Serghei Mișin: «Polietnia este marele nostru har”

Serghei Mișin: «Polietnia este marele nostru har”

La 4 ianuarie anul curent și-a început activitatea consilierul prezidențial pe probleme interetnice Serghei Mișin. Este un moment istoric, dat fiind faptul că funcția în cauză a apărut în Aparatul președintelui pentru prima oară în istoria țării.

Am fost, deci, curioși să aflăm cu ce dispoziție și cu ce planuri și-a început dl Mișin activitatea în această funcție.

- În principiu, apariția acestei unități în statele de personal ale Aparatului președintelui a fost una așteptată. Încă în septembrie, în cadrul Festivalului Interetnic Republican, mai mulți conducători ai organizațiilor etno-culturale i-au adresat președintelui Dodon cererea de a institui funcția de consilier prezidențial pe problematica dată.

- Corect, asemenea doleanțe au mai răsunat și în cadrul diverselor campanii electorale. La întîlnirile lui Igor Dodon cu locuitorii diferitor regiuni ale republicii, cu activiștii organizațiilor etno-culturale au răsunat întrebări, cereri, doleanțe ce țin de sfera relațiilor interetnice. Președintele știe despre numeroasele puncte nevralgice, problemele nerezolvate din această sferă. Că doar în țara noastră trăiesc oameni de peste 130 de naționalități! Clar că o asemenea polietnie este un mare har și o mare responsabilitate a șefului de stat pentru păstrarea păcii și înțelegerii în societate. Cred că anume de aceea Dl Dodon a și decis să creeze în anul 2017, în cadrul Consiliului societății civile, o comisie pentru relații interetnice. Iar în acest an a apărut și funcția de consilier pe aceste probleme.

- Comisia este condusă de Elena Beleacova, specialist experimentat în domeniu. Cum credeți, care dintre practicile Dvs., bagajul de cunoștințe, l-au determinat pe președinte să vă încredințeze funcția de consilier?

- Se știe, că încă din anul 1998 de problematica în cauză s-a preocupat tatăl meu. Pe atunci eu, jurist licențiat, l-am ajutat la elaborarea unui șir de acte. De exemplu, pentru a asigura cetățenilor rusofoni accesul real la justiție, în anii 2001-2002 noi am formulat modificările și completările la Codurile de procedură civilă și penală, am introdus în ele noțiunea ”limba rusă”. În anul 2011 anumite forțe au reușit din nou să o elimine dintr-un articol al codului, de aceea poți intenta o acțiune în justiție numai și numai în limba de stat. Toți anii următori eu am continuat să lupt cu aceasta.

- Pe baze obștești?

- Da. Din anul 2002 am activat ca avocat, așa că știu bine ce anume îi preocupă pe oameni, atît în plan social şi economic, cît şi cotidian. Iar apărarea valorilor noastre fundamentale, a drepturilor populației rusofone mi s-a transmis la nivel genetic. Am văzut cum ani în șir tatăl meu muncea în domeniul dat. De aceea, pentru mine lupta în prima linie, în fruntea Organizației obștești „Za russkii iazîk” (Pentru limba rusă) a devenit o sarcină absolut firească. Mai ales, după ce în iunie 2018 Curtea Constituțională a recunoscut că Legea privind funcționarea limbilor este învechită. Aflîndu-ne în vizită în diferite regiuni, în răspunsurile la întrebările jurnaliștilor, eu și colegii explicam că în realitățile noastre sarcina principală este apărarea nu doar a limbii ruse ca limbă de comunicare interetnică, dar și a limbii moldovenești ca limbă de stat.

La fel, am pregătit mai multe inițiative legislative pe un șir de chestiuni stringente: privind legea medicamentelor, protecția drepturilor consumatorilor.

- Amintim că Parlamentul așa și nu a ajuns să examineze inițiativele legislative ale deputaților privind modificarea acestor legi. Iar Guvernul le-a avizat negativ, motivîndu-şi decizia prin faptul că utilizarea limbii ruse în instrucțiunile la medicamente și mărfuri îi conferă un statut mai înalt și… încalcă drepturile altor minorități naționale.

- O adevărată absurditate! Eu cred că este foarte important să fie adoptată o nouă redacție a Legii privind funcționarea limbilor. Pentru a o actualiza, a păstra și completa principalele prevederi ale ei, inclusiv cele care consfințesc statutul de limbă de comunicare interetnică a limbii ruse și utilizarea ei largă în diverse sfere ale vieții statului și societății moldovenești.

- Eu știu că în anul 2013 Dvs. ați apărat teza pe tema «Caracteristica constituțională a parlamentarismului în Republica Moldova ». O problematică actuală pentru țara noastră!

- Așa este. Fiind un constituționalist, cunosc dreptul constituțional și respectiv – toate discrepanțele, cu care majoritatea de la guvernare ”a dres” legislația noastră.

- Faptul că organizația «Za russkii iazîk» apără și limba moldovenească ca limbă de stat este înțeles de aliații Dvs. ?

- Desigur. 78 % din cetăţenii ţării doresc să trăiască într-o țară cu adevărat liberă și cred că limba de stat este moldoveneasca. Însă mișcările unioniste promovează tot mai agresiv pro-românismul. Există forțe care încearcă să consfințească constituțional limba româna ca limbă de stat, iar în Legea fundamentală să consfințească integrarea europeană în calitate de vector principal al dezvoltării Moldovei. Între timp, chiar și reprezentanții națiunii titulare, într-o confuzie totală, declară că nu înțeleg nimic citind actele juridice emise în limba de stat. Deoarece în acești ani sistemul nostru judiciar s-a înecat în terminologia pur românească. În special, acest lucru a devenit evident în ultimii șapte ani. Este clar că astăzi și în alte sfere de activitate apar asemenea ”mine lingvistice”.

- Și totuși una dintre principalele probleme, pe care va trebui să le soluționați este apărarea pozițiilor limbii ruse?

- Astăzi trebuie să rezistăm încercărilor de a renunța la cea mai mare bogăție – bilingvismul moldo-rus, încercărilor de a elimina limba rusă din diverse sfere de activitate ale statului și societății, în special din sfera utilizării oficiale, a educației, a informației. În noul Cod al educației, care garantează educația doar în limba română, cea rusă nici nu este pomenită pe post de limbă de predare! În școlile moldovenești ea nu mai este o disciplină obligatorie și poate fi studiată opțional ca a doua limbă străină. Cetățenii vorbitori de limbă rusă nu-s reprezentați în Guvern, ministere și departamente, ei lipsesc din instanțele de judecată, Procuratură, Poliție.

În aceste condiții, fiind deja persoană oficială, eu mă voi putea include mai mult în monitorizarea executării legislației privind minoritățile naționale de către autoritățile republicane și locale, să particip la pregătirea proiectelor legislative, a inițiativelor legislative necesare.

- Cred că vă vor fi de folos și numeroasele recomandări ale organizațiilor internaționale de apărare a drepturilor omului, care adesea au depistat încălcări grosolane ale drepturilor minorităților naționale din Moldova.

- Desigur, căci acestea vorbesc, de multe ori, despre reprezentanța insuficientă a cetățenilor rusofoni în organele puterii de stat, despre calitatea joasă a predării limbii moldovenești în școlile ruse, despre necesitatea creării unor versiuni în limbile minorităților naționale pentru site-urile Guvernului, despre garantarea posibilității adresării la instituțiile statului în limba de stat sau rusă – la alegerea cetățeanului.

- Pe ajutorul cui veți conta în activitatea Dvs.?

- Principala susținere o voi avea din partea șefului de stat – persoana, care nu ar fi inițiat crearea Comisiei speciale și a funcției de consilier pe probleme interetnice, dacă nu vedea o tactică și o strategie clară în soluționarea acestor probleme. Un sprijin serios în activitatea noastră trebuie să-l primim din partea majorității parlamentare, noua componență a Guvernului, care va fi format după 24 februarie. Cu susținerea lor vom putea adopta noua redacție a Legii privind funcționarea limbilor, spori numărul de ore și calitatea predării limbii moldovenești în școlile ruse, includerea predării ei în toate grădinițele de limbă rusă. Și nu la nivel de careva cercuri, dar la nivel de lecții ținute de pedagogi de profesie. În această direcție Ministerul Educației, Culturii și Cercetării trebuie să înceapă o activitate serioasă și să poarte răspundere pentru rezultate. Nu putem admite ca copiii moldoveni să nu mai studieze limba rusă – una dintre cele șase limbi oficiale ale ONU, limba unei mari culturi, care în China și într-un șir de alte țări este studiată din clasa I.

- Dar deocamdată avem un fel de cerc vicios. Să zicem, rezoluția APCE din 23 ianuarie 2018 insistă ca o treime din locuri în organele administrării de stat să fie oferite cetățenilor de naționalitate netitulară. Iar conform legislației locale, pentru aceasta ei trebuie să cunoască limba de stat…

- Poziția mea este următoarea: dacă vorbim despre un profesionist de nivel înalt, trebuie să-i încredințăm această funcție și să stabilim un termen real, în care el trebuie să studieze limba. Am convingerea că o asemenea motivație o va ajuta pe persoană să rezolve această problemă.

- Dle Mișin, nu credeți că activitatea Dvs. o va dubla pe cea a Comisiei din cadrul Consiliului Societății Civile și a Agenției Relațiilor Interetnice?

- Deloc. Membrii Comisiei activează în bază de voluntariat, ei au propriile sarcini, care țin de studierea, acumularea informației, care interesează cetățenii naționalității netitulare. Iar Agenția este organul puterii executive, sarcina ei principală este să îndeplinească legile respective, prevederile. În problemele actuale care se află în ”zona ei de influență” Agenția poate elabora un proiect de lege. De ce dar nu a făcut-o atunci cînd Curtea Constituțională a decis că Legea privind funcționarea limbilor este învechită? Conform logicii, anume Agenția Relațiilor Interetnice este obligată să atragă operativ specialiști, care ar elabora acest act foarte important pentru toate minoritățile naționale, să-l transmită Guvernului și să-l promoveze pentru examinare în Parlament.

- Ce părere aveți despre proiectul ”Vozrojdenie”, elaborat de Bulgaria? El presupune strămutarea în Patrie, din Moldova și Ucraina, a 100 000 de bulgari. Li se promite că acolo le vor fi soluționate toate problemele ce țin de trai, angajare etc. Statul nostru trebuie să reacționeze cumva la asemenea inițiative? Pentru Moldova un asemenea exod al cetățenilor ar fi foarte dureros.

- Populația bulgară din ţara noastră are un teritoriu de trai compact – raionul Taraclia. Conform noului sistem electoral, pentru el în noul Parlament este prevăzut un mandat aparte. Deși acolo locuiesc cca 30 mii de cetățeni cu drept de vot, iar conform legii circumscripția electorală trebuie să numere nu mai puțin de 55 mii. Bulgarii își vor alege propriul deputat și își vor putea soluționa problemele la cel mai înalt nivel. Unde mai pui, că acum ei se pot adresa cu orice problemă și la Comisia Consiliului Societății Civile și consilierului prezidențial pe probleme interetnice. Da să nu le permită ieșirea din țară nimeni nu este în drept. Dacă în altă țară condițiile sociale și economice vor fi mai atractive, oamenii oricum vor pleca. Așa că pentru noi unica șansă e să facem Moldova mai atractivă.

- Intenționați să vă aprofundați și în problemele Găgăuziei sau fiind o formațiune autonomă ei nu intră în sfera atenției Dvs.?

- Neapărat voi studia problemele ce apar în regiune și voi contribui la soluționarea lor. Da, în Găgăuzia viața este reglementată de legea specială din anul 1994 și de două articole din Constituție – 110 și 111. Însă timp de un sfert de secol s-au acumulat multiple probleme, care necesită corectarea unor norme legislative. În iunie anul trecut, conducerea autonomiei a încercat să prezinte Parlamentului un pachet de proiecte legislative, însă atunci acesta nu a fost acceptat pentru examinare. Acum trebuie să-l studieze noua componență a legislativului și eu mă voi implica în această activitate.

- Încurcată situație: legile noastre privind drepturile minorităților naționale au fost aprobate la cel mai înalt nivel internațional. Însă nerespectarea lor are consecințe dezastruoase…

- Din păcate, așa este. Să zicem, Legea privind funcționarea limbilor a fost recunoscută de Comisia de la Veneția drept una dintre cele mai bune în spațiul post-sovietic. Avem o lege bună privind apărarea drepturilor minorităților naționale, adoptată în anul 2001. În anul 1996 Moldova a ratificat Convenția Europeană a drepturilor minorităților naționale. Se vorbește despre protecția valorilor culturale și a limbilor minorităților naționale în art.13 p.2 a Constituției RM. Și în același timp din medicamentele care ne vin din Rusia aruncăm instrucțiunile scrise rusește, le înlocuim cu texte în moldovenește, care fiind scrise cu caractere latine pot fi citite cu greu de mulți moldoveni în etate. Nu este asta o bătaie de joc? Pe site-ul Parlamentului puteți citi informații în româna (anume așa este numită limba), engleză și franceză. Deși în septembrie anul trecut, Consiliul pentru discriminare a recomandat ca ele să fie traduse și în limba rusă.

- Dle Mișin, în noua Dvs. funcție la sigur veți fi obiectul criticii din partea acelora, care nu sînt interesaţi ca în țară să domine pacea și armonia. Sînteți gata să o suportați?

- Tangențial, mă aflu în politică încă din anul 1998 și am văzut multe. Nu mă sperie toate aceste intrigi, războiul materialelor compromițătoare. Este clar că neprietenii vor încerca să fabrice minciuni privind activitatea mea de avocat, să compună legende despre careva companii, pe care le controlez. În anul 2012 ei susțineau chiar că tata a plecat din partid, pentru a-mi apăra afacerile. Prostii născocite din ură și slăbiciune.

- Povestiți-ne despre familia Dvs.

- Soția Nelly este magistru în drept, activează ca manager de personal într-o structură comercială. Fiul mai mare are 22 ani, absolvește Facultatea de Drept. Gemenii mai mici au 6 ani. Ambii studiază cu plăcere și moldoveneasca, și engleza. Vreau să cred că vor crește și se vor maturiza într-o țară în care lozinca «Unitatea este în diversitate» va fi o realitate, nu un sunet gol.

- Dvs. posedați limba moldovenească?

- Da, bineînțeles!

Lidia Ceban

Urmărește-ne pe Facebook, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load