X 
Transnistria stiri: 1406
Eurovision stiri: 504

Situație necontrolată: Ministerul Justiției caută o nouă formulă pentru deținuți

2 mar. 2020,, 20:08   Analitică
10130 0

Fluxul de plîngeri din partea condamnaților nemulțumiți de condițiile de întreținere în pușcăriile moldovenești nu contenește. În acest context, autoritățile moldovenești au declarat o situație excepțională, care pune în pericol securitatea statului.

Anul trecut 1500 de deținuți ai obținut reducerea termenului de detenție din cauza condițiilor proaste din ”casele de stat” autohtone, iar unii s-au pomenit eliberați mult înainte de termenul stabilit. Iar sute de alte plîngeri din pușcării încă mai așteaptă să fie examinate. Ministerul justiției a ajuns la concluzia că procedura dată prezintă anumite riscuri pentru securitatea națională și propune introducerea unui moratoriu asupra aplicării ei. În același timp, cred experții, mecanismul de compensare trebuie perfecționat, dar nu poate fi anulat.

Ce se cuvine pentru o zi în celula închisorii?

De la începutul anului trecut, în Moldova a intrat în vigoare mecanismul care permite deținuților să ceară de la stat compensații pentru fiecare zi petrecută în condiții inumane sau degradante. Amendamentele, elaborate de Ministerul Justiției, prevedeau o compensație bănească pentru încălcarea drepturilor omului, dar și posibilitatea de a obține reducerea termenului de detenție.

Inovația a fost motivată de numeroasele plîngeri depuse de deținuții moldoveni la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). După un șir de condamnări, guvernul a fost obligat să achite deținuților peste 600 mii euro. Consiliul Europei și CEDO mereu cereau de la autorități să îmbunătățească condițiile de întreținere a deținuților, însă modernizarea instituțiilor penitenciare se reținea din cauza posibilităților bugetare reduse.


Toate acestea s-au soldat cu apariția mecanismului compensatoriu, în care plîngerea este examinată de judecător în maxim trei luni. Reducerea termenului de detenție este calculată conform următoarei formule: între 1 și 3 zile pentru 10 zile de aflare în arest, în funcție de gravitatea condițiilor. Dacă termenul rămas nu permite reducerea pedepsei, deținutul este în drept să depună o cerere pentru acordarea compensației bănești – pînă la două unități convenționale (100 lei) pentru o zi de detenție. Adică, cei care și-au ispășit în totalitate pedeapsa cu închisoarea, au dreptul să intenteze o acțiune civilă privind compensațiile.

În prezent, deținuții moldoveni au suficiente motive formale pentru a se adresa în instanță. În majoritatea instituțiilor penitenciare din Moldova condițiile de întreținere nu corespund normelor. Spre exemplu, în penitenciarul nr. 13 pe o suprafață de 24 m.p. stau 18 deținuți. În raport cu normele, fiecare dispune de o suprafață de trei ori mai mică. În unele celule oamenii se văd nevoiți să doarmă pe rînd, dat fiind că nu ajung paturi pentru toți.

Deși serviciile avocaților nu-s ieftine, la moment aproape toți deținuții din Moldova au apelat la mecanismul compensatoriu, pe motiv că se află în condiții de detenție nesatisfăcătoare. Conform informațiilor lui Vladimir Cojocaru, director al Administrației naționale a instituțiilor penitenciare, făcute publice la recenta ședință a comisiei parlamentare pentru securitate națională, de la 1 ianuarie 2019, au fost înregistrate mai bine de 5,3 mii de adresări, o parte dintre acestea deja au fost examinate în instanță.

În rezultat, judecătorii au redus peste 436 mii de zile din termenele sentințelor pronunțate, iar mulți infractori au fost eliberați din pușcării înainte de termen. În total, pentru mai bine de 1500 de deținuți au fost reduse termenele. În același timp, prin decizii judecătorești, cca 1,6 mln. lei au fost achitați din bugetul de stat, adică din banii contribuabililor, cu titlul de compensații oamenilor care în penitenciare au fost întreținuți în condiții proaste.

Filat, Platon și Șoltoianu

Printre cei care au apelat la această procedură este și fostul premier Vlad Filat, condamnat în 2016 la nouă ani privațiune de libertate pentru acte de corupție pasivă. El a fost eliberat în decembrie 2019, după ce instanța i-a redus termenul de detenție cu aproape doi ani. La cererea avocaților, instanțele judiciare au recalculat de mai multe ori ”reducerile”, cuvenite fostului șef de guvern.

Decizia privind reducerea semnificativă a pedepsei a fost luată reieșind din concluziile CEDO despre condițiile proaste de detenție. Conform calculelor judecătorilor, termenul aflării lui Filat în „casa de stat” expira la 5 noiembrie, 2022, fiind calculat din ziua arestării, adică de la 15 octombrie 2015. Eliberarea condiționat-anticipată era posibilă peste nu mai puțin de 2/3 din termenul de detenție, la 15 octombrie 2021. Însă după reducerea termenului de detenție cu 709 zile, judecătorii au stabilit că termenul a expirat la 6 noiembrie 2019 .

Decizia instanței a ridicat numeroase întrebări, inclusiv ale ministrului Justiției Fadei Nagacevschi, care a pus problema legalității eliberării condiționat-anticipate a ex-premierului. ”Din punct de vedere matematic, eu nu înțeleg cu patru din nouă ani constituie 2/3 din sentință. Totul este foarte suspect”, a menționat Nagacevschi.

Prin utilizarea instrumentului compensatoriu a obținut eliberarea anticipată și fostul sportiv Ion Șoltoianu. În august 2019 el a fost eliberat din penitenciarul nr.13 cu tocmai patru ani înainte de termen. În 2013 el a fost condamnat la 12 ani de detenție pentru omor, șantaj și deținere ilegală a armei.

Conform mass-media, același mecanism de reducere a pedepsei încearcă să-l folosească și Veaceslav Platon, extrădat în Moldova la 29 august 2016 . Ulterior, el a fost condamnat la 25 ani privațiune de libertate în două dosare penale privind escrocheriile. Avocații s-au plîns de condițiile de detenție în care se află clientul lor, de aceea judecătoria Ciocana a redus termenul lui de detenție cu 565 zile. Apărătorii lui Platon cer o ”reducere” mai semnificativă.

Securitate sau compensații?

Azi guvernul intenționează să schimbe legea care permite reducerea termenului de detenție din cauza condițiilor inadecvate. Amendamentele propuse spre examinare cabinetului de miniștri sistează acțiunea regulilor de reducere a pedepsei. Însă moratoriul nu va fi aplicat față de cererile deja depuse: instanța se va pronunța pe marginea fiecărei dintre ele. Proiectul de lege prevede că spre luna septembrie 2020, parlamentului îi va fi prezentat mecanismul nou, perfecționat, de compensare.

Importanța introducerii restricțiilor pentru aplicarea actualei proceduri și revizuirii ei ulterioare, Ministerul Justiției o explică prin existența unui pericol pentru securitatea statului. Din spusele ministrului Fadei Nagacevschi, chiar dacă acest mecanism are dreptul la existență, azi autoritățile nu pot controla situația. El amintește, că din pușcării ies violatori și alte persoane care au comis infracțiuni grave. ”Noi trebuie să decidem ce este mai important – să garantăm securitatea statului sau să păstrăm acest instrument de compensare. În opinia mea, este evident că securitatea statului este prioritară”, spune Nagacevschi.

El menționează că, în majoritatea cazurilor, instanțele aplică acest mecanism fără individualizarea condițiilor de detenție pentru fiecare deținut în parte și fără a ține cont de condițiile de detenție dintr-o celulă sau alta. În plus, în urma reducerii imprevizibile și excesive a termenelor de detenție, potrivit ministrului, în societate pot reveni oameni nepregătiți din punct de vedere social.

În același timp, la Ministerul Justiției se vorbește despre necesitatea eliminării lacunelor legislative care au dus la practici judiciare inegale. Potrivit lui Fadei Nagacevschi, azi, în unele cazuri care nu au descriere în legislație, judecătorilor le este greu să pună în aplicare prevederile de compensare.

Printre altele, este vorba despre lipsa procedurii de compensare față de cei care au fost condamnați la detenție pe viață. Numărul acestora crește constant și trece azi de120 persoane. Marea majoritate dintre aceștia (mai bine de 98%) au comis omoruri. În cazul detenției pe viață, eliberarea condiționat-anticipată este posibilă numai după ce pedeapsa a fost ispășită timp de 30 ani. Acești pușcăriași sînt deținuți în închisoarea din Rezina, condițiile de detenție ale căreia permit să fie cerută aplicarea mecanismului compensatoriu.

Amendamentele au avut rolul lor

Pe acest fundal, unii deputați și experți au întrebări privind numărul prea mare de cereri satisfăcute de reducere a termenelor de detenție. În opinia lui Alexandru Jizdan, ex-ministru de Interne și președinte al Comisiei parlamentare pentru securitatea națională, deciziile judecătorilor în aceste dosare provoacă suspiciuni de corupție. Verificarea verdictelor judecătorești pe marginea plîngerilor pe condițiile de detenție a arătat că, în raport cu deținuții, slujitorii zeiței Themis nu întotdeauna aplică corect mecanismul compensațiilor și eliberarea condiționat-anticipată.

Dacă în unele cazuri deciziile au fost pronunțate foarte repede, în altele solicitanții se văd nevoiți să le aștepte o perioadă nedeterminată de timp. Ca exemplu este adus cazul a cinci deținuți bolnavi de cancer și spitalizați în stare gravă în spitalul penitenciarului Pruncu, care riscă să moară în pușcărie pentru că instanțele de judecată tergiversează procesul eliberării lor condiționat-anticipate. Penitenciarul a transmis solicitarea dată încă în iulie, trecut, dar fără nici un rezultat. Comisia parlamentară pentru drepturile omului și relații interetnice a propus o inițiativă legislativă privind examinarea unor asemenea dosare în regim prioritar.

Între timp, mulți juriști vorbesc despre imposibilitatea anulării mecanismului compensatoriu, dat fiind că Moldova nu poate asigura condiții adecvate de detenție. Împotrivă s-a pronunțat avocatul poporului Mihail Cotorobai, care s-a arătat îngrijorat de decizia guvernului și a chemat parlamentul să nu susțină această inițiativă. Ombudsmanul o numește ”un regres în asigurarea respectării drepturilor omului”. El amintește că dreptul omului de a nu fi supus torturii, tratamentului inuman și degradant nu poate fi limitat nici în circumstanțele care pot pune sub amenințare suveranitatea națională.

Potrivit lui Vladislav Gribincea, șeful Centrului resurse juridice, CEDO a stabilit că în Moldova există condiții proaste de detenție doar în 3-4 închisori din cele 17. Respectiv, ”puțin probabil ca pușcăriașii din alte închisori să poată utiliza acest mecanism”. În același timp, avocatul menționează pe pagina sa de pe o rețea de socializare, că după lecturarea unor decizii judecătorești i s-a creat impresia că judecătorii au redus termenele de detenție fără a încerca să stabilească dacă persoana cu adevărat s-a aflat în condiții proaste. ”În unele cazuri judecătorii reduc termenele de detenție mult mai mult decît prevede legea”, – a scris Gribincea.

El crede că mecanismul compensatoriu nu poate fi anulat, dar în același timp e necesar să fie introduse niște corectări ale lui. „Dacă deținutul condamnat pentru acțiuni violente sau crimă organizată nu s-a corijat, el nu poate fi eliberat din simplul motiv că a fost deținut în condiții proaste. El prezintă un pericol public și are dreptul doar să primească o compensație”, crede Gribincea.

Unul dintre experții noștri, membru al Uniunii avocaților din Moldova, menționează că din start, cum numai amendamentele privind compensațiile pentru deținuți au fost adoptate, a devenit clar că în scurt timp acestea vor fi anulate și revizuite în direcția înăspririi procedurii. ”S-a creat din start impresia că aceste modificări, care conțin numeroase lacune și neajunsuri, au fost adoptate pentru persoane concrete, care la acel moment își ispășeau pedeapsa în locurile de detenție. În rezultat, noi am devenit martori cum persoanele, numele cărora încă se mai vehiculează în societate, s-au folosit de avantajele și imperfecțiunile noii proceduri. După ce amendamentele și-au jucat rolul, ele pot fi revizuite”.

Victor Surujiu

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?