără adăpost, care pot fi vînate fără obligația de a compensa prejudiciul asociat vînării acestora, conform Regulilor de vînătoare pentru speciile de faună cinegetică ». Punctul 2 al acestui articol explică, că sălbătăcite sau hoinare se consideră maidanezii/pisicile fără zgardă sau semne de identificare aflate în fondurile de vînătoare fără proprietar.

Un safari bugetar?

Carl Luganov, specialist principal la direcția locativ-comunală a capitalei și președinte al organizației obștești «Comunitate umană» spune că deseori este întrebat dacă decizia consilierilor locali din Bobeica privind împușcarea maidanezilor și pisicilor fără adăpost este legală. Din spusele lui, dacă reieșim din actele legislative menționate în decizia consiliului local, totul e legal.

– Dar este oare legal reieșind din normele lumii contemporane și din acțiunile care vor avea loc acolo? Desigur, nu. Toate acestea-s doar un act legiferat de cruzime colectivă, care provoacă animalelor durere și suferință, – crede Carl Luganov. – Unde mai pui, care permite nimicirea necontrolată a animalelor, căci este clar că nimeni nu va controla procesul așa cum se cuvine. E îndoielnic faptul că principalii regulatori și comanditari vor fi vînătorii. La ce bun, apare întrebarea, în s.Bobeica cu o populație de 600 oameni, să fie formate detașamente de 15 persoane care au dreptul (observați, zilnic!) să extermine legal animalele. Asta în timp ce primarul declară că nu există plîngeri din partea cetățenilor privind animalele fără adăpost. Atunci, la ce bun? Un detașament format din 15 persoane nu-s 1-2 vînători. Apar suspiciuni, că prin această decizie primăria Bobeica a vrut să legifereze și să organizeze în localitate un safari bugetar. Că doar în Moldova avem mulți maidanezi și pisici hoinare, de ce să nu începem a le aduce acolo și sub acoperirea deciziei ”legale” a consiliului local să nu organizăm un măcel și distracții pentru amatorii de a împușca?

Totuși, C.Luganov menționează că nu este o noutate și că de această lege profită multe localități, doar că în acest caz, grație jurnaliștilor, problema în cauză a fost dată publicității.

– Situația de la Bobeica reflectă perfect problema întregii Moldove, - este convins șeful OO «Comunitate umană». – În țara noastră există numeroase articole și legi care permit uciderea animalelor, dar nu există un document care să le protejeze.

Articolul penal privind cruzimea, chiar dacă a fost adoptat, nu funcționează. O persoană care a aruncat o pisică de la etajul 11, și alta care i-a spart capul unui cîine, au fost amendate cu doar 600 lei fiecare. Și faptele trebuiau încă dovedite. Așa și nu avem o Lege privind protecția animalelor, nu avem programe orășenești de sterilizare, de cele mai multe ori oamenii întrețin prost animalele. Și dacă omul își bate Joc de animal, nimeni nu are voie să i-l ia (confiște). Asta e posibil doar dacă acesta va dori să-l comercializeze, dacă nu – salvarea animalului este practic imposibilă.

În opinia activistului pentru drepturile animalelor, anume omul este de vină că pe străzi apar animale hoinare, și pentru asta el trebuie să poarte răspundere. Din păcate, să ucizi maidanezii e mai simplu ca să-i sterilizezi, să construiești adăposturi pentru ei, să-i întreții.

– Decizia consiliului local Bobeica trebuie anulată, deoarece asemenea documente au un caracter ilegal, – este convins C.Luganov. – Întreaga societate trebuie să ceară anularea ei, pentru a demonstra în acest fel că s-a maturizat și a atins nivelul de conștientizare și tratament uman al animalelor. Orice măsuri de reducere a numărului unor animale trebuie luate doar după o dezbatere prealabilă cu participarea specialiștilor, a reprezentanților societății civile pentru a putea evalua legalitatea și necesitatea acestora, precum și măsurile concrete ce urmează a fi luate. Orice altceva este ilegal.

«Animalele fără adăpost nu-s ținte pentru vînători»

Ion Dron, președintele Partidului politic «Pentru oameni, natură și animale» (PONA) a convocat o conferință de presă în cadrul căreia și-a expus punctul de vedere. Potrivit lui, împușcarea maidanezilor poate fi clasificată ca cruzime față de animale, ceea ce se încadrează în prevederile Codului Penal al RM.

– Conform art. 222' din Codul Penal, cruzimea sau torturarea animalelor, care le-a cauzat răni sau chiar moartea, se consideră o infracțiune, – a spus Ion Dron în cadrul conferinței de presă. – Aceleași acțiuni, făcute în public, se pedepsesc cu privațiune de libertate pe un termen de 1-3 ani. Decizia autorităților comunei Bobeica de a atrage vînătorii, cu asmuțirea cîinilor dresați asupra animalelor fără adăpost, este pasul pregătitor pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 222' din Codul Penal.

În opinia lui I.Dron, cauza apariției deciziilor de acest gen este lipsa unei politici publice de reducere a numărului animalelor fără adăpost.

Președintele PONA a declarat că «animalele fără adăpost nu-s ținte pentru vînători», de aceea a considerat necesar să adreseze MAI solicitarea de a interveni în situația dată și «a stopa intenția primarului de Bobeica să înceapă vînătoarea animalelor fără adăpost care hoinăresc prin împrejurimile acestei localități».

«Reieșind din sarcina pusă în fașa poliției de Legea nr. 320/2012 «Privind activitatea poliției» și în conformitate cu prevederile art. 262 p.1 și art. 263 p. 2 din Codul de procedură penală RM, vă rugăm, stimate domnule ministru, să tratați această declarație publică ca pe o notificare privind pregătirea unei infracțiuni prevăzute de art.222' p. 2 CP, de către consiliul local Bobeica, Hîncești cu complicitatea Societății Republicane a vînătorilor și pescarilor», – se spune în adresare semnată de liderul PONA.

Ion Dron a mai spus, că prin adresarea către MAI formațiunea sa politică semnalizează faptul, că Republica Moldova este unicul stat în această zonă geografică, care nu a ratificat Convenția Europeană privind protecția animalelor domestice. Țara noastră nu are nici o lege-cadru privind protecția animalelor, nu are o strategie care să interzică oamenilor să arunce în stradă pisicile și cățeii, și care să reducă numărul animalelor fără adăpost în localitățile din țară.

Nu de dragul distracției

Dar Oleg Ciocoi, președintele Societății republicane a vînătorilor și pescarilor (РООР) nu este de acord cu învinuirile în adresa sa: decizii de genul celei luate de consiliul local Bobeica există în majoritatea localităților, și vînătorii nu se distrează, da ajută autoritățile în situația în care acestea nu găsesc o altă soluție. Șeful РООР a menționat în comentariul pentru Noi.md, că legea care prevede inclusiv și reglarea numărului prădătorilor periculoși, în cazul dat – al maidanezilor și pisicilor sălbătăcite, a fost adoptată încă în a.1995, așa că de un sfert de secol, an de an, ei adresează consiliilor raionale, primăriilor rugămintea să fie adoptate deciziile respective.

– Oamenii care nu cunosc aceste situații, nu știu toate nuanțele, specificul procedurii în cauză, și-o închipuie ca pe o razie zilnică, în care vînătorii merg în lanț și împușcă toate pisicile și cățeii care le ies în cale, – explică Oleg Ciocoi. – Nu este așa. La o asemenea măsură se apelează doar în cazurile în care există un pericol din partea animalelor sălbătăcite, în special – a cățeilor. Apropo, pisicile au fost incluse în această listă încă pe timpurile sovietice, și au rămas acolo, dar practic ele nu au de suferit. Poate fi vorba despre 4-5 cîini din apropierea unei localități, care trăiesc la marginea pădurii sau pe sectoarele abandonate, atacă animalele domestice din gospodăriile țărănești. Dacă e să vorbim despre cifre mai mult ori mai puțin reale, pe parcursul unui an în republică pot fi nimiciți150-200 cîini sălbătăciți, agresivi. Este o măsură aplicată în caz de necesitate.

Oleg Ciocoi a menționat, că revolta trebuie să fie îndreptată nu spre autoritățile locale care încearcă să soluționeze cumva o problemă destul de gravă, da spre cei, din vina cărora apare un număr așa de mare de animale fără adăpost, obligate să fie agresive pentru a supraviețui în condițiile dure ale străzii.

– Țin să le amintesc apărătorilor drepturilor animalelor și reprezentanților societății civile, că vara mulți cetățeni merg la vile împreună cu animalele de companie, iar toamna majoritatea acestora nu se întorc împreună cu proprietarii, care le părăsesc în voia sorții, - argumentează președintele POOP. – Trebuie să-i întrebăm pe acești oameni de ce procedează așa cu animalele lor de companie, care rămase în stradă încearcă să supraviețuiască în aceste condiții. Unele se atașează de gunoiști, altele trăiesc la distanța de 200-500 metri de localitate, iar o parte din ele devin agresive, atacă oamenii, provoacă daune fondului de vînătoare. Ele se transformă în prădători și nu se deosebesc de lupi, șacali, vulpi, deoarece trebuie să-și caute hrană. De aceea reprezintă un pericol nu numai pentru animalele sălbatice, da și pentru om, căci plus la faptul că-s agresive, ele por fi purtătorii diferitor boli. Uneori vedem cîini de dimensiunile unui lup, care aleargă după căprioare, cerbi, alte animale. Asemenea exemplare chiar prezintă un pericol pentru oameni și alte animale, în privința lor aplicăm prevederile legislative, și nu de dragul distracției.

A împușca nu se poate a grația

Tema împușcării animalelor fără adăpost a provocat discuții aprinse pe rețelele de socializare. Cum era de așteptat, societatea s-a divizat în două tabere – prima condamnă decizia consiliului local Bobeica, cea de-a doua sprijină intenția autorităților locale, dat fiind că nu vede la moment o altă soluție pentru problema animalelor fără adăpost, agresive.

Cei din prima tabără au început să adune semnături sub petiția care cheamă primarul și consilierii din Bobeica să anuleze decizia nr.5/24 din 16 decembrie,2020 care «este una barbară și încalcă direct art. 222' din Codul Penal al RM «Privind cruzimea față de animale».

«Măsurile luate nu-s umane, nici eficiente în soluționarea problemei animalelor fără adăpost. Ele doar legalizează cruzimea față de animale. Întreaga vină pentru apariția animalelor fără adăpost aparține numai oamenilor, și responsabilitatea trebuie să fie tot a omului, nu a animalelor devenite jertfele iresponsabilității lui », – susține periția.

În opinia autorilor acestei adresări virtuale către autorități, unicele măsuri ce ar putea da rezultate ar fi:

  1. sterilizarea preventivă a pisicilor și cățeilor care au proprietari;

2) sterilizarea masivă a animalelor fără adăpost;

3) adoptarea unor legi și prevederi privind întreținerea animalelor de companie, ce ar spori responsabilitatea proprietarilor acestora;

4) înregistrarea obligatorie a animalelor de companie;

5) implementarea unor programe educaționale privind atitudinea umană și responsabilă față de animale.

Cetățenii care fac parte din cea de-a doua tabără (în mare parte, cei care au avut de suferit în urma atacurilor maidanezilor) susțin măsurile propuse autorităților în respectiva petiție, dar știu că din cauza deficitului bugetar enorm e puțin probabil ca acestea să fie implementate. Acești oameni nu văd, în situația actuală, o altă cale de reglare a numărului animalelor sălbătăcite și periculoase pentru oameni, ca împușcarea lor. Iar numărul maidanezilor, menționează specialiștii din domeniu, crește și crește.

Chișinăuianul Andrei Onica spune că cel care a fost barem odată atacat de maidanezi, nu poate înțelege chemările de a-i proteja. «E ușor să protestezi contra cruzimii față de animale, în timp ce nu ai soluții pentru aceste probleme. A mai rămas o singură soluție – UE să ne ofere bani pentru soluționarea acestei probleme. Cred că anume acest scop este urmărit. Poate, nu am dreptate, nu știu. Și eu am fost atacat de un dulău mare. E imposibil să uiți așa ceva», – a reacționat A.Onica la dezbaterea temei date pe rețelele sociale.

«Acum trei ani mergeam pe o stradelă din Chișinău și m-am ciocnit cu o haită de 7 maidanezi, care m-au înconjurat. Nu era vre-un gard prin apropiere, ca să smulg un băț pentru a mă apăra. Unicul lucru pe cale l-am putut face – să-mi scot pantofii și să mă apăr cu ei, în retragere, ca să ajung la strada centrală. Dacă în locul meu era un copil, ar fi fost devorat cu tot cu haine. Iar cazuri în care maidanezii atacă oameni, avem numeroase!», – și-a povestit cazul orășeanul Vasile Ciocan.

Probleme peste probleme

Majoritatea persoanelor oficiale, cu care corespondentul Noi.md a dezbătut problema animalelor fără adăpost, au menționat că autoritățile localităților mici se văd nevoite să decidă împușcarea maidanezilor agresivi, deoarece bugetele locale uneori nu dispun de bani pentru cheltuielile cele mai stringente, de unde atunci să aibă mijloacele necesare capturării, sterilizării, construirii de adăposturi și întreținerii animalelor în aceste adăposturi?

Roman Trahtman, angajatul Centrului municipal de sterilizare a animalelor fără adăpost a explicat pentru Noi.md, că procedura de prindere și sterilizare a maidanezilor este costisitoare și că prețul întregului complex de servicii depinde de numărul animalelor .

– La Chișinău, costul prinderii unui maidanez a fost calculat în funcție de numărul maidanezilor prinși pe durata unei zile, numărul oamenilor implicați, cantitatea de combustibil consumat, – explică R.Trahtman. – Este o echipă întreagă, fiecare membru al ei primește un salariu, inclus în prețul prinderii. Au fost prinși mai mulți maidanezi – prețul scade, mai puțini – crește. Nu are sens să comparăm cu numărul de maidanezi care hoinăresc un preajma satului Bobeica, acolo ar putea fi 10-15 unități, da în municipiu avem de zeci de ori mai mulți. Așa se face, că prețul prinderii unui maidanez în Chișinău este de 460 lei. Sterilizarea lui - încă 130 lei.

La sigur, dacă autoritățile din Bobeica vor dori să apeleze la serviciile Centrului de prindere și sterilizare pentru maidanezii ”lor”, acest serviciu va costa mult mai scump, iar bugetul local nu dispune de asemenea mijloace. Nici cu puterile proprii problema nu poate fi rezolvată.

Raman Trahtman a menționat, că acum toată lumea discută pe marginea acestui caz de rezonanță ca despre ceva ieșit din comun, deși asta se face nu de un an și nu doar în acest sat. Pur și simplu acum au intervenit niște motive politice. Dar problema există și ea trebuie rezolvată.

– Eu văd două probleme aici: una – existența animalelor fără adăpost, a doua – apariția animalelor noi. Una se soluționează prin construirea adăposturilor și organizarea unui sistem care permite îngrijirea animalelor, întreținerea lor, plasarea; alta – prin elaborarea bazei legislative. În țara noastră e nevoie de legi care să pedepsească oamenii care aruncă animalele în stradă, – spune directorul Centrului de sterilizare a animalelor fără adăpost. – Dar fără soluționarea primei probleme nu putem purcede la soluționarea celei de-a doua. La început – curățarea. Cum anume – să decidă autoritățile locale (prin împușcare, plasare în adăposturi, transportare în alte localități, etc.), după care să începem soluționarea problemei legislative. Țin să menționez, că soluționarea acestei probleme este costisitoare și nu poate fi făcută într-o singură zi. În schimb, va fi o decizie corectă. Da protestele, alungarea animalelor în stradă, mișcările nu vor avea succes. Cu cît mai mulți maidanezi aleargă pe străzile orașului, cu atît părerea societății despre ei va fi mai proastă.

Fașa crispată a umanismului

Pe unii apărători a drepturilor animalelor problema îi revoltă, alții încearcă, în măsura posibilităților, să ajute în munca, dificilă din punct de vedere fizic și psihologic, de îngrijire a animalelor. Anume dintre aceștia face parte Mihail Golovin, un angajat al Centrului de sterilizare a animalelor fără adăpost. De doi ani activează la această întreprindere municipală și are propriul punct de vedere asupra problemei. El consideră, că animalele s-au pomenit ostatecii unei forme distorsionate de umanism, în care eutanasia legală constituie un tabu, de aceea oamenii se văd nevoiți să otrăvească și să împuște animalele cu o cruzime totală.

– E ca și în cazul avorturilor, noi am depășit perioada interzicerii acestor acțiuni, soldată cu femei schilodite, care au apelat la serviciile structurilor ilegale. La fel și cu eutanasia. Cu toții ne temem că acest proces odată declanșat va deveni de neoprit, dar procesul uciderii și a chinurilor animalelor în stradă este de oprit? Da interminabilele decese ale cățelușilor în urma traumelor și a bolilor, poate ei au meritat asta? – se întreabă M.Golovin. - În necropolă avem o volieră supraaglomerată cu cățeluși. Veniți și vedeți cum zilnic îi scoatem pe cei morți de picioare, ca pe găini. Da ce îi așteaptă, dacă vor supraviețui, - detenție pe viață într-o închisoare cu hrană ieftină, fără vitamine și plimbări, unde în loc de iarba este beton? Întrebări puse de un om care iubește animalele, urmărește strădaniile lor și fața slută a umanismului, în care adăpostul există, dar de facto el este lipsă, cățelușii există, dar bani pentru întreținerea și lecuirea lor – nu, orașul e plin de iubitori ai animalelor, dar animalele le îngrijesc foști narcomani, pușcăriași, săteni care nu se pot angaja în altă parte.

Și în alte țări cum e?

Problema animalelor fără adăpost este soluționată diferit în diferite țări. Există procedura ce poate fi numită «capturare irevocabilă», maidanezul capturat ajunge în adăpostul municipal sau în unul privat, și nu mai revine în stradă. Această metodă este practicată în țări ca Marea Britanie, Germania, Israel, Spania, Malaiezia, Singapore, SUA, Franța, RSA, Japonia. După vaccinare, maidanezii mai stau o vreme în adăpost. Dacă în acest răstimp patrupedul are noroc, el va fi plasat într-o familie, dacă nimeni nu va dori să-l adopte, el va fi adormit fără durere. Organizații mari ca Societatea mondială de protecție a animalelor, HSUS, PETA găsesc etică această metodă. Se consideră, că eutanasia este mai umană ca capturarea, sterilizarea și revenirea în stradă – un mediu dușmănos, în care maidanezii oricum vor muri.

Procedura «capturare – sterilizare– întoarcere» este aplicată ca a doua variantă de soluționare a problemei maidanezilor în Marea Britanie, SUA, precum și în Bangladesh, Egipt, Indonezia, Rusia, România, Turcia, Italia de Nord, local în Bulgaria, Grecia. Această schemă este folosită și de Centrul de sterilizare a animalelor fără adăpost din Chișinău. Iar în India Curtea Supremă a interzis uciderea maidanezilor (chiar și pentru reglarea numărului lor).

A treia variantă de soluționare a problemei maidanezilor peste hotare prevede instituirea în legislație a statutului juridic și responsabilitatea proprietarului. În lista acestor state se regăsește și Marea Britanie, Germania, SUA, Turcia, Italia, dar și Austria, Luxemburg, Noua Zeelandă, Portugalia, Elveția.

Varianta a patra prevede impozitarea. Impozitul pentru întreținerea animalelor este aplicat în țări ca Austria, Germania, Norvegia, Franța, SUA, Suedia. Înainte de a-și lua un cățel, omul va cugeta profund asupra întrebării dacă și-l dorește cu adevărat. În Norvegia și Suedia mărimea impozitului depinde de dimensiunile animalului. În Germania pentru primul animal plătești 150 euro, pentru cel de-al doilea – 300.

Din țările în care este practicată împușcarea și uciderea prin alte metode, în afară de Republica Moldova mai fac parte Australia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Rusia, Ucraina. Spre exemplu, în Australia pentru nimicirea animalelor sălbătăcite Ministerul agriculturii a permis și momeli otrăvitoare, unele dintre care pot fi cumpărate în magazine.

Olanda este unicul stat din lume, unde problema animalelor fără adăpost a fost soluționată, adică acestea lipsesc în totalitate. Autoritățile au obținut aceasta prin instituirea statutului juridic al animalelor, introducerea pedepsei pentru cruzime față de animale, impozitul de întreținere, sterilizare, organizarea adăposturilor.

Lidia Ceban

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Mai multe

Sondaj Toate

load